INDICI ANATOMO-FIZIOLOGICI IN CUNOASTEREA CARACTERULUI

INDICI ANATOMO-FIZIOLOGICI ĪN CUNOAsTEREA CARACTERULUI

"...Are un cap prea lunguet, prea īngust, prea nu stiu cum croit, ca nu-i de crezut sa poata trai acolo o cugetare ca lumea".

Al. VLAHUŢA, "Chimita"

II. 1. Marimea creierului si anomaliile cerebrale -' indici īn aprecierea inteligentei

Dezvoltarea capului, spune st. Odobleja, īn raport cu corpul (volum,, diametru, greutate), indica superioritatea proportionala a psihicului (afectivitate, inteligenta). īn­tr-adevar, analizind - arata D. Todoran - greutatea re­lativa a creierului (raportul dintre greutatea creierului si a corpului), s-a tras concluzia ca aceasta greutate este din ce-īn ce mai mare pe masura ce consideram speciile care se comporta din ce īn ce mai complicat. Marele nostru psiholog N. Vaschide a efectuat īmpreuna cu A. Binet cercetari asupra relatiilor dintre marimea creierului si gradul de dezvoltare a inteligentei _ (Vezi : Historique des recherches sur Ies rapports de l'intelligence avec la gran-deur de la forme de la tete". Annee Pshychologique, V, 1899). Gasindu-se exceptii evidente la aceasta generali­zare, biologii de astazi au descoperit un nou raport, īn termenii caruia nota distincta a omului apare mai ca-« tegorica. Ceea ce constituie superioritatea omului īn mate­rie nervoasa, nu este greutatea relativa a creierului com­parat cu corpul, ci cordonul spinal. Astfel se constata ca de 49 de ori este mai greu creierul uman decīt cor­donul spinal. (īn imediata apropiere se situeaza gorila, la care greutatea creierului este de 20 de ori greutatea cordonului spinal.)

O alta modalitate de apreciere a diferentelor dintre om si maimutele superioare este cea a compararii masei ce-

rebrale. Astfel, īn ceea ce priveste masa creierului la om, ea este de 20%, īn timp ce la gorila numai de 5% din masa corpului, iar suprafata circumvolutiunilor cor­porale, la om este de 222.600 cm2, īn vreme ce la uran­gutan este de 54.000 cm 2.

Diferenta dintre marimea creierului este de aseme­nea evidenta si constituie o modalitate de apreciere a dezvoltarii mintale si la oligofreni.

Fig. 18 -- Doua surori suferind de microcefalie, cu cra­niul de dimensiuni extrem de mici, cu scheletul facial reia-, tiv normal dezvoltat. Mimica lor oglindeste beatitudine. (Dupa Ghiliarovschi)

II. 2. Indici anatomici īn cunoasterea caracterului

GLANDE

Dezvoltarea partiala a unei GLAN 23523v2119x DE indica dezvol­tarea corespunzatoare a afectivitatii : glandele sexuale voluminoase indica tipul erotic; dezvoltarea limbii, a glandelor salivare si a ficatului indica tipul digestiv, la­com.

TALIA

Subiectii cu TALIE MICĂ* si cei ĪNDESAŢI ca si BRAHICEFALII sunt muncitori asidui, rezistenti, rabda­tori, credinciosi, intransigenti, corecti, sinceri, dar prozaica grosolani, vulgari.

Oamenii ZVELŢI si DOCOLICOCEFALI sunt frivoli, muieratici, iuti. agili, nerabdatori, inconstanti, schimbatori, mobili, capriciosi, toleranti, incorecti, ipocriti, diplomati, fini, elastici.

Subiectii cu TALIE ĪNALTĂ sunt autoritari, īngīmfati, orgoliosi si au sindromul superioritatii.

BURTOsII sunt digestivi, lacomi, calmi, nepasatori, veseli, grosolani.

Subiectii cu PIEPT LAT sunt muncitori fizici, sport ivi, activi, oameni de actiune, sanguini, reci, agresivi.

Subiectii ale caror ORGANE SEXUALE sunt dezvol­tate sunt erotici, lascivi, desfrīnati. Acelasi lucru este va­labil pentru subiectii cu bazinul sau mamelele dezvol­tate1 sau ale caror caractere sexuale secundare sunt foar­te dezvoltate (glandele, parul).

BRUNII sunt sanguini, vioi, ardenti, impulsivi.

BLONZII sunt blīnzi, mai curānd flegmatici.

SLABII sunt vioi, explozivi, iuti, intensivi, dar de plitudine si durata mai mica.

GRAsII sunt lenti, diluati, flegmatici, dar activii lor psihica (gīndirea si afectivitatea, ideile sau sentir. tele) este mai ampla, mai durabila, mai perseverenta, mai constanta si māi fidela.

PARUL

Parul 'BLOND arata slabiciune fizica si indifer Parul NEGRU nebuclat la o persoana cu fata galbicioasa arata melancolie si o persoana care priveste cu }iv si tristete viata. Ea este pesimista si da ideile sale ne­gre si celor din jur. Parul CASTANIU ĪNCHIS si I TĂSOS arata o natura simpatica, cu o mare putere de seducere ; aceste persoane iubesc societatea, sunt mīn-dre si iubitoare de sine. Parul CASTANIU si ASPRU arata natura independenta si putin sensibila,, nepasatoa-re. Parul ROsU ĪNCHIS arata curaj si siguranta : adesea ei sunt certareti; fanfaroni, sceptici si suparatori. Ei po­seda o mare energie fizica. Parul ROsU DESCHIS arata inteligenta, sensibilitate, spirit lucid. Daca acest par este matatos, arata o natura iubitoare, vioaie si nervoasa. Daca fata este alba, arata īnclinatie pentru poezie, iubine de arta si muzica. Parul ROsU PALID arata cochetarie, lipsa de fermitate. Acesti indici se modifica daca ochii sunt negri si sprīncenele bine conturate. Omul cu figura paroa­sa este senii mental, īnzestrat cu foita, energie, »ip-

titudini sportive. Omul spīnatic este diplomat, dibaci, in­sinuant si cīteodata viclean. El are tact īn afaceri, este inteligent si. spiritul sau domina corpul.

FRUNTEA

Fruntea ĪNALTA arata aptitudini pentru studiu. A-cesti oameni sunt foarte silitori si instruiti. Ei ajung la succes. O frunte JOASA si LARGA arata o natura in­tuitiva, dotata' cu imaginatie. Acesti oameni au multa spontaneitate si vor straluci adesea prin spiritul lor. Ei pun mai mare baza pe impresii decīt pe cunostintele ob­tinute prin studiu. Frunte LATĂ si RIDICATĂ cu sprīn-cene bine facute este cea mai de dorit. Ea denota per­spectiva unui succes permanent. Fruntea PĂTRATĂ ara­ta fermitate, adevar, sinceritate. Sprīncenele drepte ma­resc aceste calitati. Frunte care SE PIERDE arata lipsa de inteligenta. Frunte BRĂZDATĂ cu LINII profunde a-rata pe cei ce se dedau la cercetari si contemplatie. Frun­te FĂRĂ LINII arata raceala, egoism, lipsa de simpa­tie si sarcasm. LINIILE VERTICALE dintre ochi arata facultatea concentrarii atentiei.

OCHII

Persoanele ce va privesc īn ochi cīnd va vorbesc sunt sincere si de buna-credinta sau sunt de o īndrazneala ce' nu-i tulbura de ceea ce voi ati putea sti pe socoteala lor. Ochii ALBAsTRI arata sinceritate, hotarāre si apar­tin acelor persoane pe al caror cuvīnt putem pune baza, Ochii ALBAsTRI DESCHIS arata o natura pasnica si dulce dar lipsita de energie pentru afaceri. Ochii ALBAs­TRI SPĂLĂCIŢI arata neimpresionabilitate, raceala, sla­biciune, lipsa de iubire. Pleoapele si sprīncenele bine formate maresc aptitudinea pentru afaceri si fortifica, caracterul celor cu ochi de un albastru palid. Ochii SURI arata persoana cu idei si imaginatie artistica, poetica. Aceste persoane se ofenseaza usor, nu au energie, nici ta­lent pentru afaceri si sunt predispuse la economie si e-goism. Ochii CĂPRUI sunt ai persoanelor binevoitoare, altruiste, afectuoase si energice. Ochii CĂPRUI PESTRI-

TAŢI cu VERDE arata curaj, talent. Ochii CĂPRUI DES­CHIsI arata un' om schimbator, neconstant īn afaceri, cochet. Ochii VERZI arata īndemīnare si talent. Acesti oameni sunt nepasatori si putin vicleni. Ochii NEGRI arata pasiune, dibacie, siretenie. Acesti oameni se īnfu­rie usor si cauta sa se razbune. Ei sunt impresionabili si se lasa dominati de afectivitate. Ochi cu adevarat negri se īntīlnesc rar.' Ochii care ĪsI SCHIMBA CULORILE si nuantele arata imaginatie si nestatornicie īn afecte, dar onestitate īn afaceri. Caracterul acestor oameni este vioi si curajos. Odiii MARI ROTUNZI arata pe cei ce se in­tereseaza īn special de sexul opus. Ei sunt inteligenti, im­pulsivi, imaginativi, afectuosi. Daca īntre ochi este un SPAŢIU MARE ei sunt sinceri, nevinovati si simpli. Ochii APROPIAŢI arata facultatea de a se concentra, rautatea, iubirea de schimbari. Ochii MICI sunt ai observatorilor, rautaciosilor si viclenilor, profitorilor. Ochii TULBURI si APROPIAŢI arata aptitudinea pentru limbi, capaci­tate de memorare. Daca ochii MICI sunt ĪNDEPĂRTAŢI,, arata stupiditate. Ochii acoperiti de pleoape arata sen­zualitate, care se mareste' daca parul acelei persoane este negru si aspru.

ĪMBINATE

Sprīncenele īmbinate arata pe cei neīncrezatori si care banuiesc pe altii. De ei trebuie sa va feriti deoarece cīteo­data sunt necinstiti si lipsiti de scrupul. Sprīncenele DES­PĂRŢITE arata sinceritate si īncredere. Sprīncenele AR­CUITE si APROPIATE de ochi arata dragoste, sensibi­litate si gust artistic. Daca sprīncenele sunt RIDICATE spre frunte si DEPĂRTATE de ochi, arata slabiciune, nehotarāre de caracter, simplitate si nepasare. Sprīnce­nele PREA JOASE si PUŢIN CURBATE arata fermitate si cīteodata cruzime. Sprīncenele DESE si DREPTE arata pe cei ce stiu a pretui timpul, lucrurile si īmprejurarile favorabile. Cīnd sprīncenele au CAPETELE ĪNCLINATE SPRE TĪMPLE, individul va avea aptitudini pentru cal­cule numerice, iar cīnd EXTREMITĂŢILE SE APLEA­CĂ ĪN JOS, arata o persoana economa. Sprīncenele DESE

si NEEGALE arata o mare inteligenta, un spirit domina­tor, un om putin īngrijit de persoana si toaleta sa.- Sprīn-cenele BINE FĂCUTE arata fermitate, hotarāre si o mare forta mentala. LIPSA sprīncenelor sau sprīncene de o CULOARE MAI DESCHISA decīt parul arata slabi­ciunea caracterului. Sprīncene SCURTE, care nu trec de ochi, arata dispozitie vioaie si, furtunatica. Sprīncene cu PARUL SCURT arata un om care observa si notea­za tot ce vede. Sprīncene IEsITE ĪNAINTE arata gīn-dire si melancolie. Individul lipsit de gene si sprīncene este lipsit de aptitudini.

NASUL

Un nas perfect este acela a carui lungime este egala cu lungimea fruntii, iar la capat are o latime egala cu lungimea ochiului. Nasul ACVILIN arata capacitate de a comanda, hotarāre si orgoliu. Daca acest nas este ĪN­GUST, el pierde calitatile sale si arata caracterul unui tiran. Nasul DREPT si bine format arata rabdare, ele­ganta si facultatea de a īndura, putere de fascinatie dar si raceala si indiferenta, idei liberale īn raport cu mo­rala si conventiile sociale. NasuLACVILIN CU VĪRFUL PLECAT |N JOS arata natura melancolica si mai mus­catoare, dar mai putin pizmuitoare si mai indulgenta ca cel cu nasul curbat. Nasul cu VĪRFUL RIDICAT īn sus (putin mai curbat) arata insuficienta īndemīnare. Aceste persoane īsi ajung scopurile prin manierele lor vesele si cochete. Lor nu li se poate pastra supararea mult timp. Ele se apara rīzīnd si-si pun planurile īn executie īn ciuda tuturor obstacolelor. Nasul CĪRN si RIDICAT ĪN SL^S denota o lipsa de eleganta si de conduita agreabila īn viata, care poate fi īnsotita de putere creatoare lite­rara. Timizii au nasurile putin STRĪMBATE ĪN AFARA. Narile DESCHISE arata curaj, ardoare si putina, sensi­bilitate. Narile ce se MIsCA neīncetat arata impresiona-bilitate si aptitudini artistice. Un nas ASCUŢIT si foar­te putin curbat arata curiozitate, gīlcevire si limbutie. Daca persoana are buze subtiri si gura cu marginile aple­cate in jos, arata spirit clevetitor.

GURA

Gura bine facuta, de marime potrivita, cu buzele īnchi" se fara a fi strīnse sau care este īntredeschisa lasīndu-se sa se vada un sir egal de dinti arata rezerva, calm si res­pect de sine. Gura īntotdeauna DESCHISĂ arata indivizii vorbareti si de un caracter slab lipsit de rezerva. Daca este TARE ĪNCHISA (strīnsa), arata īncapatīnare si stu­piditate. Buzele GROASE īnseamna dispozitie la placeri. Daca īn acelasi timp buza de jos este MAI IEsITĂ, aces­tei persoane īi place sa fie privita, ea este īntotdeauna de o natura iubitoare si de un caracter nehotarāt. Daca mai are si BĂRBIE ĪNDEPĂRTATĂ īn doua, arata lenea, e-goismul. Nu īi place sa se deranjeze. Buzele STRĪNSE arata, curajul si decizia de caracter. Buzele MICI arata natura rece si cīteodata cruzime. Buzele PALIDE si STRĪN­SE īnsotite de o falca patrata arata avaritie, cruzime, brutalitate, egoism, o persoana cu care nu ne putem mīn-dri decīt īn afaceri. Cīnd buza de sus acopera o parte din buza de jos, arata un caracter bun, o persoana iubitoare de placeri si distractii. Daca " buzele sunt SUBŢIRI, indica putina generozitate si mai mult' egoism. Buza de jos IEsITĂ tare īn afara (buzat) arata talent, oare­care forta satirica si cinism. Buza de jos cu MIJLOCUL LĂSAT apartine filfizonilor, celor fara profunzime, oa­menilor de. caracter si viclenie. Buzele GROASE sunt de preferat celor SUBŢIRI. Gura cu COLŢURILE LĂ­SATE ĪN JOS arata melancolie si gīndire adīnca. Gura perfecta este cea cu buzele īnchise fara a fi strīnse si īn armonie cu fata..Ea arata fermitate, putina expansivitate si pe cei care īn afacerile de inima lucreaza cu multa finete.

DINŢII

Dintii LUNGI arata posibilitatea unei vieti lungi. Cei SCURŢI arata contrariul. Dintii de deasupra care IES ĪNAINTE arata lacomie, lipsa de generozitate. Dintii ĪN­TORsI ĪNĂUNTRU arata modestie si timiditate.

BARBA

Barba OSOASĂ arata fermitate. Daca este patrata - fermitate de caracter ,si putina furie. Barba DREAPTA indica raceala. Cīnd umerii obrajilor sunt iesiti, anunta dorinta de a face bani. Barba ASCUŢITĂ indica egoism. Daca mai este si SCURTA, individul este energic pentru altui, īn interesul de a-si aduna laude. Barba ROTUNDA si IEsITĂ īn AFARĂ arata forta, fermitate si instinctu-alitate. Acesti oameni inspira īncredere prin atitudinea CU GROPIŢĂ arata gustul placerilor cu prudenta si dis-lor simpatica, īntelepciune, prudenta, Barba ROTUNDĂ cretie. Barba LUNGĂ, PLATĂ si DREAPTĂ īn jos arata omul legii, mijlocitor de bani. Daca acest om are buzele mici si strānse, arata lipsa de mila. Barba PĂTRATĂ cu Gropita mareste īntotdeauna ardoarea si afeetia. Barba DUBLA si cu OBRAJII MARI arata veselie, iubire de hrana buna si de toate placerile senzuale. Barba CURBATĂ cu buzele prabusite arata o mare originalitate.

OBRAZUL

Persoanele care au LINII PROFUNDE plccīncl din la­turile nasului spre capetele gurii, iar īntre sprīncene li­nii de īncruntare, sunt oameni predispusi la mari supa­rari. Cīteodata ochii acestora sunt īmprejmuiti de cear­cane. Aceste linii si cearcane dispar o data cu disparitia turmentarilor. Persoanele cu obrazul CĂRNOS si cu capul tuguindu-se de la urechi īn sus sunt greu de impresionat. Ele reusesc rar īn afaceri, pentru ca lasa sa le scape orice ocazie. Ele iubesc mai mult māncarea decīt afacerile si nu se turmenteaza niciodata. Oamenii vicleni si lacomi se cunosc dupa trasaturile fetei ASCUŢITE si ochii mici. Viclesugul lor īi face a crede ca toata lumea este vicleana. Acelasi obraz cu ochii, mari si frunte larga arata o natu­ra iubitoare si o afectiune arzatoare pentru sexul opus. Cei care īsi fac afacerile cu liniste fara a se tulbura cīnd parvin lucruri neprevazute au obrajii ROTUNZI si ochii mari. Acestia sunt oameni placuti, care se supara, reve­nind tot atīt de oisor. Acestor oameni le place sa chel­tuiasca si sa se bucure de bunurile vietii. Nasul si urechile mari .si barba rotunda arata imaginatie.

GĪTUL

Gītul LUNG sI SLAB arata pe cei ascultatori, sprin­teni, usori, timizi. Gītul GROS si TARE arata curaj, īn-capatīnare si cruzime. Femeia avīnd de obicei gītul mai LUNG ca barbatul timiditatea este o calitate a ei. Capul lasat pe spate denota mīndrie, īncredere īn sine, cīteodata dispret. Contrariul este aratat de capul plecat īnainte. Ca­pul īnclinat putin īntr-o parte arata oarecare afectiune, o persoana placuta, insinuanta, vorbareata si vanitoasa.

URECHILE

a          b c - d e f

Fig. 19 - Tipologii dupa lobul (cercelul) urechii.

Urechea MICĂ arata distinctie, maniere si afectiune. Cu oīt cercelul este rosu, cu atīt forta sentimentelor este marita. Urechile PREA MICI arata timiditate si rezerva. Daca urechea este LUNGĂ si ĪNGUSTĂ, aceste calitati se maresc. Urechile MIJLOCII arata energie si fermi­tate. Urechile MARI, cu lobii (cercei) grosi arata gro­solanie, materialitate. Urechile DEPĂRTATE de cap de­nota cruzime si spirit distructiv. Urechile VERTICALE arata forta, curaj, energie, putere. Urechea normala este aceea ce nu trece mai sus de īnaltimea sprīncenelor si mai jos de vīrful nasului. Acei indivizi cu urechile mai īnalte ca sprīncenele si mai jos de vīrful nasului arata un caracter furios, razbunator, avīnd chiar tendinta spre criminalitate. Urechile cu lobii desprinsi la cap denota generozitate. O departare mare īntre ochi si urechi arata capacitati mentale si talent.

LOBUL PLAT LIPIT DE OBRAZ (Fig. 19/a) īn unghi drept dezvaluie un spirit elegant si delicat, dispozitie na­turala spre optimism, spirit binevoitor si conciliator, do­cilitate surīzīnda, putina vigoare, adesea lasitate.

LOBUL ROTUND sI BINE DETAsAT (Fig. 19/b) a-nunta un temperament echilibrat, cu decizii sigure si prompte, o gīndire care īntāmpina cu curaj si. sīnge rece atīt reusitele cīt si insuccesele. īn general, individul care are astfel de'lob este perseverent.

LOBUL CĂRNOS (Fig. 19/c). Daca lobul se prezinta atīrnat de obraz cu un aspect carnos, ne dezvaluie o in­teligenta mediocra - dominarea conceptiilor superfici­ale incoerente, vulgaritate. īn general, este un caracter . molatic- si lenes, indiferent, lipsit de ambitii.

MARGINEA LOBULUI ĪNGUSTA (Fig. 19/d). Daca ■bordura urechii este subtire si delicata, individul are un caracter timid, nelinistit. Este lipsit de unele calitati, ne­cesare reusitei īn viata. īn general se descurca mai greu īn viata sociala.

HELIXUL URECHII TIVIT sI ROsIATIC (Fig. 19/e). Daca jgheabul (marginea) urechii este proeminent, vor do­mina inteligenta, aptitudinile artistice, īn special muzi­cale. O femeie la care jgheabul urechii este accentuat se remarca prin dezordine, sensibilitate mare.

HELIXUL ĪNCĂRCAT sI PURPURIU (Fig. 19/fJ a-.rata spirit pozitiv si simplist, temperament senzual, ma­sivitate «marcata de purtare brutala. Este urechea' gur­manzilor si oamenilor de afaceri, a persoanelor nesta-pīnite, violente.

II. 3. Indici fiziologici īn cunoasterea caracterului

O buna activitate vizuala si OCHI buni, spune st. Odobleja.v dezvaluie tipul vizual. O buna activitate au­ditiva a urechii dezvaluie tipul auditiv. O mus-chiulatura frumoasa dezvaluie tipul motor, activ, dinamic, voluntar, pe cīnd functionalitatea organelor SENZORIA­LE (organe de receptie) indica tipul receptiv, meditativ, teoretician. AGILITATEA CORPULUI atesta agilitatea spi-

ritului, pe cīnd CORPUL GREOI vadeste o minte īn­ceata.. VIOICIUNEA este considerata, si pe buna dreptate, printre cele mai bune simptome de inteligenta. O MARE FORŢA FIZICĂ indica tipul reactiv, muscular, fizic si anume tipul de rezistenta si de cantitate, incapabil de un randament .de calitate si ale carui resurse intelectuale sunt destul de reduse.

II. 4. Biotipologia lui Pende

Activitatea glandelor cu secretie interna poate sa de­termine profilarea unor tipuri de caractere. Savantul ro­mān Oh. Marinescu, īn lucrarea "Temperamentele d doctrina scolii italiene", descrie tipuri de caracter legate de functia exagerata (hiper) sau diminuata (hipo) a glan­delor cu secretie interna.

TIPUL HIPERTIROIDIAN

Persoanele cu functia glandei tiroide accentuata se ca-caracterizeaza prin : īnaltime si suplete ; talie īngusta ; muschi subtiri si lungi ; forme juvenile si elegante ; pie­lea calda hiperexcitata ; sistemul nervos labil ; reactii puternice ,1a nemultumirile zilnice ; atentie si gīndire ra­pide ; inteligenta precoce situata deasupra nivelului mij­lociu : emotivitatea sau cel putin excitatia cerebrala do­mina asupra laturii sexuale propriu-zise ; sensibilitate la actiunea tiroidei, adrenalinei si preparatelor iodate ; me­tabolism bazai crescut ; tendinta de tahicardie.

TIPUL HIPOTIROIDIAN

Indivizii cu functia tiroidei diminuata se remarca
prin : talie scurta ; predominarea valorilor de latime a-
supra celor de lungime si, a trunchiului asupra membrelor ;
īnfatisare brevilina ; cap mare ; gīt gros ; māini scurte
si debile ; dinti mici neregulati ; fata rotunda uneori pig­
mentata ; par rar cu slabire precoce ; piele aspra, groasa,
slab pigmentata ; stomac mare ; extremitati mici ; inte­
ligenta suficienta ; procese fiziologice lente care gene­
reaza apatie. ...

a          b o

Fig. 20 - T. hipergonadal (a), ' Hepercorticosuprarenal (b), hipocorticosuprarenal (c).

