Cantitativ si calitativ in stiintele socio-umane

oamenii se intalnesc nu doar din ratiunea de a schimba informatii ci si pentru simpla placere de a se vedea, de a fi impreuna

nu orice conversatie se constituie intr-un intreviu, (intr-o conversatie rolul de emitator-receptao se schimba frecvent, fara a exista un conducator de discutie, un sens care directioneaza informatia)

nu intotdeauna prin dialog se pot obtine informatii(ex: ce zi frumoasa, Intr-adevar)

in interogatoriu, informatiile sunt obtinute prin permisiune si constragere exterioara, pe cand in interviu intervine placerea oamenilor de a-si expune parerea si libertatea de expresie

Clasificarea interviului

Modalitatile de clasificare ale interviului sunt vaste, avand la baza o multitubine de criterii.Astfel avem:

O prima clasificare distinge:

Interviul de opinie si de personalitate: foloseste tehnici intensive si extensive de cercetare

interviul de documentare: foloseste tehnicile extensive

Al doilea grupaj se refera la:

Dupa genul convorbirii:

interviu fata in fata

interviu prin telefon

Dupa gradul de liberate acordat cercetatorului in formularea intrebarilor:

interviu structurat

interviu nestructurat

interviu semistructurat

Dupa numarul de participanti:

Dupa modalitatile de comunicare:

interviu fata in fata

interviu telefonic

Dupa functia pe care o indeplinesc in investigatie:

interviu de preancheta

interviu de coancheta

interviu postancheta

Nici una dintre considerentele specialistilor pe marginea interviului nestructurat nu au in continutul lor nici o referire cu privire la fazele/ regulile de desfasurare, ci doar enunturi cu caracter general.Aceasta deoarece, in viziunea calitativa, interviul nu trebuie sa se supuna sa se supuna unor reguli fixe, ci sa dea dovada de flexibilitate si sa fie usor adaptabil la persoanele cu care se intra in contact.Aplicarea acetei metode pe teren solicita experienta si cunostiintele cercetatorului.

Interviul de grup nestructurat si focus-grupul

Interviul de grup nestructurat

Interviul de grup nestructurat implica mai multe si dificile problemede organizare, fiind plasat, dupa R.Muchielli la intersectina a 4 conditii:

grupul sa fie natural(indivizii sa se cunoasca intre ei)

sa se discute liber(sa nu existe intrebari prestabilite)

discutia sa graviteze in jurul unor probleme din viata grupului

sa fie condu de o persoana competenta(sociolog)

Acest tip de interviu este un interviu clasic de grup si este precedat de o serie de conversatii preparatorii, particulare intre cercetator si fiecare participant, cu ocazia carora se explica tema, durata si importanta parerii subiectului.Se asigura o serie de conditii: locul unde se desfasoara, ora, data, caracteristicile participantilor (este de dorit sa nu fie prezenta o persoana cu o inalta pozitie sociala deoarece poate avea un efect inhibator asupra participantilor).

Focus-grupul

1.Caracteristici generale:

Focus-grupul este un tip special de grup, scopul lui fiind acela de a asculta, a aduna informatii despre o anumita problema fata de un produs, serviciu, participantii find alesi pe baza unor caracteristici comune.(sunt afectati de fenomen).Una dintre regulile Focus-grupului este a nu forta pe nimeni sa raspunda, participantii fiind incurajati sa-si spuna parerea.De asemenea, discutia are loc de mai multe ori, cu tipuri similare de participanti, pentru a se crea posibilitatea de a surprinde anumite curente de idei in legatura cu p[roblema studiata.Un studiu bine realizat presupune ca discutia sa fie planificata cu mare atentie si desfasurata in mediu primitor.

Focus-grupul cunoaste mai julte tipuri de abordari:

in studiul pietei si comportamentului consumatorului

in mediul universitar si stiintific

in mediul public si non-profit

Focus-grupul, care prin enumerare, se pot transforma in definitie: Persoane care au anumite caracteristici si care furnizeaza informatii de calitate intr-o discutie ghidata pentru a ajuta la intelegerea temei studiate.

1.2. Detalierea caracteristicilor

a. Focus-grupul presupune lucrul cu oamenii.Numarul participantilor trebuie sa fie suficient de mare pentru a asigura diversitatea si suficient de mic pentru ca toata lumea sa-si expuna parerea.Cand exista mai mult de 12 persoane, apre tendinta de fragmentare a grupului.Astfel ideal este ca numar de participanti:5-10 persoane

b. Grupurile sunt alcatuite din persoane care se aseamana intre ele din perspectiva unui factor important pentru cercetator (ex: sa fie tineri dintr-un anumit cartier) dar pot sa difere din perspectiva celorlalte caracteristici (venit, stare civila, sex).

In mod traditional focus-grupurile au fost alcatuite din persoane care nu se cunosteau intre ele fiind considerat ideal ca participantiisa nu se cunoasca absolut deloc.In ultima vreme cercetatorii au inceput sa puna la indoiala aceasta regula mai ales intr-o comunitate in care e aproape imposibil sa gasesti persoane care sa nu se cunosca intre ele.

c. Focus-grupurile furnizeaza informatii: Cercetatorii analizeaza deosebirile si asemanarile dintre informatiile evaluate din cel putin 3 focus grupuri pe aceeasi tema pentru a determina maniera in care difera opiniile persoanelor apartinand acestor grupuri.

d. Focus-grupurile au o discutie directionala: Intrebarile utilizate sunt stabilite dinainte, formulate si ordonate de o asemenea maniera incat sa fie usor de inteles si logice pentru participanti.

e. Utilizarea Focus-grupurilor ajuta la intelegerea punctelor de vedere , sentimentelor indivizilor legat de anumite probleme, fenomene sociale, produse.

a.       Lista

b.      Focus-grupurile parazite

Au loc cu ocazia anumitor evenimente,Desi participantii au fost convocati cu un alt scopi (simpozion, sesiune de comunicare), are loc totusi o reuniune a participantilor in timpul unei mese.Astefel de focus-grupuri se utilizeaza mai ales atunci cand dorim o reprezentare nationala (ex: reuniunea inspectorilor generali a tuturor inspectoratelor judetene)

c.       In locatie

Din ce in ce mai des, recrutarea pentru focus-grupuri are loc in locatii in care participantii vin pentru relaxare, cumparaturi.Initial, li se pun intrebari de filtrare.In cazul in care corespund scopului nostru sunt invitati sa participe la focus-grupul care se va intruni peste putin timp intr-un loc adecvat.

d.      Nominalizarile

Le putem intalni sub 2 forme:

persoanele contactate nu participa la focus-grup dar pot indica altele cu caracteristici asemanatoare

tehnica "bulgarelui de zapada" in cadrul careia nominalizarile au fost facute de participantii selectati deja prin filtrare, ei indicand totodata si alte persoane

e.       Filtrarea aleatorie

Se aleg la intamplare mai multe numere din cartea de telefon, dupa care persoanele sunt sunate si selectate cu ajutorul intrebarilor filtr.Dezavantajul este numarul mare de refuzuri.Pentru evitarea acestei situatii, se alege o persoana profesionista care sa vorbeasca cu subiectii.

f.        Afisele, anunturile in ziar sau la avizier

ex: "Ati cumparat o masina noua in ultimul an? Daca da, sunati la numarul de telefon.......... ..... ...... ............" sau "Cautam colectionari de antichitati in vederea participarii la un studiu de piata.Nu este vorba despre o tragere la sorti.Daca sunteti selectat, veti primi 25$.Pentru informatii sunati la..................".

8. Strategii de selectare a participantilor

a.          Trebuie stabilite clar conditiile:

ex: filtrul 1: femeie

filtrul 2: orasul x

filtrul 3: casatorita a doua oara

filtrul 4: copil mai mic de 1 an din prima casatorie

filtrul 5: mama pentru prima data

b.         Mentinerea unui control strict asupra procesului de selectie: cercetatarul trebuie sa se implice activ in controlul selectie participantilor.Exista situatii cand bugetul limitat nu permite cercetatorului sa se deplaseze in alta localitate daca cercetarea se desfasoara acolo.De aceea, persoanelor de la fata locului trebuie sa li se explice foarte clar conditiile de selectie.In caz contrar, riscam sa avem in focus-grup reprezentanti atipi care nu ne intereseaza in mod special.

c.          Trebuie eliminata subiectivitatea Trebuie sa ne ferim sa alegem persoanele din memorie (aici vorbim despre o selectie limitata in mod diferit de ceea ce urmarim in studiu),Nu trebuie sa alegem persoane doar pentru ca isi manifesta interesul fata de o probleme, ci ele trebuie sa corespunda criteriilor de selectie.In studiu nu trebuies incluse doar persoane care consideram ca gandesc ca si noi.In aceasta situatie, nu vom afla ceva nou, ci vom confirma ceea ce stim.Totodata nu trbuie alese persoane care difera in mod flagrant de clelelalte.

d.         Alegerea aleatorie a participantilor: este o startegie care nu se aplica decat rareori intregii populatii.In cazul focus -grupului, vom recurge la un astfel de procedeu doar in cazul in care persoanele selectate intrunesc criteriile generala, evitand subiectivitatea.

9.Determinarea oamenilor sa participe la focus-grup

1. Stabilirea datei, orei, locului: acestea trebuie sa fie unele care sa nu se suprapuna cu alte activitati importante(sarbatori legale / religioase, zile de nastere, evenimente sportive foarte mediatizate, ziua alegerilor locale). Locul trebuie sa bine ales si necesita chiar cheltuieli suplimentare daca cercetatorul inchiriaza o sala special conceputa pentru asta.Locul nu trebuie sa fie zgomotos si sa fie lipst de alte evenimente care ar putea atrage atentia.
2. Stabilirea unui contact personal cu potentialii participanti: un astfel de contact are loc cu 2 saptamani inainte de intreunirea focus-grupului uneori chiar si cu o luna.Este foarte important sa subliniem importanta studiului si a modului de valorificare al rezultatelor.Se poate apela la serviciile unei persoane cu prestigiu care sa faca invitatiile.In aceasta situatie participantii se pot considera onorati ca sunt invitati de o persoana importanta care-si face timp vorbeasca cu fiecare in parte(telefonic)
3. Scrisoarea personalizata cu confirmare: dupa ce am primit acceptul participantilor, fiecaruia ii va fi transmisa o scrisoare personalizata care va ajunge la destinatar cu o saptamana inainte de intalnire.Scrisoarea oficiala, purtand antetul institutiei pentru care lucreaza cercetatorul, va fi semnata de o persoana implicata in cercetare si va contine un salut personal.Se ofera totodata cateva detalii depsre intalnire, loc si tema.
4. Telefonul: inainte cu o zi de focus-grup, cercetatorul telefoneaza fiecarui participant reamintindu-i de intalnire
5. Stimulente pentru participanti: nu trebuie sa se uite faptul ca fiecare participant face eforturi pentru a veni la focus-grup (isi lasa copiii singuri, treverseaza 2 orese, trebuie sa se deplasezesi sa discute in loc sa se odihneasca). De aceea, aproape ca este imposibil sa se organizeze focus-grupuri fara stimulente pentru participanti. Banii sunt cel mai comun stimulent    si toti trebuie sa fie platiti la fel (nu se ofera o suma foarte mica).Stimulentul poate fi simbolic, inlocuind banii. Astfel, se poate oferi o masa care poate varia de la o gustare la o masa completa, cadouri, dar trebuie ca participantii sa stie ce sunt aceste cadouri: calendare, brosuri, reviste.

10. Calitatile unui bun moderator

Sa respecte participantii si opiniile lor

Sa aiba capacitatea de a audia aceleasi idei fara a se arata plictisit

Sa asculte fiecare participant in parte si sa dea impresia ca asculta activ

Trebuie sa se simta onorat ca modereaza discutia fara a o concepe ca pe o treaba oarecare

Empatie

Cunostiinte de fond adecvate su subiectul discutiei

Capacitatea de a comunica simplu, clar

Sa nu fie atasat de subiectul discutiei si daca este sa fie rezervat in exprimarea parerilor personale

Atitudine prietenoasa si simtul umorului bine dozat (sa nu se faca ironii pe seama cuiva)

11. Caracteristicile analizei focus-grupului

Analiza poate reprezenta un obstacol de netrecut pentru cercetatorul care efectueaza studii calitative.Volumul mare de informatii si complexitatea acestora ridica mari probleme.Nu trebuie uitat ca analiza se ghideaza dupa scop si de aceea depinde profunzimea si intensitatea ei. Scopul influenteaza toate aspectele studiului de la elaborarea intrebarilor pana la timpul si resursele alocate.Uneori apare o nepotrivire resursele pentru analiza si problema.Acest aspect poate avea 2 consecinte:

1. o analiza elaborata a informatiei nerelevante
2. a analiza inadecvata a informatiei complexe, de interes major.

De aceea trebuie sa existe un echilibru intre resursele disponibile si informatia analizata.

Caracteristicile analizei sunt:

1. este un sistem secvential (intentionat, planificat): reflecta tot ce s-a spus in cadrul grupului, fiecare membru avand posibilitatea de a raspunde daca se ajunge la o concluzie
2. este verifivabila: si alti cercetatori trebuie sa ajunga la aceleasi concluzii daca folosesc documentele si informatiile pe care le punem la dispozitie
3. este un proces continuu

Analiza focus grupului difera de analiza cifrelor.Spre deosebire de analiza cantitativa, care incepe cand am recoltat toate datele (sau o mare parte), analiza cantitativa incepe mai devreme o data cu primul focus grup, in acelsi timp cu acumularea de informatii.Este o procedura care favorizeaza transcrierea conversatiei de pe caseta, ajutand moderatorul sa inteleaga daca re nevoie de mai multe informatii despre problema.

12. Baza de analiza

In functie de scopul studiului, de durata, de buget, nevoile clientului se folosesc diferite metode de inregistrarea informatiei ca baza pentru analiza.: transcrierea, inregistrarea audio, notite, memoria.

a. Transcrierea: se bazeaza pe transcrierea integrala a discutiei focus-grupului si se poate intinde pe 30-50 pagini.Exista cateva principii care ajuta la transcrierea interviului:

• evidentierea enuntului moderatorului - litere mari, ingrosate
• folosirea peste tot a aceluiasi stil - 1 rand intre comentarii, 2 intre vorbitori diferiti, numar la pagina, antet - data, numarul grupului
• nu se transcriu pauze de genul - aaaaaaaa
• conversatia se trascrie exact, nu se fac corectari gramaticale
• se folosesc paranteze pentru momentele in care participantul rade, vorbeste tare, intrerupe pe altcineva
• alocati timp suficient transcrierii (transcrierea unei conversatii de 1 ora dureaza 4-8 ore)
• folosirea aparatelor de calitate
• reducerea la minim in timpul transcrierii a lucrurilor care pot deranja