Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




























Fiinta Dasein-ului ca grija

Filozofie


Fiinta Dasein-ului ca grija

De vreme ce ne propunem sa surprindem ontologic integralitatea īntregului structural al Dasein-ului, trebuie mai īntīi sa īntrebam: poate oare fenomenul angoasei si ceea ce se deschide prin el sa ne dea īntregul Dasein-ului īn asa fel īncīt toate momentele sale sa fie, din punct de vedere fenomenal la fel de originare, astfe 727c25h l īncīt privirea prin care cautam aceasta integralitate sa se poata socoti multumita cu acest dat? Toate cīte sīnt continute īn acest dat pot fi inventariate formal printr-o simpla enumerare: faptul-de-a-se-angoasa este, ca situare afectiva, un mod al faptului-de-a-fi-īn-lume; lucrul īn fata caruia survine angoasa este faptul-de-a-fi-īn-lume, ca unul ce este aruncat; lucrul pentru care ne angoasam este putinta-de-a-fi-īn-lume. Drept care fenomenul angoasei īn plinatatea sa arata Dasein-ul ca fapt-de-a-fi-īn-lume existīnd factic. Caracterele ontologice fundamentale ale acestei fiintari sīnt existentialitatea, facticitatea si faptul-de-a-fi-cazut. Aceste determinari existentiale nu sīnt bucati care alcatuiesc un īntreg compozit si din care ocazional ar putea lipsi una sau alta, ci ele sīnt prinse laolalta īntr-o conexiune originara care constituie integralitatea īntregului structural īn cautarea careia ne aflam. Īn unitatea determinarilor de fiinta ale Dasein-ului, pe care tocmai le-am trecut īn revista, fiinta acestuia poate fi surprinsa ontologic ca atare. Cum trebuie caracterizata aceasta unitate īnsasi?



Dasein-ul este fiintarea care, īn fiinta sa, are ca miza īnsasi aceasta fiinta. Acest "are ca miza..." a fost lamurit atunci cīnd am discutat constitutia de fiinta a īntelegerii ca fiinta care se proiecteaza catre putinta sa cea mai proprie de a fi. Aceasta putinta-de-a-fi este cea īn-vederea careia orice Dasein este de fiecare data asa cum este. Īn fiinta sa, Dasein-ul s-a confruntat de fiecare data deja cu o posibilitate a lui īnsusi. Faptul-de-a-fi-liber pentru putinta-de-a-fi cea mai proprie si astfel pentru posibilitatea autenticitatii si neautenticitatii se arata īntr-o concretizare originara si elementara īn angoasa. Īnsa fiinta īntru putinta-de-a-fi cea mai proprie īnseamna din punct de vedere ontologic: Dasein-ul, īn fiinta sa, īsi este lui īnsusi, de fiecare data deja, īnaintea lui īnsusi. Dasein-ul este, din capul locului, [192] "dincolo de sine", nu pentru ca se raporteaza la alta fiintare care nu este el, ci ca fiinta īntru putinta-de-a-fi care este el īnsusi. Aceasta structura de fiinta a lui "are ca miza." este una esentiala si noi o concepem ca fapt-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi, propriu Dasein-ului.

Īnsa aceasta structura priveste īntregul constitutiei Dasein-ului. Faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi nu este ceva de genul unei tendinte izolate care survine īntr-un "subiect" lipsit de lume, ci caracterizeaza faptul-de-a-fi-īn-lume. Īnsa acestuia īi apartine faptul ca, remis lui īnsusi, el este aruncat de fiecare data deja īntr-o lume. Faptul ca Dasein-ul este lasat īn seama lui īnsusi se arata originar si īn chip concret īn angoasa. Faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi, daca īl concepem īn chip mai deplin, īnseamna: faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi-fiind-deja-īntr-o-lume. De īndata ce aceasta structura esential unitara este vazuta fenomenal, ni se clarifica de asemenea cele puse īn evidenta mai īnainte cu ocazia analizei mundaneitatii. De acolo a rezultat ca ansamblul de trimiteri al semnificativitatii prin care se constituie mundaneitatea este "fixat" īntr-un "īn-vederea-a-ceva". Strīnsa legatura dintre ansamblul de trimiteri, a multiplelor relatii ale lui "pentru-a" si acel ceva de care Dasein-ul, īn fiinta sa, este preocupat, nu este defel o fuziune a unei "lumi" de obiecte simplu-prezente cu un subiect. Ea este dimpotriva expresia fenomenala a constitutiei Dasein-ului - ca una ce este originar īntreaga - a Dasein-ului a carui integralitate este acum explicit degajata ca fapt-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi-fiind-deja-īn. Altfel spus: faptul-de-a-exista este īntotdeauna factic. Existentialitatea este īn chip esential determinata de facticitate.

si, la rīndul lui, faptul-de-a-exista factic al Dasein-ului nu este doar īn general si īn chip indiferent o putinta-de-a-fi-īn-lume aruncata, ci el este din capul locului contopit cu lumea de care el se preocupa. Īn acest fapt-de-a-fi-īn-preajma supus caderii se anunta - explicit sau nu, īnteles sau nu - fuga din fata stranietatii, care cel mai adesea ramīne acoperita de o angoasa latenta, deoarece spatiul public al impersonalului "se" reprima orice nefamiliaritate. Īn faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi-fiind-deja-īntr-o-lume este inclusa īn chip esential caderea ca fapt-de-a-fi-īn-preajma fiintarii-la-īndemīna intramundane, adica īn-preajma fiintarii de care ne preocupam.

Integralitatea formal-existentiala a īntregului structural ontologic al Dasein-ului trebuie de aceea sa fie conceputa ca avīnd urmatoarea structura: fiinta Dasein-ului īnseamna: fapt-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi-fiind-deja-īn(lume) ca fapt-de-a-fi-īn-preajma (fiintarii īntīlnite īn interiorul lumii). Aceasta fiinta da deplina semnificatie termenului grija, care este folosit pur ontologic-existential. Trebuie sa excludem total din aceasta semnificatie orice tendinta de fiinta īnteleasa ontic, precum grija pentru ceva anume, respectiv absenta oricarei griji.

Tocmai pentru ca faptul-de-a-fi-īn-lume este īn chip esential grija am putut, īn analizele precedente, sa concepem faptul-de-a-fi-īn-preajma fiintarii-la-īndemīna ca preocupare si faptul-de-a-fi-laolalta cu Dasein-ul-laolalta al celorlalti, asa cum īl īntīlnim īn interiorul lumii, ca grija-pentru-celalalt. Faptul-de-a-fi-īn-preajma. este preocupare deoarece, ca mod al faptului-de-a-salaslui-īn, el este determinat de structura fundamentala a acestuia, de grija. Grija nu caracterizeaza doar, sa spunem, existentialitatea desprinsa de facticitate si de cadere, ci ea īmbratiseaza unitatea acestor determinari de fiinta. si tot asa se face ca grija nu are īn primul rīnd īn vedere si īn chip exclusiv un comportament izolat al eului fata de el īnsusi. Un termen precum "grija de sine", format prin analogie cu preocuparea sau cu grija-pentru-celalalt ar fi o tautologie. Grija nu poate sa īnsemne un raport special cu sinele, deoarece acesta este deja caracterizat ontologic de faptul ca Dasein-ul se afla īnaintea-lui-īnsusi; īnsa īn aceasta determinare sīnt prinse deopotriva celelalte doua momente structurale ale grijii, faptul-de-a-salaslui-deja-īn. si faptul-de-a-fi-īn-preajma.

Īn faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi ca fiinta īntru putinta-de-a-fi cea mai proprie rezida conditia existential-ontologica a posibilitatii faptului-de-a-fi-liber pentru posibilitatile existentiele autentice. Dasein-ul este de fiecare data asa cum el este īn chip factic tocmai "īn-vederea" putintei-de-a-fi. Īnsa īn masura īn care aceasta fiinta īntru putinta-de-a-fi este determinata ea īnsasi de libertate, Dasein-ul poate de asemenea sa se comporte fara sa puna īn joc vointa proprie cīnd e vorba de posibilitatile sale, el poate fi neautentic si īn prima instanta si cel mai adesea el este factic īn felul acesta. Autenticul "īn-vederea-a." ramīne nesurprins, iar proiectul putintei-de-a-fi el īnsusi este lasat la dispozitia impersonalului "se". Īn faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi acest "īnsusi" are de aceea īn vedere de fiecare data sinele īn sensul de sine-impersonal. Chiar si īn neautenticitate Dasein-ul ramīne īn chip esential īnaintea-lui-īnsusi, tot asa cum fuga Dasein-ului din fata lui īnsusi, pricinuita de cadere, continua sa puna īn joc constitutia de fiinta a acestei fiintari a carei miza este fiinta sa.

Grija, ca integralitate structurala originara, este existential-aprioric "anterioara" oricarei "atitudini" sau "stari" factice a Dasein-ului, aflīndu-se din capul locului īn ea. Iata de ce acest fenomen nu exprima defel o preeminenta a comportamentului "practic" fata de cel teoretic. Faptul ca nu fac decīt sa ma uit la o fiintare-simplu-prezenta nu are īn mai mica masura caracterul de grija decīt o "actiune politica" sau relaxarea proprie unui moment de ragaz. "Teorie" si "practica" sīnt posibilitati de fiinta ale unei fiintari a carei fiinta trebuie determinata ca grija.

De aceea, da de asemenea gres īncercarea de a reorienta fenomenul grijii, īn integralitatea sa esential indestructibila, catre acte particulare sau catre impulsuri precum vointa si dorinta sau pornirea-impetuoasa si īnclinatia-irepresibila [194], precum si aceea de a-l reconstrui pornind de la acestea.

Vointa si dorinta sīnt īnradacinate cu necesitate ontologica īn Dasein ca grija; ele nu sīnt simple trairi ontologic indiferente, ce survin īntr-un "flux" care īn privinta sensului sau de fiinta este total nedeterminat. Acelasi lucru este valabil si pentru īnclinatia-irepresibila si pornirea-impetuoasa. Caci si ele, īn masura īn care pot fi revelate īn Dasein īn genere, sīnt īntemeiate īn grija. Fapt care nu exclude ca pornirea-impetuoasa si īnclinatia-irepresibila sa constituie de asemenea ontologic fiintarea care nu face altceva decīt sa "vietuiasca". Constitutia ontologica fundamentala a "vietii" este totusi o problema cu statut propriu si ea nu poate fi desfasurata decīt privativ si reductiv pornind de la ontologia Dasein-ului.

Grija este, ontologic vorbind, de "anterioara" fenomenelor amintite care, desigur, pot fi īntotdeauna, īntr-o anumita masura, adecvat "descrise", fara ca orizontul lor ontologic deplin sa trebuiasca sa fie vizibil sau macar cunoscut īn genere. Din punctul de vedere al prezentei cercetari fundamental-ontologice - care nu nazuieste nici la o ontologie tematic-exhaustiva a Dasein-ului si īnca si mai putin la o antropologie concreta - este de ajuns sa indicam felul īn care aceste fenomene sīnt īntemeiate existential īn grija.

Putinta-de-a-fi, cea īn-vederea careia Dasein-ul este, are ea īnsasi felul de a fi al faptului-de-a-fi-īn-lume. Ea implica deci ontologic relatia cu fiintarea intramundana. Grija este īntotdeauna, chiar daca numai īn chip privativ, preocupare si grija-pentru-celalalt. Īn vointa, o fiintare īnteleasa - adica proiectata catre posibilitatile sale - este surprinsa ca o fiintare de care trebuie sa ne preocupam, respectiv ca o fiintare care prin grija-pentru-celalalt trebuie adusa īn fiinta sa. Tocmai de aceea vointei īi apartine de fiecare data un lucru voit, care s-a determinat deja pornind de la un "īn-vederea-a-ceva". Pentru posibilitatea ontologica a vointei sīnt constitutive urmatoarele momente: starea de deschidere prealabila a lui "īn-vederea-a-ceva" īn genere (faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi), starea de deschidere a fiintarii de care ne putem preocupa (lumea ca spatiu al salasluirii-īn a faptului-de-a-fi-deja), si proiectarea de sine a Dasein-ului prin īntelegere catre o putinta-de-a-fi īntru o posibilitate a fiintarii "voite". Īn fenomenul vointei se face simtita integralitatea subiacenta a grijii.

Proiectarea de sine a Dasein-ului prin īntelegere este, īn masura īn care e factica, de fiecare data deja īn-preajma unei lumi des-coperite. Din aceasta lume īsi ia el posibilitatile si, īn prima instanta, o face la nivelul de explicitare al impersonalului "se". Aceasta explicitare a restrīns din capul locului posibilitatile de alegere la sfera a ceea ce e cunoscut, a ceea ce e accesibil, a ceea ce e suportabil, a ceea ce se cuvine. Aceasta nivelare a posibilitatilor Dasein-ului dupa calapodul a ceea ce este disponibil īn prima instanta īn viata de zi cu zi [195] ascunde īn acelasi timp privirii posibilul ca atare. Cotidianitatea medie a preocuparii devine oarba īn privinta posibilitatilor si īsi afla linistea īn-preajma a ceea ce este doar "real". Linistirea aceasta nu exclude, ci dimpotriva trezeste o febrilitate crescuta a preocuparii. Voite nu sīnt acum noi posibilitati pozitive, ci disponibilul este cel care "īn chip tactic" este modificat īn asa fel īncīt se naste iluzia ca se īntīmpla ceva.

Totusi "vointa" temperata sub cīrmuirea impersonalului "se" nu īnseamna ca fiinta īntru putinta-de-a-fi a disparut, ci ca ea s-a modificat doar. Fiinta īntru posibilitati se manifesta atunci cel mai adesea ca simplu fapt-de-a-dori. Īn dorinta, Dasein-ul īsi proiecteaza fiinta catre posibilitatile care, īn preocupare, ramīn nu numai nesesizate, dar īmplinirea lor nu este nici macar īntrevazuta si asteptata. Dimpotriva: atunci cīnd simplul fapt-de-a-dori e predominant īn faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi avem de-a face cu o neīntelegere a posibilitatilor factice. Acel fapt-de-a-fi-īn-lume a carui lume este proiectata primordial ca lume a dorintei s-a pierdut, abandonīndu-se total, īn sfera a ceea ce e disponibil, īnsa īn asa fel īncīt acest disponibil, ramas singura fiintare-la-īndemīna, nu este totusi niciodata de-ajuns atunci cīnd e privit īn lumina dorintei. Faptul-de-a-dori este o modificare existentiala a proiectarii de sine prin īntelegere, care, cazuta fiiind sub dominatia starii de aruncare, nu face decīt sa cada īn reverie cu privire la posibilitati. O asemenea reverie īnchide posibilitatile; ceea ce este "prezent" īn reveria purtata de dorinta devine "lume reala". Faptul-de-a-dori presupune ontologic grija.



Īn reverie, faptul-de-a-fi-deja-īn-preajma a ceva are preeminenta. Faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi-fiind-deja-īn. este modificat corespunzator. Reveria, care tine de cadere, face manifesta īnclinatia-irepresibila a Dasein-ului de a se lasa "trait" de lumea īn care el este de fiecare data.

Īnclinatia-irepresibila manifesta caracterul faptului-de-a-fi-īn-afara-ta-exercitīndu-te-asupra-a-ceva*. Faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi s-a pierdut īntr-un "a-fi-doar-din-capul-locului-īn-preajma-a-ceva". "Directia" īn care se lasa antrenata īnclinatia-irepresibila este data de acel ceva īn privinta caruia īnclinatia cade īn reverie. Daca Dasein-ul este, asa zicīnd, absorbit de o īnclinatie-irepresibila, nu putem vorbi īn acest caz de faptul ca o īnclinatie e doar simplu-prezenta, ci īntreaga structura a grijii este modificata. Devenit orb, Dasein-ul pune toate posibilitatile īn slujba īnclinatiei sale irepresibile.

Dimpotriva, pornirea-impetuoasa "de a trai" este un "catre-ceva" care antreneaza cu sine propriu-i impuls. El este un "catre acesta cu orice pret". Pornirea-impetuoasa cauta sa reprime orice alte posibilitati. si aici faptul-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi este unul neautentic, chiar daca luarea cu asalt de catre pornirea-impetuoasa vine din chiar cel care o resimte. Pornirea-impetuoasa o ia totdeauna cu un pas īnaintea situarii afective de moment si a īntelegerii. Īnsa Dasein-ul nu este atunci - si nu e niciodata - [196] "simpla pornire-impetuoasa" careia vin sa i se adauge, cīnd si cīnd, alte comportamente, menite sa-l tina īn frīu si sa-l calauzeasca; dimpotriva, chiar si īn aceasta modificare a deplinului fapt-de-a-fi-īn-lume, el este din capul locului grija.

Īn pornirea-impetuoasa pura, grija nu a devenit īnca libera, desi ea este cea care, mai īntīi, face ontologic cu putinta ca fiinta Dasein-ului sa cada, pornind de la ea īnsasi, sub stapīnirea acestei porniri. Īn timp ce, dimpotriva, īn īnclinatia-irepresibila grija este din capul locului legata si nelibera. Īnclinatia-irepresibila si pornirea-impetuoasa sīnt sīnt posibilitati care īsi au radacinile īn starea de aruncare a Dasein-ului. Pornirea-impetuoasa "de a trai" nu are cum sa fie anihilata, īnclinatia-irepresibila de a se lasa "trait" de catre lume nu are cum sa fie extirpata. Īnsa deoarece īsi au ontologic temeiul īn grija - si numai din aceasta cauza -, ambele pot fi modificate la nivel ontic-existentiel de catre grija ca grija autentica.

Termenul "grija" are īn vedere un fenomen existential-ontologic fundamental, care īn structura sa nu este totusi simplu. Integralitatea ontologic elementara a structurii grijii nu poate fi redusa la un "element originar" ontic, exact asa cum fiinta nu poate fi "explicata" pornind de la fiintare. Īn cele din urma se va vedea ca ideea de fiinta īn general este tot atīt de "simpla" pe cīt este de simpla fiinta Dasein-ului. Determinarea grijii ca fapt-de-a-fi-īnaintea-lui-īnsusi - fiind-deja-īn. - ca fapt-de-a-fi-īn-preajma. arata īn mod clar ca, la rīndul lui, acest fenomen este īn sine structural articulat. Dar oare nu este acesta indiciul fenomenal ca īntrebarea ontologica trebuie īmpinsa si mai departe, īn vederea evidentierii unui fenomen si mai originar, el fiind cel care realizeaza ontologic unitatea si integralitatea multiplicitatii structurale a grijii? Īnsa īnainte ca cercetarea sa dea curs acestei īntrebari, este nevoie sa revenim a ceea ce a fost interpretat pīna acum si sa ni-l īnsusim cu toata acuratetea, data fiind intentia noastra de a ajunge la īntrebarea fundamental-ontologica privitoare la sensul fiintei īn genere. Numai ca mai īnainte trebuie aratat ca ceea ce este "nou", ontologic vorbind, īn aceasta interpretare este, din punct de vedere ontic, cīt se poate de vechi. Explicīnd fiinta Dasein-ului ca grija, noi nu o constrīngem sa se conformeze unei idei īnchipuite, ci aducem din punct de vedere existential la concept ceea ce ontic-existentiel a fost deja deschis.



Īntreaga aceasta sintagma reprezinta traducerea termenului Aussein auf..., care la p. [261] apare īn varianta Aus-sein auf. El trebuie īnteles ca o specificatie īn sfera lui Sein bei, a "faptului-de-a-fi-īn-preajma", adica a familiaritatii pe care Dasein-ul o are cu obiectele preocuparii sale. Aussein auf "focalizeaza", ca sa spunem asa, comportamentul Dasein-ului aflat īn modul caderii: īn viata de zi cu zi, fiecare dintre noi este prins īntr-un tip de activitate care īl situeaza "īn afara sa", absorbindu-l īntr-un obiect anume asupra caruia el "se exercita". Cīnd un bijutier lucreaza o bijuterie, el nu īsi pune problema sinelui sau, a posibilitatilor sale autentice si cu atīt mai putin a mortii ca posibilitate suprema, despre toate acestea Heidegger urmīnd sa vorbeasca īn sectiunea a doua a lucrarii sale. Noi traim īn majoritatea timpului fiind "īn afara" noastra, adica īn lucrul de care ne preocupam.





Document Info


Accesari: 1588
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )