Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MEDIUL PENITENCIAR - CARACTERIZARE PSIHOSOCIOLOGICǍ

sociologie




MEDIUL PENITENCIAR - CARACTERIZARE PSIHOSOCIOLOGICǍ


Aspecte etice īn universul penitenciar





Sistemul suport al mediului social, penitenciarul, este o frontiera a civilizatiei, dar īn contextul social mai larg, aceasta institutie ramīne cronic īn urma ambiantei generale din societate. De aceea unul din principiile teoretice de subordonare a acestui subsistem social va fi incapacitatea sa de a fi contemporan cu 24324w225y societatea īn care functioneza.

O lume lipsita de dragoste, dar care nazuieste cu disperare spre dragoste (Nietzsche), penitenciarul, invita psihologul care se apropie de el, sa īnteleaga profund dimensiunea filosofica a vietii din īnchisoare.

"Abandonarea filosofiei - ca si abandonarea stiintei- e tot una cu izolarea omului de una din dimensiunile realului" . Chiar daca nu corespunde exigentelor considerarii existentei umane din penitenciar ca fiind tragica, "dimensiunile suferintei, disperariisi abandonului le gasim din plin" .

Pentru orice om, privarea de libertate īn mediul penitenciar constituie o situatie deosebita, cu ampla rezonanta īn mediul sau de viata, atīt pe durata detentiei, cīt si dupa aceea, īn libertate. Atīt timp cīt individul se afla īn locul de detentie, īntre oameni care asemenea lui au comis fapte antisociale, dificultatile cele mai mari sunt localizate īn relatiile cu cei din jur. īn contactul cu ceilalti detinuti remuscarile, autoacuzarile declarative sau chiar sincere din timpul procesului penal sunt repede īnlocuite cu justificari ale faptelor comise "fabricate" īn penitenciar, la care individul adera deoarece īi ofera ratiuni deculpabilizante. Diminuarea subiectiva a gradului de vinovatie usureaza constiinta detinutului si nu rereori asistam la modificarea pozitiei fata de pedeapsa: daca initial considera ca pedeapsa este pe masura faptei, destul de repede o apreciaza ca fiind prea aspra. Ca urmare, de la un comportament pasiv, supus, de penitenta, detinutul trece la un comportament activ īn care interesul personal, egoismul, si autoconservarea primeaza. Īn planul conduitei de la morala conformista fondata pe vinovatie, se trece la morala frustrarii īntemeiata pe convingeri de grup privind cauzele infractiunilor, "soarta" omului īn lume, atitudinea fata de munca, familie, viitor si implicit modul de viata īn penitenciar. Totusi valorile morale nu se anuleaza īn penitenciar, ci exista si se realizeaza ca valori īntr-o ambianta sociala deosebita. Nu este vorba de regimul legal de executare a pedepsei, care prin el īnsusi nu īmpiedica manifestarile morale, ci de faptul ca īn detentie individul si comportamentele, colective care nu īn putine cazuri sanctioneaza pe cel care adopta o conduita morala.

Concluzionānd cele de mai sus se poate afirma ca apropierea de mediul carceral se realizeaza īn doua ipostaze: cea de moralist care mediteaza la conditia umana si cea a expertului care doreste sa īnteleaga si sa ordoneze. Prezenta dificultatilor nu se rezuma doar la contextul social īn care traiesc detinutii, ci se extinde si la universul lor cultural. Fiind reduse ca amploare si profunzime, relatiile interindividuale coboara la niveluri inferioare, iar comunicarea īntre detinuti ramīne tributara nevoilor nesatisfacute si dispozitiei de moment.

Astfel, vointa de a fi moral nu primeste sprijin decīt din partea cadrelor st rareori din aceea a detinutilor. Vointa de a obtine un beneficiu material este mai mare decīt cea de a fi moral atunci cīnd actul īn sine nu este motivat de obtinerea unei situatii favorabile.

Īn mediul penitenciar, ceea ce duce la transformarea mentalitatii detinutilor este nevoia de reconstituire a unui sistem de valori functional, īn paralel cu activarea īncrederii īn sine si īn viitor cu corectarea atitudinii fata de munca, de lege si pedeapsa. Cu cīt detinutii īnteleg mai repede ca faptele morale le asigura acceptarea din partea celorlalti, linistea interioara si sentimentul participarii, cu atīt deschiderea lor la procesul de recinstructie atitudinala este mai larga si eficace.


Valori si norme morale īn mediul de detentie


Spatiul de viata penitenciar are o serie de caracteristici generale, cum ar fi: este un spatiu īnchis, īnchiderea sa fiind constitutiva structurii si functionalitatii sale; este un spatiu dihotomic care divizeaza populatia din penitenciar īn doua grupuri de o parte si de alta a gratiilor; este un spatiu penal din punct de vedere juridic, un spatiu al "disciplinei penale"; de asemeni este un spatiu al autoritatii, o zona a interactiunilor asimetrice.



Toate acestea au consecinte psihologice si psihosociale vizibile asupra detinutilor si personalului. Astfel, comunitatea detinutilor constituie o lume anonima, de oameni privati de prestigiu, cu constiinta minoritatii lor. Cazurile infractionale deosebite ale unora dintre ei le confera aura unor lideri capabili de orice, sau īn rare cazuri, avānd aptitudini socio-afective, o audienta marita īn masa detinutilor obisnuiti, īn penitenciar problematica normelor si valorilor capata aspecte particulare determinate de situatiile īn care se gasesc detinutii: absenta libertatii si celelalte frustrari impiedica raportarea adecvata la aspectele semnificative ale existentei de fiecare zi.

La nivelul individului normele si valorile servesc ca instrument si etalon īn alegerea dintre alternativele de actiune cīt si pentru dimensiunea proiectiva pe care o au, adica ofera motive si planuri de actiune īn īmprejurarea de viata pe care o traverseaza individul la un moment dat.

Īn penitenciar activeaza ca si īn societate, trei tipuri de norme (I. Tudosescu 1980, p. 120):

organizationale care privesc mecanismul de functionare al institutiei (legea de executare a pedepselor);

actionale care indica regulile de evaluare corecta a situatiilor cotidiene si a evenimentelor ce intereseaza colectivitatea detinutilor;

relationale referitoare la modalitatile considerate eficiente īn raportarile detinut -detinut, detinut -grup, detinut -personal.

Specific mediului penitenciar este existenta īn paralel a unor norme oficiale care sunt legiferate si urmaresc atingerea obiectivelor institutiei productive, educative, preventive -cu normele modificate care urmaresc crearea unor relatii si conditii de viata suportabile din punctul lor de vedere pe parcursul executarii pedepsei si actioneaza numai īn interiorul grupului de detinuti.

Din discutiile purtate cu detinutii am dedus o serie de modalitati de interiorizare a normelor si valorilor informale:

a)    Conduita actuala este functie de statutul actual. Odata intrat īn penitenciar, individul va actiona conform normelor si valorilor apreciate de el ca fiind īn concordanta cu noile īmprejurari īn care se afla;

b)    Detinutii cu vechime īn penitenciar sunt mai deschisi la cooperare si ajutor fata de cei noi care sunt perceputi ca participanti la sistemul lor de valori si respecta normele informale;

c)     Īn unele cazuri sistemul de norme si valori serveste ca mecanism de aparare fata de propriile remuscari, individul acceptīnd modul de gīndire si judecatile de valoare emise de detinutii care īi ofera ratiuni deculpabilizante;

d)    De asemenea, regulile, obiceiurile si ierarhiile care functioneaza īn rīndul detinutilor sunt mai usor admise de detinutii cu un grad mai scazut de instruire, de cei cu o percepere confuza a motivelor lor infractionale si de cei care au planuri de viitor bine conturate.



Pozitia detinutilor fata de norme si valori, precum si fata de majoritatea evenimentelor exprima pozitia lor de spectatori pasivi pe perioada detentiei. Acest lucru nu implica o criza de sens pentru masa detinutilor, ci o stare de asteptare.



Relatiile interpersonale īn petenciar


Relatiile interpersonale se constituie īn grupurile mici īn care indivizii au un contact direct si permanent, pe o perioada de timp mai mult sau mai putin īndelungata, muncesc, īnvata, convietuiesc impreuna, desfasoara activitati de timp liber, cultural- artistice, sportive.

Īn cadrul relatiilor interpresonale preponderente sunt raporturile afective care se creaza si functioneaza īn interiorul microgrupului. Ele apar si se manifesta īndeosebi ca relatii preferentiale, de simpatie, antipatie si indiferenta, elemente pe care le putem constata si īn cadrul raporturilor interpersonale din colectivele de detinuti. Aceste aspecte sunt uneori mai accentuate, dat fiind modul specific de viata din colectivele de detinuti, precum si modificarile care survin īn structura psihica acestora īn perioada de detentie.

Relatiile interpersonale reprezinta īn orice conditii cadrul nemijlocit īn care se formeaza si se manifesta individul, se moduleaza si se diferentiaza personalitatea sa, sunt satisfacute multiplele sale trebuinte umane, īndeosebi cele care tin de viata psihica, de echilibrul sau emotional, sufletesc. Tocmai din aceasta cauza ele ocupa un loc important īn viata individului, precum si a microcolectivului, justifica eforturile care trebuie depuse pentru a le cunoaste cīt mai temeinic, a le influenta si dirija īn asa fel īncīt sa aiba un continut si o finalitate pozitiva.

Fiind determinate de structura microcolectivului cāt si de particularitatile psihice ale subiectilor, de interesele lor, relatiile interpersonale sunt determinate ca si relatiile macrosociale de fenomenele si procesele care au loc la nivelul sistemului social gobal. Puternice influente au asupra lor acele elemente care tin de structura sociala si de clasa, de viata politica ce se desfasoara īn societate,de cultura si ideologie. Acestea determina īn multe privinte jaloanele mari īn care se formeaza si se manifesta relatiile interpersonale, continutul si orientarea lor politica si ideologica. Dar, actiunea fenomenelor si proceselor care au loc īn societate asupra formarii si manifestarii relatiilor interpersonale din colectivele de detinuti se deosebeste printr-o serie de particularitati, liste mai restrīnse data fiind organizarea activitatii din penitenciare pentru persoane care sunt private de libertate o perioada de timp, sunt lipsite de anumite drepturi, desfasoara prin forta lucrurilor o gama relativ redusa de activitati. īnsasi posibilitatile de receptare de catre detinuti a fenomenelor si proceselor din societate sunt limitate, iar la unii dintre ei aproape inexistente, ca rezultate a lipsei de interes si de preocupare pentru aceste probleme, a nivelului cultural foarte scazut.

Universul uman penitenciar este dificil de patruns si nu rareori greu de exprimat īn termeni statistici. Daca marile categorii ce caracterizeaza populatia penitenciara sunt cunoscute īn general-repartizarea pe sexe, vīrsta, genuri de infractiune, medii de provenienta, pregatire scolara, stare civila- mai putin abordate pīna acum au fost evenimentele din colectivitatile de detinuti oarecum invizibile, dar de a caror forta nu se īndoieste nimeni. Astfel, se pot face referiri la modul cum apar liderii informali īn penitenciar si cum īsi exercita ei autoritatea, la functiile pe care le īndeplinesc anumiti detinuti pentru a satisface nevoile de grup, la tipurile de stratificare sociala a grupurilor de condamnati, la particularitatile comunicarii si normelor modificate, la treptele integrarii noilor veniti īn masa detinutilor.

O serie de cercetari au evidentiat ca, īn penitenciare, la nivelul grupurilor de detinuti se manifesta un deficit de roluri sociale, ceea ce influenteaza negativ procesul de reintegrare sociala postexecutorie. De asemenea, relatiile interpersonale din grupurile de detinuti sunt functie de specificul personalitatii detinutilor, caracteristicile de grup si climatul socio-uman.




Banu, I., 1993, p 29

Liiceanu, G., 1993, p. 42










Document Info


Accesari: 5532
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )