Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MEMORIA

Psihiatrie




MEMORIA

Definitii

Memoria este capacitatea unui sistem de tratare natural sau artificial de a encoda informatia extrasa din experienta sa mediul, de a o stoca intr-o forma apropiata si apoi de a o recupera si utiliza in actiunile pe care le efectueaza.




I. Procesele memoriei

Memoria este un mecanism ce se deruleaza in timp, parcurgind in dinamica sa o serie de procese:

a) psihologia traditionala: b)denumire moderna, dintr-o pers. psihocognitivista:

- memorare (intiparire, fixare, engramare) 1. encodare

- pastrare (retinere, conservare) 2. stocare

- reactualizare (reactivare, ecforare) 3. recuperare

Encodarea-reprezinta procesul prin care informatia este tradusa intr-o forma care-i permite patrunderea in sistemul mnezic.

Stocarea- se refera la retinerea info pt o perioada oarecare de timp

Recuperarea-scoaterea la suprafata a informatiei encodatate si stocate in vederea utilizarii ei.

Encodarea

Este primul proces parcurs de mecanismele mnezice in dinamica lor si reprezinta o multitudine de aspecte: natura, forme si factori facilitatori/perturbatori ai encodarii.

a) Natura encodarii

Deoarece traducerea informatiei se realizeaza prin intermediul unui cod, natura encodarii este strict dependenta de natura codului.

Codurile sint: vizuale, auditive si semantice, deci exista trei tipuri de encodare:

i) encodare vizuala - face apel la codul imagine

ii) encodare auditiva - face apel la codul sunet

iii) encodare semantica - codul propozitie

Codurile sint de doua tipuri:

I) modale - dependente de modalitatea senzoriala adiacenta

ii) amodale - independente de modalitatile senzoriale, dependente de modul de procesare mintala/intelectuala a informatiilor

b) Formele encodarii 929c25j

I) automata

II) intentionata

I) Encodarea automata (incidentala) nu necesita

- atentie,

- control voluntar,

- nu este afectata de intentia de a memora

- nu este afectata de prezenta simultana a altor activitati

Intr-o activitatea oarecare, fara sa vrea, subiectii au retinut in mod neintentional, deci incidental, o multime de informatii. Conteaza nu atit faptul ca individul nu-si propune dinainte scopuri mnezice, cit gradul de interactiune cu activitatea pe care el o desfasoara si gradul de implicare si angajare a lui in rezolvarea activitatii.

Atunci cind activitatea se desfasoara la un nivel complex de interactiune, cind subiectul este angajat constient in rezolvarea sarcinilor, rezultatele sint superioare fata de situatiile cind activitatea se desfasoara la un nivel elementar de interactiune, cind subiectul este pasiv.

Cu cit activismul intelectual si profunzimea intelegerii sint mai mari, cu atit mai productiva va fi chiar memorarea incidentala.

II) Encodarea intentionala - se caracterizeaza prin:

- sarcina special formulata de a retine

- subiectul isi mobilizeaza resursele functionale, operational-instrumentale

- mobilizare si consumare a unui efort voluntar

- utilizarea unor procedee speciale care sa faciliteze memorarea .

Dar simpla constientizare a scopului nu este totusi suficienta; mai semnificative sint scopurile diferentiate:

- cunoasterea duratei pentru care este necesara memorarea

- cunoasterea preciziei cu care urmeaza a fi memorat un material

- cunoasterea ordinii in care trebuie memorat materialul

sunt de maxima importanta, usurand memorarea intentionala.

Encodarea incidentala si cea intentionala sint in relatii de interdependenta:

- adeseori memorarea incidentala este numai inceputul celei intentionale

- memorarea intentionala, ca urmare a exersarii, a organizarii, incepe sa se realizeze cu o mare economie de timp si de efort, intrind in functiune aproape de la sine.

Au existat pareri conform carora memorarea incidentala este simpla, intimplatoare, neeficienta, datorita inregistrarilor pasive, mecanice ale informatiilor. Mai tirziu, pe baza unor experimente, s-a ajuns la concluzia generala care postulau superioritatea memorarii intentionale fata de cea incidentala .

c) Factorii facilitatori/perturbatori ai encodarii.

I. Factori care tin de particularitatile materialului de memorat

- natura materialului - se intipareste mai usor un material intuitiv-senzorial (imagini ale ob.) decat unul simbolic-abstract (cuvinte); unul verbal-semnificativ (un poem) decat altul verbal-nesemnificativ (grupaje de litere fara sens logic) .



2) organizarea materialului; avem in vedere cel putin 2 aspecte:

- gradul de organizare a materialului (mare, mediu, redus) - un material care dispune de un grad mare de organizare si structurare va fi mai bine memorat decat altul cu organizare si structurare mai reduse.

- modul de organizare a mat. (in serii succesive, intrerupte, neadiacente).

3) Omogenitatea si heterogenitatea materialului;In legatura cu acest factor psihologia memoriei a consemnat 3 tipuri de efecte:

efectul Robinson - cu cit o serie este eminamente omogena (numai litere, numai cuvint, numai figuri geometrice), cu atit ea poate fi memorata mai rapid

efectul Restorff- elementele heterogene plasate intr-o serie mare de elemente omogene sint mai bine retinute decit cele omogene

efectul Underwood- materialele cu un grad mai mare de omogenitate se retin mai greu decit materialele cu un grad mai scazut de omogenitate

4) Volumul materialului

daca materialul de memorat creste in progresie aritmetica, timpul de memorare creste in progresie geometrica;

in conditii egale de exersare, materialul lung se aminteste mai bine decit cel scurt

5) Alte particularitati ale materialului

familiaritatea - un stimul intilnit sau utilizat frecvent devine familiar;

- cu cit gradul de frecventa a unui stimul este mai mare, cu atit memorarea acestuia se va face mai rapid iar pastrarea va fi mai indelungata

semnificatia - este data de frecventa relativa cu care un material da nastere la asociatii semnificative;

- numarul de stimuli memorati este cu atit mai mare cu cit gradul de semnificatie a stimulilor este mai mare;

- un stimul semnificativ este in acelasi timp si familiar.

caracterul agreabil sau dezagreabil - materialul agreabil se retine mai bine decit cel dezagreabil

II) Particularitatile subiectului: starea subiectului, experienta, motivatia, atitudinile si inclinatiile acestuia, gradul de realizare a scopurilor propuse, vechimea procesului de memorizare, modul de invatare, implicarea in activitate, repetarea, organizarea sarcinii de catre sb., etc.

a) Gradul de implicare in activitate

cu cit implicarea este mai mare, cu atit performantele mnezice sint mai crescute;

memorarea unui material se realizeaza mai facil cind subiectul isi elaboreaza singur o serie de repere, de puncte de sprijin, decit atunci cind acestea lispesc.

Legi ale memorarii:

a) materialul care constituie obiectul actiunii directe este mai bine memorat, chiar involuntar, dar cu atit mai mult voluntar, decit acelasi material care constituie obiectul actiunii pasive asupra organelor de simt;

materialul care formeaza continutul scopului principal al actiunii se memoreaza mai bine decit acelasi material care face parte din conditiile de realizare a scopului - datele unei probleme sint mai bine retinute de subiectii care compun problema decit de cei care doar o rezolva;

un material poate fi retinut mai bine chiar daca face parte din contitiile de realizare a scopului, atunci cind este foarte semnificativ pentru subiect; procesarea la nivel semantic este mai productiva

b) Modul de invatare (memorare); avem 2 moduri de invatare:

1. Memorarea globala - a intregului material dintr-o data

- permite degajarea structurii de ansamblu a textului, a logicii lui interne

- nu poate fi utilizata la orice virsta si in raport cu orice volum al materialului.

2. Memorarea partiala - impartirea materialului pe fragmente si insusirea lor succesiva

- faciliteaza delimitarea riguroasa a unitatilor logice

- creaza stari afective pozitive in legatura cu faptul ca unitatea respectiva a fost deja invatata

-produce dificultati in ansamblarea partilor

Dupa investigatiile lui STEFFENS sugerau ca invatarea globala ar fi mai productiva decat cea partiala, cercetarile ulterioare postuleaza: eficacitatea uneia dintre aceste metode de invatare (memorare) este concomitent superioara, egala si inferioara in raport cu eficacitatea celorlalte.

c) Nivelul reactivitatii sistemului nervos

- subiectii cu un nivel inalt de reactivitate retin un numar mai mare de stimuli

- subiectii hiperreactivi au rezultate mnezice mai bune decit cei hiporeactivi, mai ales pentru memorarea stimulilor neverbali

- in rezolvarea unor sarcini mnezice mai complexe, hiperreactivitatea sistemului nervos influenteaza negativ performantele mnezice

d) Repetitia

- un material este cu atit mai bine memorat cu cit numarul de repetitii este mai mare

- repetarea nu duce neaparat la encodare, pentru aceasta fiind necesara procesarea informatiilor dupa inteles

- este necesar un numar optim de repetitii - optimul repetitional (suprainvatare - subinvatare)

- suprainvatarea duce la instalarea inhibitiei de protectie, la aparitia starii de saturatie

- subinvatarea creaza iluzia invatarii

Stocarea

Este procesul de retinere a info pina in momentul in care ste necesara punerea lor in disponibilitate.

Stocarea este un proces extrem de viu, activ, efervescent si ridica 2 probleme: cit timp pastram? Ce se intimpla cu materialul memorat in timpul stocarii?

Durata stocarii

Timpul scurs intre intrarea si iesirea info din memorie este extrem de variabil; uneori este foarte scurt, materialul memorat se sterge aproape imediat, alteori este mediu, info persistind o perioada mai indelungata; sau este foarte mare, putind acoperi chiar intreaga viata a individului.



Durata variabila a stocarii a determinat distingerea a 2 tipuri de memorie: MSD si si MLD, dar si a uneia de durata medie, interpusa intre cele 2, o memorie scurta sau mijlocie, memoria tactica, memoria strategica.

Unii autori amintesc de existenta unei stocari permanente - o info o data intrata in memorie ramine permanent in ea, uitarea datorindu-se incapacitatii de a gasi info si nu procesului degradarii sau disparitiei ei; reamintirea unei info este posibila in alte momente.

S-a demonstrat ca info noua poate adauga sau chiar inlocui info existenta in memorie; acest lucru poate fi, uneori, favorabil, dar in alte situatii, poate deveni chiar periculos - ex. inducerea de amintiri false din copilarie - tragedie.

Zlate - exista o stocare variabila ca durata, care variaza in functie de o serie de factori:

Natura si semnificatia informatiei memorate

Materialul cu sens, inteligibil, este pastrat un timp indelungat si mult mai bine decit cel fara sens; dupa 25 de zile, materialul inteligibil se pastreaza in proportie de 60%, in timp ce materialul fara sens doar in proportie de 3%; Volumul pastrarii tee'xtuale a materialului scade cu timpul, in timp ce pastrarea ideilor principale, a continutului esential nu numai ca nu scade, dar chiar creste, datorita sistematizarilor si organizarilor care au loc.

Evenimentele cu un caracter personal se retin mai mult timp decit cele neutre, impersonal;

Informatiile semantice se pastreaza mai mult in memorie decit cele non-semantice:

S-a pp. ca info semantice il forteaza pe individ sa gindeasca la intelesul, la semnificatiea lor, fiind decit procesate mult mai profund decit cele nonsemantice

Ceva este mai bine retinut daca este relationat cu alte fapte cunoscute, fara ca subiectul sa isi dea seama

Reiese din cele de mai sus ca nu durata stocarii in sine conteaza, ci durata raportata la continutul informatiei si la caracteristicile acesteia; pt. individ, pt. existenta si activitatea lui are mai putina importanta faptul ca o info neesentiala a fost stocata pt. o perioada mai lunga de timp decit faptul ca o info esentiala, poate chiar vitala, a fost repede uitata.

Dinamica stocarii

Ce se intimpla cu materialul in timpul stocari?

Are loc conservarea, pastrarea lui intr-o forma cit mai asemanatoare uneori chiar identica cu cea a encodarii lui, a.i. sa se poata asigura o mare fidelitate in reactualizare lui ?

Asistam la un proces de inchegare, intarire, amplificare, organizare si restructurare, asa încât reactualizarea este mult diferita de encodare ?

Are loc un proces de eliminare, destramare, de stergere si disparitie a lui, nemaiputindu-se asigura reproducerea?

a. Fidelitatea stocarii

Exista meserii sau situatii care pretind o foarte mare exactitate a stocarii info; chiar daca in materialul stocat apar o serie de modificari, acestea sint minime si nu afecteaza continutul si esenta mesajului;

Depinde de calitatea encodarii si de mecanismul consolidarii

daca memorarea a fost efectuata in conditii corespunzatoare, exista toate sansele ca info sa se pastreze asa cum s-a encodat;

cel mai important mecanism al encodarii care ii asigura acesteia calitatea este cel al legarii intre ele a info ce urmeaza a fi retinute - principiul asociatiilor / Aristotel (asociatii prin contiguitate in timp si spatiu, prin asemanare si prin contrast)

memoria asociativa este cea care dispune de capacitatea de a pastra diferite tipuri de asociatii, nu doar pe cele dintre reprezentarile perceptiilor individuale, ci si unele mai abstracte.

Realizarea unor asocieri intre info constituie o premisa in vederea realizarii unei stocari cit mai asemanatoare cu engramarea initiala; daca asociatiile nu sint intarite, consolidate in timp, ele se pot restructura astfel incit la ''iesire'' sa nu mai semene cu cele de la ''intrare;

Consolidarea poate fi comparata cu developarea unui film: imaginea latenta existenta pe placa foto poate sa dispara daca nu este stabilizata printr-un fixator chimic.

b. Amplificarea, imbogatirea, sistematizarea si logicizarea continutului materialului stocat

de-a lungul timpului, continutul materialului memorat nu ramine identic cu el insusi, ci suporta o serie de transformari si restructurari care conduc la amplificarea, imbogatirea si sistematizarea lui

ceea ce contribuie la restructurarea pozitiva a materialului stocat este mecanismul organizarii informatiilor

c. Diminuarea, degradarea si disparitia materialului encodat

are la baza mecanismul uitarii

semne ale uitarii: imposibilitatea reamintirii unor evenimente, date, info, fie in totalitate, fie doar partial; recunoasterile si reproducerile mai putin adecvate sau chiar eronate.

Formele uitarii:

- Uitarea curenta, cotidiana - se datoreza faptului ca in mmorie operam cu reprezentari ale obiectelor reprezentari adeseori foarte schematice, care, cu timpul, daca nu sint reactualizate, se atrofiaza

- Uitarea represiva - serveste ca protectie impotriva gindurilor anxioase

- Uitarea provocata / traumatica - uitam evenimente si info ca urmare a unui soc, traumatism, afectiuni virale; pierderea memoriei apare cel mai frecvent disimulata: nu sint reamintite unele evenimente izolate; se conserva expresiil curente, dar cele complicate dispar, sint pastrate evenim. Trecute, dar cele recente se uita.

- Uitarea prin simultaneitate

- Uitarea regresiva - o data cu inaintarea in virsta, de cele mai multe ori dat. Degenerescentei progresiv a tesuturilor cerebrale.

- Uitarea dirijata, voluntara - uitam ceea ce vrem sa uitam

- Uitarea dependenta de imprejurari - stergerea din minte a imprejurarilor in care info a fost engramata, a detaliilor, a aspectelor particulare

Ritmul uitarii

Curba uitarii (Ebbinghaus) - uitarea unor silabe fara sens este destul de mare, masiva chiar, imediat dupa invatare si acpoi din ce in ce mai lenta, aproape stagnanta.

O serie de factori, cum ar fi: volumul materialului, lungimea, semnificatia lui, particularitatile de virsta si individuale ale subiectilor vor face ca aceasta curba sa ia forme diferite; dpdv al virstei: copiii uita evenimentele recent intimplate, dar le pot evoca bine dupa citeva zile sau saptamini; batrinii, in schimb, uita evenimente recente, dar le pot evoca pe cele indepartate.

Natura uitarii

Teoria declinului traseelor mnezice

Postuleaza slabirea si chiar stergerea urmelor mnezice ca urmare a trecerii timpului; se pp. ca se formeza urme nervoase care, datorita intrarii in functiune a doua categ de factori (procese fiziologice, biochimice si procese psihologice- lipsa exercitiului), se erodeaza, slabesc si se sterg; detaliile devin din ce in ce mai obscure, se estompeaza, urma nervoasa se denatureaza, se dezintegreaza si dispare;

Nu poate explica de ce o persoana isi poate aminti cu mare precizie evenimente din copilarie, dar nu si ce s-a intimplat cu o zi inainte si nici de ce unele evenimente nu se uita niciodata .

Teoria interferentei

Stipuleaza efectele negative pe care invatarea unui material le are asupra invatarii altui material.



Interferenta retroactiva:o info nou achizitionata produce efecte negative asupra info invatate anterior

Interferenta proactiva: info invatata anterior o influenteaza negativ pe cea invatata ulterior

Nu explica toate cazurile de uitare, dar se pare ca interferenta constituie una dintre cauzele majore ale uitarii

S-a demonstrat ca interferenta este cu atit mai mare cu cit similaritatea materialelor memorate este mai mare

Teoria uitarii datorata absentei indicilor de recuperare

Uitarea s-ar datora lipsei indicilor de recuperare adecvati

Rolul uitarii in existenta umana .

Daca individul uita info inactuale, devalorizate, neesentiale care prin continua lor reamintire prod disconfort psihic, atunci uitarea joaca un rol pozitiv in existenta umana; daca am fi nevoiti sa retinem absolut totul, comportamentul nostru ar fi ingreunat, iar supraincarcarea depozitului memoriei ar face imposibila achizitionarea s stocarea unor noi info;

Uitarea treptata, graduala a anumitor info contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv al individului;

Uitarea acorda memoriei caracterul ei selectiv, datorita ei pastram si reactualizam doar ce ne trebuie sau ce ne intereseaza.

Uitarea deci are un caracter necesar, are functii de reglare si autoreglare a sistemului mnezic al individului.

RECUPERAREA

Este procesul memoriei care consta in

scoaterea la iveala a continuturilor encodate si stocate, in vederea utilizarii lor in functie de solicitari si necesitati

evidentierea modificarilor suferite de materialul conservat

Specificul recuperarii

unii autori considera ca recuperarea este un proces unic in care info disponibila interactioneaza cu contextul; ''cautarea'' info in memorie se produce automat de-a lungul unui traiect predeterminat, amorsat printr-n indice;

alti autori considera ca recuperarea este un proces activ in care subiectul stabileste indicii de recuperare, ii evalueaza si progreseaza treptat spre reprezentarea unui eveniment trecut care ii pare a fi acceptabil

proces care consta in cel putin 2 etape: cautare initiala si decizie

recuperare instantanee - atunci cind simpla mentionare a unui eveniment personal, cu mare incarcatura emotionala, este capabila sa declanseze automat reamintirea lui cu nenumarate detalii.

Esecuri mnezice:

De disponibilitate - cind info nu poate fi recuperata pt. ca nu este disponibila

De accesibilitate - cind info este disponibila, dar nu este accesibila

Cauze: achizitie defectuoasa, slaba conservare, deficiente de recuperare

Mecanismele recuperarii

Recuperarea pp. procese de comparare si explorare succesive, ca urmare a procesarii seriale - aceasta teorie explica doar recupeerarea discursiva - procesele de cautare, explorare, comparare, evaluare - si mai putin recuperarea instantanee.

Recuperarea instantanee se explica prin procesarea paral;la, dar exista o mare probabilitate de aparitie a esecului.

Recunoasterea si reproducerea, ca mecanisme ale recuperarii

Recunoasterea

Presupune suprapunerea modelului actual prezent in fata subiectului peste cel vechi aflat in mintea sa

Reproducerea

se realizeaza in absenta materialului .

Intre R & R exista si asemanari, nu numai diferente:

Implica atit forme voluntare (intentionale) cit si involuntare (neintentionale)

Ambele pp. grade de precizie, variind de la foarte precise si riguroase pina la a fi vagi, imprecise sau pur si simplu eronate; déjà vu, jamais vu

Conditii si strategii de recuperare

Ipoteza distinctivitatii codurilor de memorie

Recuperarea unei info se realizeaza cu atit mai usor cu cit ea este mai distincta in raort cu altele; codul memoriei care este unic va fi recuperat infinit mai rapid si cu o mai mare eficienta decit codurile comune

Codurile semantice (sentul cuvintelor) sint mai distinctive decit combinarile de litere sau patternurile de sunete

Cercetarile au aratat ca partea de la inceputul si sfirsitul materialului sint mai distinctive decit partea de la mijloc

Ipoteza indicilor de recuperare

Indice de recuperare - fragment al situatiei de invatare, care poate servi la suscitarea recuperarii

Cind acelasi indice este este prezentat si in faza de engramare - performante bune in recuperare si reactualizare

Cit situatia de reactualizare difera de ce cea de engramare - performante scazute

Succesul recuperarii depinde de compatibilitatea dintr info memorata si info prezentata in faza de recuperare

Ipoteza contextualitatii

Recuperarea va fi optimala atunci cind are loc in acelasi context cu invatarea (memorarea)

Contexte:  interactive - determina maniera in care un item va fi encodat

Independente - itemul memorat si cel asociat apartin unor domenii diferite

Ipoteza metamemoriei

Cunostintele pe care trebuie sa le detine omul despre propria sa memorie, pt a reusi sa recupereze mai usor info encodate si stocate

In decizia de recuperare a info, o mare importanta are capacitatea individului de a anticipa probabilitatea unui succes viitor in actvitatea intreprinsa; consecinta: neglijarea sau intreruperea

prematura a procesului cautarii sai in incercarea de a ''recupera irecuperabilul''

Evaluarea rezultatelor de cautare in memorie

Cunoasterea si folosirea strategiilor recuperarii eficace dpinde de cunoasterea continutului memoriei, a particularitatilor sarcinii, a strategiilor eficace










Document Info


Accesari: 8589
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )