Warning: session_start(): open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php54/sess_sfc1rpg66ml4kpbd5h8fvje7s4, O_RDWR) failed: No space left on device (28) in /home/svadan37/public_html/scritube/profesor-scoala/educatie-civica/Obiectii-fata-de-relativismul-431131019.php on line 2

Warning: session_start(): Cannot send session cache limiter - headers already sent (output started at /home/svadan37/public_html/scritube/profesor-scoala/educatie-civica/Obiectii-fata-de-relativismul-431131019.php:2) in /home/svadan37/public_html/scritube/profesor-scoala/educatie-civica/Obiectii-fata-de-relativismul-431131019.php on line 2
Obiectii fata de relativismul etic
Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Obiectii fata de relativismul etic

Educatie civica




Obiectii fata de relativismul etic

Am aratat ca moralitatea ca autolegiferare este posibila numai daca valorile si normele morale au o valabilitate supraindividuala - teza in­compatibila cu teoriile subiectiviste. Valabilitatea supraindividuala a normelor si valorilor morale nu īsi are temeiul īn proprietatile imanente persoanelor, situatiilor si lucrurilor din afara noastra, ci īn formele spi­rituale ale unei comunitati culturale; de pe aceasta pozitie am respins si teoriile materialiste 131n1310b . Autolegiferarea morala pare a fi conceptibila numai īn cadrele conceptuale ale teoriilor relativiste si universaliste, īntre care exista īnsa o diferenta semnificativa. Pentru adeptii relati­vismului, valorile si normele morale au o valabilitate supraindividuala, dar numai īn limitele unui spatiu cultural specific; nu exista valori si norme universale. Īn consecinta, pentru relativisti reflectia morala este capabila sa solutioneze controversele etice si sa elimine inconsistenta etica, dar numai atāta timp cāt ne mentinem īn cadrele spirituale proprii unui anumit context cultural. De īndata ce am īncerca sa construim argumente universal valabile, spun ei, pierdem legatura cu realitatea si construim o teorie abstracta si, ca atare, inaplicabila. Īn consecinta, nu este posibila solutionarea contradictiilor dintre norme si valori morale daca acestea apartin unor culturi si societati diferite.




Pe relativisti nu-i framānta faptul ca īn mintile tuturor oamenilor, de oriunde si oricānd, se regasesc aceleasi structuri logice si matema­tice invariante, īn vreme ce paradigmele structurante ale moralitatii se schimba odata cu ambientul cultural. Drept urmare, exista o singura logica si o singura matematica, universale si corecte, dar o multime de sisteme etice. Tot ce putem face este sa ne straduim a fi rationali si consistenti īn cadrul unui sistem etic, dar nu putem dovedi falsitatea altor sisteme de valori si norme morale. Se invoca frecvent o analogie cu regulile jocurilor sportive. Nu e voie sa atingi mingea cu māna īn fotbal sau īn tenis de cāmp, dar poti sa faci acest lucru daca joci volley sau rugby. Asa cum fiecare joc are propriile sale reguli, tot astfel fie­care comunitate sociala are moralitatea ei specifica.

Nu cred ca relativismul cultural, etic si axiologic greseste īn tota­litate. As spune mai degraba ca nu duce rationamentele sale pāna la ultimele consecinte, din cauza unei perspective īnguste, īn care se vad bine copacii, dar nu si padurea.

Ce-i drept, culturile se deosebesc īntre ele prin practicile lor mo­rale. Īn celebra Patterns of Culture, Ruth Benedict ilustreaza faptul ca diversitatea este observabila chiar si īn acele probleme de moralitate īn care ne-am fi asteptat sa existe o deplina uniformitate. Iata un fragment cāt se poate de elocvent:

"Am putea sa presupunem ca toti oamenii sunt de acord īn ceea ce pri­veste condamnarea omuciderii. Dimpotriva, īn jurul acestei ches­ti­uni se poate sustine ca unul īsi ucide īn virtutea traditiei doi dintre copiii sai, ca barbatul are drept de viata si de moarte asupra femeii sau ca fiii au datoria sa īsi omoare parintii īnainte ca acestia sa īmbatrāneasca. Īn unele cazuri sunt ucisi cei care fura, care īsi taie dintii de sus ori cei care s-au nascut īntr-o zi de miercuri. La unele popoare, individul este torturat daca a omorāt un om din gre­seala, dar nu suporta nici o pedeapsa daca omuciderea a fost inten­ti­onata. Sinuciderea este, la unele triburi, o decizie usoara, ce poate fi luata de catre oricine daca a suferit o cāt de mica durere sufleteasca. La alte triburi poate fi cel mai īnalt si cel mai nobil act al omului īnte­lept. Dar sunt si triburi la care simpla relatare a unui caz de suicid trece drept o inventie incredibila, iar comiterea actului īn sine este de neconceput. Īn alte cazuri, sinuciderea este o crima prescrisa de lege sau un pacat fata de zei" (Benedict, 1989, pp. 45-46).

Alti antropologi mentioneaza o serie de alte practici moralmente acceptabile īn unele societati, dar blamabile īn altele, printre care in­fan­ticidul, genocidul, poligamia, rasismul, sexismul sau tortura. Toate aceste diferente culturale pot pune sub semnul īntrebarii existenta unor valori si norme morale universale, ducānd apoi inevitabil la abordarea moralitatii ca o problema de "gust cultural".

Avem aici o splendida ilustrare a faptului ca etica este un domeniu de investigatie deschis reflectiei filosofice si mult mai rezistent sau de-a dreptul impenetrabil metodelor stiintifice, calchiate dupa modelul stiintei prime, fizica, si aplicate īn spirit īngust pozitivist. Admirabili pentru rāvna, devotamentul si, nu de putine ori, chiar eroismul de care au dat dovada traind ani de zile prin jungle, deserturi, savane sau tun­dre, printre cele mai izolate si salbatice triburi neatinse de influentele civilizatiei, un mare numar de antropologi culturali s-au contaminat, dupa cāt se pare, de simplitatea rudimentara a "gāndirii salbatice", dovedind o inabilitate teoretica destul de suparatoare. Pofta lor insati­abila de "fapte" palpa­bile, culese "pe teren", īi trimite la vānatoare fara un minimum efort de clarificare conceptuala prealabila a ceea ce urmeaza sa observe; īn consecinta, interpretarea faptelor - cānd nu lipseste cu desavārsire - este īn cel mai bun caz naiva. Ei pornesc din start de la convingerea ca īntre viata spirituala si practicile popoarelor primitive si configuratiile practic-spirituale ale societatilor civilizate nu exista nici o deosebire esentiala. Or, daca obiceiul unor papu­asi de a-si pili dintii si de a-si scrijeli fata, sa spunem, si deprinderea (de data relativ recenta) a americanilor de a "fetisiza" canoanele limbajului politically correct apartin īn egala masura moralitatii, atunci nu mai e nimic de spus.

Din perspectiva delimitarilor conceptuale anterioare se poate da un raspuns cāt se poate de clar: toate faptele, de o covārsitoare diver­sitate, culese si inventariate de antropologi tin de sfera ethos-ului sau a moravurilor si nu au nimic de-a face cu moralitatea care, dupa cum am īncercat sa argumentez, este universala īn intentiile sale de a institui reguli acceptabile pentru orice subiect rational si liber, dar nu apartine cātusi de putin tuturor stadiilor de evolutie culturala si nici macar tutu­ror indivizilor din culturile cele mai evoluate. Aceasta idee este de ne­conceput pentru antropologi.



Chiar pe terenul "paradigmei" lor aplatizant descriptiviste, antro­pologii nu dau dovada de prea multa subtilitate. Practicile morale (sa le numim totusi astfel) pot fi diferite, īnsa valorile si normele care le instituie si le confera legitimitate pot fi, īn esenta, asemanatoare. De exemplu, ce poate parea mai pe dos fata de convingerile noastre morale decāt datina unor triburi care le cere fiilor sa īsi omoare parintii īnainte ca acestia sa atinga o anumita vārsta? Este abominabil! Nu neaparat. Ce ati face daca ati avea credinta nestramutata ca moartea nu este decāt o trecere a celor vii pe un alt tarām, aflat undeva peste un deal si o vale, si unde mortii vor continua sa traiasca multa vreme (ideea de vesnicie nu īncape īn mintile popoarelor primitive) asa cum erau si aratau īn tarāmul vizibil de aici? Nu le-ati face un mare bine daca i-ati trimite pe lumea cealalta īnca zdraveni si īn putere si nu i-ati nenoroci daca i-ati lasa sa moara de batrānete, ca sa-si duca apoi viata cea lunga cu toate betesugurile senectutii? Noi nu īmpartasim credintele lor reli­gioase si, ca atare, uciderea parintilor ni se pare ceva de-a dreptul ori­bil, īnsa putem, fara un prea mare efort, sa observam faptul ca, īn felul lor, si ei cred, ca si noi, ca fiii sunt datori sa poarte de grija celor care le-au dat viata. Prin urmare, societatile se pot deosebi īntre ele prin felul īn care pun īn practica normele lor morale, dar cel putin unele dintre aceste norme pot fi īn esenta identice. Iar simplul fapt ca unele practici sunt relative nu īnseamna ca toate practicile morale sunt rela­tive. Prohibitia incestului este un bun exemplu īn acest sens.

Din pacate, lumea de astazi cultiva si īncurajeaza relativismul etic si deocamdata putini se īncumeta sa īl atace la radacina. Obiectia cea mai radicala pe care o poate primi relativismul este afirmarea cāt mai raspicat cu putinta a ideii ca unele practici si credinte, pe care diferite comunitati culturale le considera firesti si pe deplin legitime, sunt de-a dreptul inacceptabile si cāt se poate de blamabile din punct de vedere etic. Īn razboiul civil american, nordistii au avut dreptate nu pentru ca au cāstigat bataliile decisive, ci pentru ca sclavia este profund imorala. Taierea māinii drepte a hotului sau lapidarea femeilor adultere, pe care fundamentalistii islamici si le apara ca niste daruri de mare pret prin atentate teroriste, sunt niste practici barbare si nedemne de conditia umana. Terorismul este cel mult explicabil prin anumite culpe reale ale dominatiei coloniale, dar nicicum pardonabil din punct de vedere etic. Iar genocidul nazist sau comunist, carora le-au cazut prada multe milioane de victime, īntruchipeaza raul absolut si coborārea umanitatii mult sub nivelul de ferocitate sanguinara al celor mai agresive specii de rapitori din lumea animala. A sustine, īn numele "dreptului funda­mental la diferenta" si al tolerantei emancipate, ca orice practica este la fel de īndreptatita ca si oricare alta numai pentru ca o comunitate culturala crede īn legitimitatea ei este deopotriva o eroare teoretica si un act de lasitate si de iresponsabilitate morala.

Chiar daca respingem doctrina relativismului etic, nu trebuie sa pierdem din vedere ori sa subestimam meritul relativismului de a fi lansat o serie de interogatii stringente īn lumea contemporana. Diferite societati au īntr-adevar conceptii etice diferite, iar convingerile noastre morale poarta pecetea mediului cultural īn care s-au configurat de-a lungul istoriei. Relativismul ne īncurajeaza sa exploram ratiunile pe care se īntemeiaza convingerile morale din alte culturi si astfel ne pro­voaca sa reexaminam temeiurile propriilor noastre convingeri si valori morale. Aceasta este o chestiune extrem de importanta īn economia globala, care intensifica si face inevitabile contacte din ce īn ce mai strānse īntre societati si culturi diferite. Vom reveni asupra acestei problematici cānd vom discuta despre etica afacerilor internationale.










Document Info


Accesari: 2442
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )

Warning: Unknown: open(/var/cpanel/php/sessions/ea-php54/sess_sfc1rpg66ml4kpbd5h8fvje7s4, O_RDWR) failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/cpanel/php/sessions/ea-php54) in Unknown on line 0