- PROBLEMA SOCIALA - DROGURILE

Universitatea Transilvania

Facultatea de "Drept si Sociologie"

Specializarea Asistenta Sociala

- PROBLEMA SOCIALA -

DROGURILE

- Anul 2008 -

O problema social grava o constituie consumul de droguri,care este foarte raspandit si care a impanzit toata lumea.Drogurile constituie o problema ingrozitoare a carei seriozitate devine cu fiecare zi mai vizibila. Problemele produse de abuzul de droguri si de traficul ilegal sunt printre cele mai grave probleme cu care se confrunta lume de astazi,amenintand generatiile viitoare.

Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa - care, introdusa in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii înconjuratoare.

Drogurile au fost create de oamenii de stiinta pentru anumite situatii limita,una dintre acestea fiind razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina. Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru 353h77d piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Dependenta de heroina a fost cunoscuta in SUA inainte de cel de-al doilea razboi mondial, dar a fost afectata doar o mica minoritate de oamenii. In anii 1980 in SUA , iar mai tarziu in Eurpa de Vest, a aparut un drog

si mai ucigator: crack, un nou derivat al cocainei. Cocaina, fabricata din frunzele plantei de coca, era cunoscuta de la sfarsitul secolului al XIX-lea si, la fel ca heroina, nu a fost imediat recunoscuta ca provocand dependenta (era chiar unul dintre ingredientii originali ai bauturii Coca-Cola). Prin anii 1960 era consumat doar de cateva persoane bogate si elegante, dar in clipa in care drogul a inceput sa fie fabricat si sub forma mai ieftina de tigara crack, a fost recunoscut ca o problema majora.

In 1986 in SUA se vorbea deja despre o epidemie de crack si drogul devenise cunoscut si in Europa. Guvernele au inceput sa aloce mai multe resurse in lupta impotriva drogurilor, dar procesele erau lente deoarece problema era atat de complexa. De exemplu, prin arestarea tuturor consumatorilor de droguri nu se obtinea mare lucru (in afara suprasolicitarii politiei si a sistemului de penitenciare) daca acestia nu puteau fi constransi sa renunte la acest obicei. Campaniile de consiliere si de prevenire au avut un oarecare impact in a convinge oamenii sa evite sau sa renunte la consumul de droguri,dar, cu toate acestea, numarul consumatorilor a continuat sa creasca. Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator.

Consumul de droguri este o activitate de mare risc. Unele droguri pun direct sanatatea in pericol, atunci cand sunt consumate in cantitati mari si una dintre caracteristicile dependentei este cererea unei cantitati cat mai mari pentru a atinge starea de bine. Optimismul artificial si iluzia mentinerii autocontrolului sunt si ele periculoase din cauza ca afecteaza rationamentul.
In practica cel mai mare pericol este acela ca utilizatorul nu va avea banii pentru a-si plati viciul si a avea un mod de viata normal si astfel se va da batut, intrand intr-o lume dominata de droguri , unde crima si prostitutia sunt singurele modalitati de continuare a vietii. Apoi consumatorul de droguri devine nu numai o persoana nefericita, ci si o problema sociala.
Unele droguri au fost acceptate de mult timp de catre societate. Alcoolul, nicotina din tutun si cofeina din cafea si ceai sunt droguri care pot provoca un anumit grad de dependenta celor care le consuma. Campaniile impotriva fumatului au devenit tot mai vehemente dupa ce s-a constientizat riscul asupra sanatatii, iar sofatul dupa consumul de alcool a fost interzis din cauza ca a dus la producerea unor accidente rutiere serioase. Dar fumatul si consumul bauturilor alcoolice au fost lasate la latitudinea fiecarui individ

Se spune ca abuzul de droguri este o crima,fara victime,deoarece ii afecteaza doar pe cei care consuma. Comertul cu droguri este un mijloc prin care cei saraci pot castiga bani,dar realitatea este ca cei mai multi dintre acesti traficanti devin ei insisi victime ale drogului,si in acest caz banii pe care ii castiga nu ii pot ajuta nici pe ei,nici familiile lor. Schimbarile produse de traficanti sunt evidente in faradelegile de tot felul ale strazii : furturi, incendieri, asasinate.
Cu totii suntem afectati într-un fel sau altul de traficul de droguri. Amploarea problemei actuale a narcoticelor depaseste preocuparile fortelor de ordine si ale lumii medicale, constituind o amenintare pentru ordinea economica si sociala a lumii. Un lucru alarmant este vârsta din ce în ce mai frageda a tinerilor care încep sa consume droguri.
Plecând de la nivel social vom observa ca problema drogurilor nu se localizeaza cu preponderenta în cadrul unei anumite categorii sociale, deci, nu putem numi drogul ca fiind un virus, cauzat de anumiti factori biologici dezvoltati datorita saraciei. În cadrul societatii noastre problematica drogurilor ocupa o din ce în ce mai mare amploare, iar cei mai afectati fiind tinerii si familiile acestora.

Adolescenta este varsta la care aparea nevoia de identificare, de a se gasi si intelege pe sine si pe cei din jur. Este varsta experientelor personale, varsta cautarii coordonatelor proprii sufletului si corpului, varsta descoperirii dimensiunilor realitatii.Drogul are de multe ori forma unei astfel de experiente, care reuneste: curiozitatea, dorinta de a incerca ceva nou, de a experimenta totul, dorinta de a-si ridica performantele intelectuale si chiar dorinta de a fi modern pur si simplu. Autori americani care au studiat fenomenul, au demonstrat ca exista o adevarata "foame" de a descoperi si cunoaste realitatea inconjuratoare in toate ipostazele incitante si sensurile ei profunde.
Un alt aspect deosebit este ca drogul incepe sa fie din ce in ce mai prezent in principalele grupuri in care se poate afla adolescentul la aceasta varsta: anturajul si scoala. Este ceea ce determina formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interactiunea dintre factorii psihologici, de mediu si cei fiziologici.
Adesea, atat in mediul scolar si universitar, cat si in anturajele obisnuite, are loc un fenomen de imitatie in grup, in care adolescentii, copiindu-si "eroul", recurg la drog, si in care factorul psihologic este determinant. Orice consumator dovedeste, de asemenea, o dorinta patologica de a-si face adepti, personalitatea lui fiind neinteleasa de cei care nu au venit in contact cu drogul. Este cert insa ca, sub efectul drogului, adolescentii par a depasi dificultatile si incertitudinile si

isi gasesc o iluzorie siguranta si identitate.
Astfel, cei care cerceteaza acest fenomen spun ca halucinogenele le permit consumatorilor "sa pluteasca"; este un voiaj care ii face sa iasa din dificultatile si contradictiile cotidiene si sa se simta stapani pe situatie. Adolescenta este si varsta tensiunilor emotionale si angoaselor, aparent de neinteles pentru cei din jur. De multe ori, pentru adolescentii bulversati de propriile intrebari, de barierele si agresiunile, mai mult sau mai putin reale, din exterior, drogul pare singura si cea mai buna solutie.
In profilul psihologic al tanarului consumator domina trasaturile nevrotice, dependenta afectiva, intoleranta la frustrare, angoasele de separatie, izolarea si dependenta afectiva, iritabilitatea, timiditatea si hipersensibilitatea. Are loc o opozitie a eului impotriva lumii, pe care o considera un element agresiv, nedrept si opresiv. Solutia pe care adolescentul in cauza o gaseste pentru a rezolva aceste conflicte este retragerea intr-o lume construita, determinata si intretinuta de drog. Aceasta lume il face fericit, ii satisface instinctele primare, ii estompeaza pentru un timp conflictualitatea.
In urma unor studii s-a constatat de altfel, la consumatorii de droguri, prezenta unei stari emotionale necontrolate si demonstrative, in sensul alienarii fata de cei din jur si al unui slab control al impulsivitatii. Autocunoasterea si autodefinirea, rezolvarea propriilor probleme este limitata, pe langa acestea, si de imaturitatea cognitiva a adolescentului.
Astfel, principalii factori de risc ce pot determina consumul de droguri ar putea fi: toate tulburarile emotionale, anxietatile, depresiile, insingurarile, frustrarile si conflictele interpersonale. Faptul ca unii tineri adolescenti consuma droguri arata in continuare ca exista baraje de netrecut intre oameni si generatii.

Consecintele consumului de droguri in Romania sunt dezastruoase,cum ar fi:

Micsorarea potentialului productiv al tarii

Micsorarea potentialului de aparare al tarii

Scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii)

Cresterea infractionalitatii si a criminalitatii

Ponderea detinutilor tineri va fi mai mare decat a celor in varsta

In acest caz ,interventia Statului se impune ca necesitate prin unele masuri,cum ar fi:

Combaterea patrunderii in tara a drogurilor :

-Tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza teritoriul Romaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii Ministerului de Interne (S.R.I),prin personalul abilitat,pe etape de drum,pana la iesirea din tara.

-lucratorii de la Vama sa controleze mai constiincios vehiculele care au ca destinatie diverse firme din tara.

Depistarea traficantilor de droguri:

-Organele de Politie sa depisteze centrele zonale de distribuire,pentru ca e greu de crezut ca parintii si cei 55 de mii de toxicomanii stiu de unde sa-si procure zilnic drogurile de la cei cateva mii de distribuitori,politistii nu stiu.

Lupta impotriva coruptiei:

-sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici,incepandca vamesii si terminand cu celalalte persoane implicate in procesul de supraveghere a vamilor.

Masuri terapeutice::

Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia masuri radicale de vindecare a toxicomanilor,cum ar fi :

-infiitarea de centre de tratament gratuit

-asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina,cu alte tratamente decat cele medicamentoase si produse sintetice,care vindeca fizic pe bolnav,temporar,i nu psihic.

-implicarea Bisericii se impune ca necesitate

-toxicomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi,ci ca niste bolnavi tot atat de grav ca si bolile epidemiologice.

Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor sa constituie o politica de Stat dusa de Parlament si Guvern,pentru ca altfel vom asista la un dezastru demografic national.

In vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, ca etapa pregatitoare, este si armonizarea legislatiei privind combaterea traficului si consumului de droguri .
Pana in prezent, la noi sunt in vigoare urmatoarele legi :
. Legea 73/1969 privind regimul produselor si substantelor stupefiante
. Instructiunile nr. 103/ 1970 pentru executarea prevederilor Legii nr. 73/1969 privind regimul produselor si al substantelor stupefiante
. Legea 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
. Ordin nr. 4425/ 2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri
. Programul de sanatate 2.15 (2002) al Ministerului Sanatatii si Familiei- Terapia dependentei de droguri
. Programul de sanatate 1.5 (2002) al Ministerului Sanatatii si Familiei- Promovarea sanatatii si educatiei pentru sanatate.

Legea 73/1969 si instructiunile nr 103/1970 se adreseaza mai multor segmente care intervin in circuitul substantelor cu regim stupefiant.
Astfel Legea se refera la urmatoarele aspecte :
o Fabricarea si conditionarea produselor si substantelor stupefiante ;
o Depozitarea, manipularea, ambalarea si transportul produselor si substantelor stupefiante ;
o Activitatea cu produse si substante stupefiante in unitatile sanitare ;
o Activitatea cu produse si substante stupefiante in laboratoare ;
o Dotarea cu produse si substante de prim ajutor de pe vapoare si avioane ;
o Dezintoxicarea toxicomanilor ;
o Date referitoare la circulatia produselor si substantelor stupefiante.
Legea 143/2000 « Privind combaterea traficului si consumului de droguri ilicite » in sectiunea dispozitii generale face distinctia intre drogurile de mare risc ,termen ce se gaseste in legislatia europeana ca si droguri tari si droguri de risc sau droguri usoare din legislatia europeana.
Cultivarea, producerea, fabricarea experimentarea, prepararea, transformarea,vanzarea drogurilor de risc se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Daca aceleasi activitati se refera insa la droguri de mare risc, pedeapasa este de la 10 la 20 de ani.
Introducerea sau scoaterea din tara precum si importul si exportul de droguri de risc se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani iar daca sunt implicate droguri de mare risc inchisoarea este de la 15 la 25 de ani.
Cultivarea, producerea, fabricarea, cumpararea sau detinerea pentru consum propriu se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 5 ani.
In lege este subliniat ca indemnul la consumul ilicit de droguri se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Toxicomanii care se prezinta de bunavoie la o unitate medicala specializata pentru a beneficia de tratament , pot beneficia de confidentialitate.
In data de 17/18 iunie 2004 Consiliul European a invitat Consiliul sa consimta la o Noua Strategie Europeana pe Droguri pentru perioada 2005-2012 pana in decembrie 2004.Aceasta noua Strategie pe Droguri este bazata in primul rand pe principiile fundamentale ale Uniunii Europene , sustinand cu prioritate valorile esentiale le Uniunii : demnitatea umana, libertate, democratie,egalitate, solidaritate, statul de drept si respectarea drepturilor omului.Strategia urmareste sa protejeze si sa imbunatateasca starea de bine a societatii si a individului, sa promoveze sanatatea publica , sa ofere un nivel ridicat de securitate pentru cetateti si sa adopte o politica echilibrata in abordarea problemei drogurilor.
Strategia europeana pe Droguri 2005-2012 va urmari rezultatele urmatoare concrete : '' Reducerea masurabila a consumului de droguri,a dependentei si a riscurilor medicale si sociale prin dezvoltarea si imbunatatirea unui sistem de reducere a cererii care sa fie efectiv si integrat, bazat pe rezultate stiintifice care sa includa prevenirea, interventia rapida, tratamentul, prevenirea riscurilor si reintegrarea sociala in statele membre UE. Masurile de reducere a cererii trebuie sa ia in considerare toate problemele sociale si medicale produse de consumul si abuzul de droguri precum si de policonsum, impreuna cu substante psihoactive « legale » cum sunt alcoolul si tutunul ''.

Bibliografie