Nr. într.

Raspuns

Nr. într.

Raspuns

SCALA ACCEPTĂRII CELORLALŢI - S.A.C.

William Fey propune o scala de evaluare a sentimentelor si atitudinilor individului fata de semenii sai, stiut fiind ca acestea influenteaza hotarâtor relatiile interpersonale sub toate aspectele lor - actional (munca, activitate în general), emotional (relatii afective de orice natura), de comunicare. Atitudinea unei persoane fata de semeni determina hotarâtor cantitatea si mai ales calitatea relatiilor interpersonale pe care ea tinde sa le stabileasca, dar în egala masura si raspunsurile pe care le primeste din partea celorlalti.

Acceptarea celorlalti poate fi interpretata facând apel la termeni proximi, mult mai bine descrisi în psihodiagnoza, cum sunt toleranta si bunavointa.

Din perspectiva tolerantei se poate aprecia ca scala identifica atitudinile sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise, care îi accepta pe ceilalti asa cum sunt. Evaluarea se face prin descriptori ca: deschiderea si flexibilitatea în opozitie cu rigiditatea si dogmatismul; încrederea ca opus al suspiciunii si criticismului; excluderea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti.

Toleranta poate fi caracteristica unei personalitati puternice, caz în care persoana este: binevoitoare, întelegatoare, iertatoare, generoasa, lipsita de formalism, cu tact, autocontrolata, calma, moderata iar toate acestea se manifesta pe fondul încrederii în sine si în ceilalti, al independentei si flexibilitatii. Toleranta poate fi si caracteristica unei personalitati slabe, caz în care persoana are trasaturile de mai sus dar pe fondul neîncrederii în sine si în ceilalti, al dependentei, al conduitelor de defensa, retragere si abandon ca si pe un fond de maleabilitate.

Toleranta fata de ceilalti are consecinte pozitive directe asupra persoanei, ducând la evitarea propriei anxietati, izolari, alienari, la afirmarea echilibrului si sigurantei de sine în raporturile interpersonale.

Intoleranta unei personalitati puternice face ca aceasta sa fie: afectata, rece, insensibila, aspra, orgolioasa, nemultumita (nemultumirea este exprimata prin înfruntare directa, agresiva), aroganta, sarcastica, autocrata, insecurizanta si stresanta pentru cei din jur carora le produce teama. Intoleranta unei personalitati slabe face ca aceasta sa fie: plângareata, sâcâitoare, cusurgie, egocentrica, superficiala, nemultumita (nemultumirea este exprimata indirect prin bârfa, calomnie, conduite subversive si de manipulare), infantila, suparacioasa, obositoare si stresanta pentru cei din jur pe care îi agaseaza si irita.

Din perspectiva bunavointei, acceptarea celorlalti se refera la capacitatea de a întelege oamenii asa cum sunt ei - cu defecte si calitati, cu realizari si esecuri, cu momente de vârf dar si cu inevitabile caderi. personalitati puternice se manifesta prin: prietenie, respect, tendinta spre descoperirea si valorizarea

Bunavointa asociata unei personalitati puternice se manifesta prin: prietenie, respect, tendinta spre descoperirea si valorizarea calitatilor celorlalti, întelegerea problemelor lor, atitudine echilibrata fata de injurii, ostilitate si frustratii, toate acestea însotite de o tendinta combativa moderata, întemeiata pe argumente rationale (solicitari, apeluri justificate prin date si fapte obiective) si exprimata în maniera asertiva (îsi sustine opiniile, îsi apara drepturile sale fara a le încalca pe ale celuilalt); o personalitate slaba îsi manifesta bunavointa prin calitatile enumerate mai sus dar însotite de o tendinta combativa scazuta, întemeiata pe argumente mai ales emotionale (rugaminti), pe pacifism si exprimata în maniera non-asertiva (conciliere, compromis sau chiar cedare); la personalitatile slabe si prin natura lor dependente, se adauga si nevoia puternica de a place, de a fi acceptate, aprobate, iubite.

Lipsa de bunavointa ca trasatura a unei personalitati puternice, o face sa fie: ostila, criticista, combativa si beligeranta, dispretuitoare fata de ceilalti, dominatoare (adesea din pura placere de a supune si de cele mai multe ori pentru a-si compensa complexe de inferioritate); conduita combativa se întemeiaza pe argumente rationale (invoca fapte, date obiective) însotite de argumente emotionale (amenintari); aceasta conduita combativa se exprima predominant în maniera activ-agresiva (îsi apara drepturile, punctul de vedere, încalcându-le pe ale celorlalti) dar si în maniera pasiv-agresiva (nu face ce trebuie, nu raspunde solicitarilor). Lipsa de bunavointa asociata unei personalitati slabe se manifesta prin aceleasi trasaturi descrise anterior, dar unele componente îsi schimba ordinea în functie de pregnanta cu care se manifesta si anume - conduita combativa se întemeiaza în primul rând pe argumente emotionale si abia apoi pe cele rationale, iar în exprimarea acestei combativitati predomina modalitatea pasiv-agresiva asupra celei activ-agresive.

Observatii:

Exista o vizibila asemanare de continut între cele doua trasaturi: toleranta / bunavointa si intoleranta / lipsa de bunavointa, ele fiind de fapt complementare.

Între cele doua extreme - personalitate puternica si personalitate slaba - exista multiple variante si combinatii intermediare; sesizarea nuantelor tine de abilitatea si experienta psihologului.

Cotarea probei

varianta 1 - deplin adevarat   = 5 puncte;

- varianta 2 - de obicei adevarat = 4 puncte;

- varianta 3 - pe jumatate adevarat = 3 puncte;

- varianta 4 - uneori adevarat = 2 puncte;

- varianta 5 - foarte rar adevarat = 1 punct.

La celelalte enunturi punctajul este dat chiar de numarul corespunzator raspunsului (ex. la enuntul 8 se alege varianta 2 - se acorda 2 puncte; se alege varianta 4 - se acorda 4 puncte).

Prin însumarea punctelor tuturor raspunsurilor rezulta scorul subiectului, care poate fi între 20 si 100 de puncte.

W.Fey a obtinut pe un esantion reprezentativ populatia S.U.A. un scor mediu de 75 puncte. 60% din cei testati au realizat scoruri cuprinse între 66 - 84 puncte, 20% scoruri sub 65 puncte si tot 20% scoruri peste 85 puncte.

Interpretarea probei

I. Între 20 - 64 puncte - se plaseaza persoanele care manifesta intoleranta fata de ceilalti, indivizi a caror experienta de viata i-a facut sa-si piarda încrederea în oameni. Neacceptarea celorlalti tradeaza si o neîmpacare cu sine. Aceste persoane trebuie sa-si analizeze raporturile interpersonale pentru a nu esua într-o viata lipsita de satisfactiile, multumirea si linistea care decurg din stabilirea unor relatii interumane optime. Îmbunatatirea relatilor interpersonala le este necesara si pentru cresterea autoacceptarii de sine.

II. Între 65 - 84 puncte se plaseaza persoanele a caror viata este un amestec de respingere si acceptare a celorlalti. Ei se afla prinsi între retinere în a stabili legaturi cu semenii si dorinta apropierii de acestia. Aceasta ambivalenta îi face sa fie selectivi în relatiile cu oamenii.

III. Între 85 - 100 puncte se plaseaza persoanele care îi accepta pe altii si care sunt la rândul lor acceptate în relatiile interpersonale pe care le stabilesc. Echilibrul emotional care le este specific, încrederea în valoarea proprie, suportul pe care îl gasesc în semenii lor, îi ajuta sa depasesca greutatile existentei.

Document Info

Accesari: 2200
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou