Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Modele ale dezvoltarii psihice (simboluri ale sinelui)

Psihiatrie




Modele ale dezvoltarii psihice (simboluri ale sinelui)

Una dintre teoriile existentiale, cu care Sartre este de accord, afirma ca omul initial nu este nimic: nici bun nici rau, nici curajos nici fricos, nici criminal nici sfant. El este doar o posibilitate, sau mai bine zis un set indefinite de posibilitati. Prin optiunile care stau la baza actelor sale el isi defineste mereu esenta. Omul este asa cum actioneaza. Pana in ultima clipa a ezistentei, lasul poate deveni curajos, cinstitul- necinstit, mincinosul- sincer, lasul- erou. in filosofia existentialista doar moartea pune definitiv punct existentei, fixand-ul iremediabil pe om la ceea ce a fost la inceput.




Toata viata omul are, potrivit aceleasi teori, puterea de libertate, 20120c223u de a-si determina alegerile. El aste liberul arbitru pentru a opta pentru ceva, pentru idealuri, pentru bines au rau.

Inca din frageda copilarie ne insusim modele de gandire, simtire, comportare, intr-un cuvant modele de viata, care sunt deja elaborate in cadrul colectivitatii din care facem parte.. este procesul de "inculturare", de insusire, interiorizare a culturii proprii colectivitatii.Cultura ne modeleaza intreaga noastra viata si prin intermediul unor sisteme de semen si simboluri asimilam limba modele de comportare,, norme reguli, idealuri demne de urmat. De-a lungul timpului, in formarea personalitatii fiecarui individ se releva si diferentieri datorita formelor aparte de a percepe si asimila un sistem de simboluri.

Pentru fiecare din noi exista o lume imaginara care inprumuta elemente din lumea reala si din diferitele lumi imaginare ale grupurilor, ale societatii careia ii apartinem. Aceasta lume imaginara este cea care ne domina visele noastre nocturne dar si cele cu ochii deschisi, in felul de a exprima sentimentele noastre, in incercarile noastre de ne avea si indeplini anumite dorinte, aspiratii. Acesta lume coincide de fapt cu un fel de mit ce capata alte dimensiuni. El nu este doar o povestire legendara fixa, ci organizare de reprezentari, urmand o logica simbolica, ce poate stabili, in viata cotidiana, legaturi intre lumea perceputa si realitatile ascunse pe care le simtim fara a ajunge la o reprezentare rationala. Mitul este trait zi de zi in toate civilizatiile, inclusiv in a noastra dar sub forme diferite.

Mitul se formeaza in conditii istorice proprii unei societati, in care el exprima cand nelinistea , cand teama ori frustrarea, cand raspunsul la aspiratii deosebit de puternice, cand, cel mai des, toate acestea in acelasi timp. Aceste aspiratii se pot reteferi la cunoastere, la explicarea originoilor, la prezicerea viitorului individual sau colectiv, pot fi aspiratii de libertate, dreptate, puterte, cucerire, etc. De cele mai multe ori omul isi alege simboluri in care crede la care se raporteaza si cu care se identifica. Unele sunt aceleasi dintotdeauna, regasite in cultura inaintasilor sai, altele sunt descoperite sub alte forme. Dar de multe ori omul face o greseala amagindu-se ca propriul sistem de valori preexistent, inscris in ordinea universala, este responsabil de binele sau raul ce li se intampla. Ei sunt tentati sa-l faca pe Dumnezeu responsabil de sistemul lor de valori dobindit. Omul a uitat ca in toata aceasta ordine pamanteana are si el un rol. Nu se poate astepta la a i se da totul, de aceea el trebuie sa caute, sa sa aleaga sa cunoasca, asumandu-si responsabilitati, fiind liberul albitru al propriilor orientari, dorinte. Poate de aceea miturile, religia, acoperite cu un val mistererios, sunt considerate un adevar a caror veridicitate nu se poate cerceta pentru ca nici nu este nevoie si nici nu trebuie. Atat timp cat un simbol ramane viu, el reprezinta cea mai buna expresie posibila a unui anumit fapt; nu traieste decat atata timp cat ramane incarcat de semnificatie. Cand acesata semnificatie iese la iveala sau, altfel spus, cand se descopera expresia care va forma mai bine faorma ascunsa, neasteptata su prasimtita, atunci simbolul moare, nu mai poseda decat valoarea istorica.



Simbolurile care apar la tot pasul comunica si devin specifice, individuale atunci cand sunt luate ca reper si ulterior asimilate.

Omul contemporan se afla intr-o usoara criza de modele. Ramas singur cu el insusi nu gaseste ordinea interioara, in primul rand, care sa-l ajute sa mearga mai departe. Vechile repere i se par a nu mai fi actuale, demne de urmat si in fata asumarii alegerii unor noi modele, fiinta umana sovaie, se inspaiminta,este cduprinsa de o usoara neliniste si incertitudine.

Omul e scindat in doua nivele existentiale, nu numai diferite ci si opuse unul de altul, unul material-trupul cu necesitatile sale materiale, si altul spiritual-sufletul cu cerintele specifice de cultivare ale lui prin cunoastere, valori morale ca intelepciune, virtute, demnitate, frumos. Tocmai aceasta a doua latura este poate involuntar ignorata pentru a se mai putea realiza o buna armonie a celor doua componente ale naturii umane. Aceasta este zona in care ratiunea si intelepciunea poate atinge cotele cele mai inalte. "Hrana" necesara unei astfel de dezvoltari, evolutii este reprezentata in primul rand de mituri, simboluri, alte forme fiind descoperite de insusi om de-a lungul existentei sale.

Bibliografie:

Chevalier, Jean - "Dictionar de simboluti", ed. Artemis

Elena Zamfir -"Incursiuni in universul uman",ed. Albatros, Bucuresti, 1989










Document Info


Accesari: 3039
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )