Rudenie si descendenta. Categoriile de rudenie, consangvinitatea, afinitatea. Principiile de descendenta. Grupurile de descendenta;
Analiza relatiilor de rudenie si de descendenta a fost pentru prima data pusa în discutie, în context stiintific, în secolul al XIX-lea. Rolul de deschizator de drum îi revine lui L.H. Morgan, recunoscut de altfel ca parinte al antropologiei americane.
Categoriile
de rudenie
Descendenta matriliniara
Descendenta patriliara
Descendenta uniliniara se contureaza ca fiind specifica în primul rând popoarelor nomade, fiind însa observabila si la societatile agro-pastorale, de mentionat fiind faptul ca în cazul comunitatilor cu descendenta matriliniara nu exista o competitie propriu-zisa în vedera acapararii resurselor de subzistenta, lipsind competitia si implicit s-a putut observa inexistenta conflictelor militare. Tot în cadrul acestui tip de societate nu se observa deprecierea statutului femeii si nu este practicat infanticidul feminin.
Descendenta biliniara sau descendenta dubla este cea în cazul careia, în functie de scop, filiatia este calculata de individ fie pe linie materna, fie pe linie paterna.
Asemanatoare cu descendenta biliniara este descendenta ambiliniara, varianta de calcul aflându-se la libera alegere a individului. Nu în ultimul rând trebuie mentionata descendenta paralela, în cadrul careia femeile calculeaza pe linie materna în exclusivitate iar barbatii pe linie paterna. Descendenta biliniara, ambiliniara si paralela reprezinta cazuri atipice extrem de rar intâlnite în rândul unor societati.
Descendenta, în ansamblu, prezinta o serie de aspecte subiective, individul fiind cel care mai tot timpul opteaza pentru varianta care îi este convenabila în functie de conjunctura. Dincolo de descendenta, în antropologie sunt cunoscute sisteme diferite sau tipuri de sisteme de rudenie, unanim acceptate si general valabile. În esenta se poate discuta de existenta a sase tipuri de astfel de sisteme, respectiv: hawaian, eschimos, sudanez, omaha, crow si irochez. Cel mai simplu este cel hawaian întrucât întrebuinteaza cel mai redus numar de termeni în stabilirea raporturilor de rudenie, astfel, toate rudele de acelasi sex, facând parte din aceeasi generatie, sunt desemnate prin acelasi termen.
Preocuparile stiintifice ale lui Morgan pentru irochezi se vor concretiza în publicarea lucrarii The Ho-de-no-sau-me or Iroquois, recunoscuta ca prima lucrare stiintifica dedicata unui trib nord-american (White 1951, 11-18)
L.H. Morgan urmarea limitarea diversitatii la nivelul a doua categorii, putându-se astfel distinge o terminologie "clasificatoare", care asimilase mai multe categorii de rude iar pe de alta parte, terminologia "descriptiva", prin care fiecare ruda era individualizata printr-un epitet (Segalen 2002, 68-69).
În acest context, în urma cercetarii întreprinse la populatia irocheza, Morgan observa egalitatea de statut între tata si fratele tatalui (Trautman 2001, 274)
Cercetarile din arhipelagul Trobriand i-au permis lui Malinowski si conturarea unei analize comparative între diferite tipuri de familie, prezentata în Sex and Repression in Savage Society. Pe de o parte exista familia patriliniara specifica civilizatiei moderne, iar pe de alta, familiile matriliniare prezente în societatile insulare din Melanezia nord-vestica.
Aici descendenta este stabilita pe linie materna, copilul apartinând tribului sau gintei mamei iar descendentii de sex masculin sunt mostenitorii de drept ai fratelui mamei si nu al tatalui biologic (Malinowski 1962, 21).
În aceeasi lucrare sunt descrise si alte particularitati legate de casatorie si descendenta din insulele Trobriand.
De exemplu, casatoria în arhipelag este permisa abia dupa parcurgerea unei perioade de initiere, de experiente sexuale, urmate de ani de libertate sexuala. Casatoria are însa caracter monogam, poligamia fiind întâlnita doar la capetenii.
Descendenta pe linie materna este reflectata implicit în autoritatea fratelui mamei asupra copiilor care au statutul de mostenitori unici ai acestuia, autoritatea fratelui mamei fiind absoluta în relatia cu copiii.
Dupa moartea sa, toate bunurile detinute de el revin copiilor si are datoria de a le transmite cunostinte specifice (dansuri, mituri, practici magice si mestesuguri); în plus, trebuie sa asigure hrana surorii sale (Malinowski 1962, 22-23).
|
