De ce sa studiem Istoria Psihologiei?
Psihologia este studiul stiintific al comportamentelor si proceselor mentale si a modului in care ele sunt afectate de starile fizice ale organismului, de starile mentale si de 646c21g mediul extern.
Psihologia umana (aprecia T. Ribot, 1964) are ca obiect omul in dubla perspectiva a comportamentelor si a conduitelor sale pe de o parte, a starilor sale de constiinta, pe de alta parte. Ea incearca sa formuleze legile acestor fenomene, sa le explice inainte de a putea eventual sa le modifice.
Istoria Psihologiei joaca rolul unei memorii organizate a faptelor semnificative petrecute pe taramul psihologiei, selectand, conservand, sintetizand si aducand la cunostiinta comunitatii psihologilor propriul trecut.
Istoria Psihologiei se dovedeste a fi necesara ca factor unificator al tendintelor centrifuge ce se manifesta astazi in psihologie.Viziunea unificatoare propusa de Istoria Psihologiei vine sa contrabalanseze atat tendintele de stricta specializare a cercetarii si discursului psihologic cat si tendinta de dominare si hegemonie a unor ramuri ale psihologiei asupra altora ( cum este ,de exemplu, punctul de vedere cognitivist ce incearca sa reinventeze si sa rescrie psihologia numai prin prisma proprie )
Istoria Psihologiei creeaza o imagine coerenta a devenirii acestei stiinte, imagine extrem de utila in autoprezentarea psihologiei ca stiinta. Aceasta imagine este necesara datorita impactului imens pe care psihologia il are asupra societatii.
Interesul deosebit al publicului larg pentru realizarea psihologiei impune elaborarea unei carti de vizita sintetica si completa, lucru posibil de realizat cu ajutorul Istoriei Psihologiei.
Istoria Psihologiei indeplineste o importanta functie de evaluare critica a faptelor si evenimentelor petrecute in campul psihologiei.Ea prezinta atat modele de reusita cat si esecuri rasunatoare, prezinta idei forta care au avut si au ecou si in prezent, invataminte dar si avertismente.
"Psihologia are un trecut indelungat si o istorie scurta." Ebbinghaus H. (1850-1909)
|
