Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Republica 1 (336b-354c) - Thrasymachus: Pozitia imorala

Filozofie




Republica 1 (336b-354c) - Thrasymachus:  Pozitia imorala




Īn momentul īn care Cephalos si Polemarhos abandoneaza, discutia este preluata de Trasimahos, care are o cu totul alta conceptie despre dreptate.

Trasimahos este un foarte cunoscut sofist, un specialist īn retorica si īn 414m1217e arta persuasiunii. Personajul Trasimachos ne este prezentat ca īnfuriindu-se īn fata aporiei īn care a ajuns dialogul. El īi cere lui Socrate un raspuns si ofera un discurs persuasiv īn care formuleaza el īnsusi un posibil raspuns.

Dialogul cu Trasimachos este sectiunea cea mai dezvoltata a primei carti din dialog. Strauss considera ca ea formeaza centrul īntregului dialog; am putea īmparti Republica īn trei carti, īn functie de interlocutorii lui Socrate si cele trei mari conceptii discutate: Cephalos si Polemarhos (conceptia "traditionala"), Trasimahos (sofistul) si Glaucon si Ademaintos[1].

Dreptatea este avantajul celui mai tare (336b-343a)

Trasimachos: sofistul inamic al dialogului

Strauss sugereaza ca avem īn Trasimachos un model al cetatii ateniene (el joaca cu Socrate un rol similar cu cel pe care īntreaga cetate īl joaca īmpotriva lui Socrate la proces)[2]. Definitia dreptatii ca folos al celui mai tare este, de fapt, o definitie a nedreptatii, sau a statului nedrept īn opozitie cu statul drept pe care vrea sa-l construiasca Platon. Īn acelasi timp, Trasymachos suplimenteaza prima definitie cu premisa indiscutabila dupa care dreptatea are de-a face cu ascultarea legilor. E o definitie prea larga, aplicabila oricarei cetati, fie dreapta, fie nedreapta.

Critica lui Socrate:

Ce se īntāmpla atunci cānd conducatorii fac greseli? Trasymachos sustine ca adevaratii conducatori nu fac greseli. Se ajunge astfel la problema artei de a conduce. Trasymachos sustine ca adevaratul conducator trebuie sa die infailibil, la fel de infailibil cum sunt adevaratii cunoscatori ai oricarui domeniu, de la mestesugar la īntelept. Sintagma propusa de Trasymachos este "cunoscator īn adevaratul sens al cuvāntului", īnsa Socrate o trasforma īn "artizan īn adevaratul sens al cuvāntulu". Asa se discuta arta conducerii, o techne, o abilitate de aceeasi factura cu cea a mestesugarului. Socrate ajunge sa concluzioneze ca orice arta, orice mestesug este o forma de dreptate si ca dreptatea are de-a face cu cunoasterea si cu practicarea de o anumita factura a unei arte (mestesug).

"Arta este dreptate" - aceaasta propozitie reflecta afirmatia socratica conform careia virtutea este cunoastere. Ideea care reiese din discutia lui Socrate cu Trasymachos trimite la conceluzia ca o cetate a dreptatii va fi o forma de asociere īn care fiecare individ va fi un artizan īn sensul precis al cuvāntului.



Cum se produce dreptatea? Care este arta care produce dreptatea?

O cetate de artizani

O cetate de mestesugari sau artizani, cu barbati si femei, īn care fiecare locuitor va avea o singura profesie pe care o va face bine si cu daruire deplina, fara sa-i pese de propriul sau cāstig, ci doar de folosul celorlalti si de folosul comun.  Aceasta concluzie sintetizeaza īntreaga doctrina prezentata īn Republica. Cetatea construita īn decursul dialogului ca model ipotetic de perfectiune se bazeaza pe principiul "fiecare om cu meseria sa" sau "fiecare sa-si vada de treaba lui". Soldatii din aceasta cetate sunt artizanii libertatii (395c); filosofii din ea sunt "artizanii" cumpatarii, dreptatii si virtutii poporului (500d); exista si un artizan al cerurilor, astronomul (590). Pāna si Zeul este prezentat īn chip de artizan: el este infailibilul creator al Ideilor eterne."



Strauss, p. 83

Ibid., p. 86-87, despre confruntarea īntre Trasimachos si Socrate citita ca o confruntare judiciara. "Trasimachos imita cetatea, se joaca de-a cetatea. Este capabil de asa ceva īntrucāt exista o legatura īntre el si societate; diind un retorician, el se aseamana cu sofistii, iar cetatea este sofistul par excellence (492a si urm., Gorgias, 465c). Scopurile esentiale ale retoricii lui Trasimachos erau: sa stārneasca si sa domoleasca energiile dezlantuite ale multimii, sa atace personalitatea unui ins si sa contraatace īn cazul unui atac asupra sa, dar si sa joace teatru, componenta necesara a artei sale oratorice. Atunci cānd īsi face aparitia si intervine īn Republica, Trasymachos joaca rolul cetatii īnfuriate. Mai tārziu, īn acelasi text, se va vedea clar ca mānia nu este partea negatica, cruda, a unei cetati." (p. 87)

Strauss, 88-89.










Document Info


Accesari: 1899
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )