ROLUL SI FUNCTIILE MIJLOACELOR DE INVATAMANT IN SCOALA MODERNA
1.Definire. Rolul si functiile mijloacelor de invatamant in scoala moderna.
In cadrul unei actiuni educative, sub aspectul eficientei distingem patru mari domenii: obiectivul de realizat, continutul de idei vehiculat, strategia de lucru adoptata, evaluarea. Accentul pus doar pe unul sau doua din cele patru domenii nu poate asigura reusita actului educational. Pedagogia moderna propune organizarea in asa masura a procesului de invatamant, incat problemele de continut si strategie sa se realizeze in functie de obiective. Prioritar este stabilirea obiectivelor, iar in functie de acestea se vor anticipa continuturile metodele si mijloacele de invatare si instrumentele de evaluare.
A specifica un obiectiv in termen operationali implica si stabilirea imediata si adecvata a strategiei didactice, in mod deosebit a metodelor ce urmeaza a fi utilizate si a mijloacelor de invatamant.
Parte componenta si foarte importanta a strategiei didactice este mijlocul de invatamant definit ca parte materiala, naturala sau intentionata care sustine realizarea obiectivelor activitatii de instruire. Ansamblul resurselor materiale folosite in procesul de invatamant de catre educatoare are ca scop perceperea, intelegerea cunostintelor, formarea notiunilor, fixarea si consolidarea informatilor.
Utilitatea mijloacelor de invatamant a fost determinata de:
o conceptie filozofica - materialist senzualista, potrivit careia simturile dau valoare de adevar cunostintelor noastre si nimic nu exista in intelect fara a exista mai intai in simturi;
nevoia de a intelege mesajul didactic in toata complexitatea lui, astfel ca apelul la mai multi analizatori faciliteaza acest lucru;
optimizarea procesului de invatamant prin instrumentalizarea lui, adica prin folosirea unor materiale tehnice de natura didactica sau nedidactica asociate unor metode;
Mijloace didactice se interpun intre educator si elev fortificand capacitatea instructiv - educativa a educatorului si facilitand activitatea de invatare a elevului. Ele redimensioneaza raportul dintre latura verbalista si cea actionala - practica a activitatii didactice si pun elevii in contact cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile perceptiei directe. Familiarizeaza elevii cu manuirea unor obiecte, solicita si sprijina operatiile gandirii, stimuleaza cercetarea si afecteaza pozitiv imaginatia si creativitatea elevilor. Mijloace didactice nu se opun cuvantului si scrisului, ci se integreaza lor.
Folosirea mijloacelor de invatamant are la baza unele principii:
combinarea comentariilor orale si a elementelor audio - vizuale pentru a putea fi retinute mai bine;
folosirea mijloacelor de invatamant permite o asimilare mai rapida si o activitate mai intensa;
daca mijloacele sunt alese cu grija, ele pot crea o situatie de autoinstruire;
unele mijloace de invatamant permit abordarea interdisciplinara a problematicii respective, lucru ce are valente formative evidente asupra elevilor.
Mijloacele de invatamant se dovedesc a fi utile doar in cazul in care sunt integrate corespunzator in activitatea de instruire si doar atunci cand li se imprima o finalitate pedagogica. Au functii pedagogice care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru valorificarea completa a acestora:
functia de comunicare arata proprietatea mijloacelor de invatamant de a transmite informatii despre obiecte, fenomene sau procese studiate; dintre acestea amintim mijloacele audio - vizuale sau studiile de caz;
functia ilustrativ - demonstrativa urmareste ameliorarea comunicarii orale, prin prezentarea unor experimente, demonstratii, modele de comportare;
functia formativ - educativa urmareste exersarea operatiilor gandirii, activizarea atentiei si formarea unor priceperi si deprinderi profesionale; ea faciliteaza activitatea independenta prin stimularea curiozitatii si a intereselor;
functia stimulativa presupune dezvoltarea motivatiei pentru temele studiate; unele mijloace de invatamant pot declansa impresii puternice, stari si trairi emotive, momente de buna - dispozitie; s-a observat ca mijloacele audio - vizuale reusesc cel mai bine acest lucru;
functia de rationalizare a efortului in activitatea de predare - invatare;
functia de evaluare a randamentului scolar se refera la posibilitatea diagnosticarii si aprecierii progreselor elevilor, prin crearea unor situa-
tii - problema - care sa testeze capacitatea lor de a opera cu datele invatate, de a identifica, compara sau interpreta.
Ca tehnica de utilizarea a mijloacelor de invatamant si de pricepere
a functiilor ce le pot indeplini se sugereaza folosirea "piramidei experientei educationale" elaborata de Edgar Dale (1969) si cunoscuta sub denumirea de "Scara lui Dale".
XII - simboluri verbale (orale, scrise);
XI - simboluri figurale (imagini, scheme);
X - inregistrari sonore pe benzi magnetice;
IX - imagini fixe (fotografii, diafilme, diapozitive);
VIII - imagini mobile (filme);
VII - imagini TV;
VI - imagini statice (expozitii, muzee);
V - observatii intentionate ( excursii);
IV - observatii bazate pe experiente stiintifice (demonstratii);
III - scene dramatice;
II - experiente inventate (simulari, machete);
I - experiente directe (activitatea reala a copilului).
Se observa din "scara" ca la baza se situeaza experientele cele mai directe, dirijate spre un anume scop, adica, contactul fizic pe care copilul il realizeaza cu obiectele si fiintele, folosind toate amintirile sale pentru a invata prin actiune.
2.Modalitati de integrare eficienta in structura activitatilor a mijloacelor de invatamant specifice disciplinei.
In ceea ce priveste integrarea mijloacelor de invatamant in activitatea didactica trebuie avuta in vedere valoarea loc psihopedagogica, conditiile si modalitatile de utilizare a lor. Fiind instrumente pedagogice, ele au menirea de a optimiza comunicarea educationala dintre educator si elev.
Valoarea pedagogica a mijloacelor de invatamant rezulta din implicatiile pe care o au asupra transmiterii si asimilarii mesajelor didactice, iar criteriul de apreciere al acestei valori nu poate fi decat acela al efectului pe care il au in realizarea obiectivelor.
Alegerea mijloacelor de invatamant adecvate situatiilor educationale favorabile invatarii depinde de capacitatea educatoarei de a opta pentru un mijloc de invatamant care sa asigure constientizarea celor invatate, concomitent cu motivarea invatarii. Educatoarea trebuie sa perceapa psihologia tipului de invatare care intervine in conditiile mijlocului de invatamant ales la un anumit grup de copii, cu anumite particularitati fizice si intelectuale.
Mijlocul de invatamant are contributie efectiva la transmiterea informatiei noi cat si aportul la formarea unor aptitudini si deprinderi intelectuale.
Eficienta diferitelor mijloace de invatamant se face in functie de contributia lor la realizarea obiectivelor propuse luand in considerare trei criterii de ordin pedagogic, tehnic si administrativ:
Criteriu pedagogic se refera la identificarea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de invatamant in cadrul activitatilor: de sensibilizare la o problema de comunicare, de prezentare a unor situatii problema; de transmitere de informatii suplimentare; de captare a atentiei; de sprijinire a formarii deprinderilor practice.
Criteriul tehnic presupune mod de care dispune de mijloacele dorite, usurinta de procurare si folosire, caracterul practic al utilizarii lor, cat de familiare ne sunt noua si copiilor.
Criteriul administrativ consta in luarea in calcul a posibilitatilor de dotare a salii de grupa cu anumite materiale, ambianta in care se produce invatarea, arhitectura interna, flexibilitatea impartirii spatiului educational.
Alegerea mijloacelor care sa fie la maximum utilizate cu eficienta depinde in ultima instanta de competenta cadrului didactic de ale integra si adapta unei situatii de invatare avand in vedere atat criteriile de selectare mentionate cat si tipul de activitate in care se utilizeaza. La nivelul invatamantului prescolar se delimiteaza trei directii de utilizare: in activitatile frontale (activitati comune si complementare), in cadrul activitatilor de grup (arii de stimulare) si in cadrul activitatilor individuale (activitati desfasurate atat in cadrul ariilor de stimulare cat si in cadrul activitatilor de dupa amiaza).
Tipuri de mijloace de invatamant.
O prima clasificare a mijloacelor de invatamant ar fi aceea realizata de Wilker Shramm dupa criteriul istoriei:
Generatia I care cuprinde: tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu;
Generatia a II-a : tiparul, informatii gata elaborate (manuale texte imprimate);
Generatia a III-a : fotografia, diapozitivul,inregistrarile sonore, filmul, televiziunea;
Generatia a IV-a : tehnicile moderne, masinile de instruire;
Generatia a V-a : presupune folosirea calculatorului electronic.
In momentul de fata suntem la generatia a VI-a constituita din retele de calculatoare locale, regionale sau mondiale (internet), din alte tehnologii informationale si comunicationale oferite de retele GSM.
Clasificarea dupa criteriul istoric nu este singura , mai exista si alte criterii de clasificare. Si anume:
A. mijloace de invatamant care includ mesajul didactic.
Aceasta categorie include mijloace de invatamant cu mesaje didactice si se concretizeaza in toate mijloacele care reproduc anumite trasaturi caracteristice obiectelor:
a - mijloace de invatamant care redau in forma naturala obiectele si fenomenele realitatii: plante, roci, substante;
b - mijloace de invatamant sub forma de materiale grafice: harti, diagrame, tablouri, planse;
c - mijloace de invatamant sub forma de modele substantiale, functionale si actionale: machete, mulaje, modele, blocurile logice ale lui Dines;
d - tehnici audio vizuale; discuri, benzi magnetice.
B. mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor sau informatiilor didactice: tabla magnetica, diapozitive.
5. Integrarea mijloacelor de invatamant in ansamblul tehnologiilor didactice moderne.
In societatea contemporana se observa un fenomen foarte interesant in ceea ce priveste legatura intre progresul stiintei si invatamant. Aceasta legatura nu este noua, ea s-a manifestat in toate epocile si civilizatiile si a constat in transmiterea in cadrul lectiei a progreselor stiintei si tehnicii. Ceea ce face interesanta aceasta legatura, in prezent, este prezenta calculatorului si utilizarea lui in organizarea instruirii, in conducerea invatamantului sau in cercetarea pedagogica.
Astfel, s-a nascut o noua metoda didactica, intitulata generic instruirea asistata de calculator (I.A.C.). Aceasta metoda moderna incadrata de Ioan Cerghit in categoria metodelor de rationalizare a invatarii si predarii, asigura o mai buna colaborare intre cadru didactic si elev, ducand transformarea primului in moderator sau indrumator al activitatii de invatare.
Instruirea asistata de calculator ii ofera elevului posibilitatea de a invata prin cercetare, prin descoperire, de a interactiona si de a raspunde la diversi stimuli vizuali sau auditivi. Calculatorul ofera un set variat de informatii, de intrebari sau probleme, prezentate sub forma sonora sau vizuala, prin texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene sau grafice. Calculatorul este un mediu interactiv, care mentine atentia si motivatia elevului treze, indiferent de gradul de dificultate. Ca orice metoda didactica, si instruirea asistata de calculator are avantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a fi valorificate sau, dimpotriva, evitate. In primul rand, utilizarea calculatorului inseamna o mare economie de timp, fiind totusi foarte costisitoare. In al doilea rand, calculatorul stimuleaza unele fenomene si procese, dar nu inlocuieste experimentele sau observatia lor directa.
Orice apel la mijloace pune in balanta avantaje si dezavantaje.
Avantaje: ele suplimenteaza explicatiile verbale ipostaziind un suport vizibil, intuitiv, mijlocesc elevilor o realitate greu accesibila direct, provoaca si sustin motivatii cognitive, consolideaza cunostinte, eficientizeaza folosirea timpului de instruire.
Dezavantaje: predispun la o standardizare a perceperii si interpretarii realitatii, imbie la receptarea pasiva, uneori produc denaturari a fenomenelor etalate si concura la formarea unor imagini artificiale despre societate.
In concluzie selectarea mijloacelor de invatamant trebuie facuta cu multa competenta fara supra solicitari sau exagerari.
Bibliografie:
Metodica activitatilor instructiv-educative, Editura Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad 2004.
Fenomenul educational, Editura Mirton, Timisoara 2000.
Psihopedagogie prescolara si scolara, Bucuresti 2005.
Didactica prescolara, Editura Integral, Bucuresti 1998.
Pedagogie prescolara, Editura Aramis 2001.
|