TIPUL HIPERHIPOFIZAR

Individul care prezinta o functie accentuata a hipo-fizei este īnalt, cu membre mai bine dezvoltate decīt trunchiul ; māinile si picioarele cu forme gro­solane ; pieptul bine dezvoltat; arcada" sprīneenelor iesita īn afara; mandibula lunga, groasa ^ si īmpinsa īnainte ; dinti puternici si deseori departati īntre ei ; pa­rul gras* abundent pe trunchi, membre si mai rar pe cap ; pielea grasa ; organe genitale externe dezvoltate peste mijlociu la barbati ; tendinta de neliniste ; excitatie min­tala sl hiperemotivitate ; puerilitate mintala ; atentie slaba ; insuficienta simtire morala.

TIPUL HIPOGONADAL .

Hipergonadalul prezinta talie situata deasupra mediei, craniul si fata cu diametrul relativ mici. Mandibula pu­ternica si putin glaciala, parul de pe cap este abundent (rar din regiunea pubiana). Uneori marcheaza dispozitie feminina la barbati. Le femei pilozitatea faciala este slaba, iar bazinul pastreaza caractere infantile.

TIPUL HIPERGONADAL Persoanele ce apartin tipului hipergonadal (Fig. 20/a) se caracterizeaza prin aparitia precoce a pubertatii. Adoles-

centul hipergonadal are un schelet relativ īnalt si o mus­culatura puternica ; parul abundent pe fata, trunchi, si membre, dar lipseste sau este foarte rar pe cap. Hi-pergonadalii adulti sunt mai mult scunzi, dar bine dez­voltati somatic, cu musculatura puternica si abundenta. Femeile au bazinul relativ lat si, sīnii mici.

TIPUL HIPERCORTICOSUPRARENAL

Hipercorticosuprarenalul (Fig. 20/b) are corp masiv, cu musculatura dezvoltata. La femei se constata frecvent o pilozitate abundenta de tip masculin.

TIPUL HIPOCORTICOSUPRARENAL

Individul hipocorticosuprarenal (Fig. 20/c) este īnalt, slab, cu pielea hipertonica. Musculatura este slaba.

II. 5. Biotipologia lui Kretschmer

Psihologul german Kretschmer, la rāndul lui, stabileste trei tipuri principale : atletic (Fig. 21), picnic (Fig, 22), astenic (Fig. 23).

ATLETICUL

Se distinge printr-o dez­voltare armonioasa si pu­ternica a īntregului corp. Capul este īnalt, fata ovala alungita, cu relief bine con­turat. Umerii sunt mai largi deoīt bazinul pieptul dez­voltat si paros (Fig. 21).

PICNICUL

Fig. 21 - Tip atletic.

Se caracterizeaza, spune N. Margineanu, printr-o mare dezvoltare a diametrelor cir­culare - al capului, al tora­celui si al abdomenului -. Depunerile de grasime sunt

excesive. Are o structura corporala scunda, bondoca si īndesata, un ten mai degraba proaspat si fin. Sistemul

tip picnic

Fig.

lor osos este plapīnd, muscu­latura moale, iar fata, gītul si trunchiul sunt acoperite cu un strat gros de grasime. Corpul, pieptul si abdomenul sunt largi, umerii apropiati, ceea ce da trunchiului ferma generala a unui butoi ; fata este moale, larga si rotunda cu proportii verticale, armo-. nioase, mijlocii ; diferitele sale parti sunt bine. formji profilul este moale, prez o cursa putin aplecata si un nas carnos ; conturul frontal al fetei, prezentat īn mod scl e-matic, are forma unui pentagon. Caracterizat psihol<g picnicul este cicjiotim : hipermaniac (vesel, mobil), (realist, umanist, benign), greoi (predispus spre extroversie^ adaptare pasiva, maniacodepresivitate) (Fig. 22).

ASTENICUL

^ Are constitutie veri cala, afirma N. Rlargineaiui, trunchiul cilindric, spatiul toracic strāns si lungit, iar umerii apropiati. Extremi­tatile si gītul apar mai degraba- lungite. Capul e . mic rotund si putin a-iungit. Oasele si muschii f sunt subtiri, mici. si sla­be. Nasul lung si ascutit

. m contrasteaza puternic cu

. Fig. 23 - tip astenic . maxilarul inferior care e

mai degraba hipopie;:ic

.ceea ce face ca barbia, sa para intrata, gata oarecum Sa fuga, dīnd omului un profil unghiular, pe care, de altfel, īl īritīln-im si la structuri asemanatoare cu con-

stitutie autentica. Centrul frontal aLfetei, īn cazurile bine definite, de forma ovala adunata. Pielea astenicilor este adeseori de culoare pala, parul si sprīncenele sunt abun­dente, īn vreme ce īn restul qorpului sistemul paros, īn general, putin dezvoltat (Fig. 23).

II. 6. Biotipologia lui Sigaud

Sigaud afirma ca organismul oamenilor se diferentiaza dupa predominanta unuia dintre cele patru sisteme prin­cipale de organe : bronhopulmonar, gastrointestinal, mus­cular articulat si cerebrospinal.

TIPUL CEREBRAL domina la orase, unde se selectio­neaza cu precadere indivizii care desfasoara activitati inte­lectuale intense. E chibzuit, controlat, retinut. Capul mare, de obicei rotund, fruntea proeminenta, omoplatii iesiti īn afara, corpul īn genere delicat si oarecum ramas putin nedezvoltat (vezi fig. 25/a).

Fig. 24 - Tip cerebral (a), digestiv (b).

TIPUL DIGESTIV (Fig. 24/b) este ciclotimie. El se īntālneste cu precadere īn regiunile bqgate īn alimente. Are abdomenul si regiunea inferioara a fetei mari. īn ge­neral, obrazul sau este plin. maxilarele proeminente, pro­filul moale, gītul scurt, pieptul turtit. Din punct de vedere

s

sufletesc, el se remarca prin spirit practic, fire deschisa, bunatate, sensibilitate.

TIPUL RESPIRATOR (Fig. 25 a) (considerat dupa or­ganele de respiratie) are corpul zvelt, cu fata mai lunga decīt lata, nasul lung, gītul lung, liber, pieptul si spatele drepte si membrele lungi. Este egoist, dar totodata e capa­bil si de cosimpatie ; īn ceea ce priveste rezultatele activitatii sale, ramīne adesea īn urma.

descrie, masoara si interpreteaza sub unghi embriologic trei tipuri care se īnseriaza unui model īn curba de va­riatie normala. Ele corespund cu tipurile picnic, atletic si astenic, definite de Kretschmer precum si cu tipurile bre-vilīn, normal si longilin, caracterizate de Pende. Cele 3 tipuri descrise de Sheloon sunt : endomorful, mezomorful si ectomorful.

Fig. 25 - Tipul respirator (a) si muscular (b).

TIPUL MUSCULAR este schizotimic (Fig. 25 b). El. se īntālneste la populatiile ,a caror existenta se bazeaza pe eforturi fizice. īnclinat mai mult spre activitate, are re­zultate īn specializare. Adesea este egoist, dar si cu capa­citate de cosimpatie. Tipul muscular prezinta fata patrata si egal proportionata, sprīncene drepte, profil abrupt, piept bombat, umeri lati, desen bine conturat al muschilor bra­tului si abdomenului.

II. 7. Biotipologia Iui Sheldon

īn sfārsit, sinteza tuturor formelor de clasificare o face Sheldon, de la Universitatea din Columbia (New York). ... El studiaza .4000 de studenti, stabilind 17 variante ca : īnal­time, greutate, dezvoltarea toracelui si a capului, distanta de la nodul lui Adam la ombilic si sex, lungimea māinilor si picioarelor, dezvoltarea muschilor si a oaselor, finetea pielii, suprafata ei, ete. Cu ajutorul acestor variabile el

Fig. 26 - Tipul endomorf, scund cu rotunjimile evidente. dominat de ac tivitatea viscerelor

Fig. 27. Tipul mezomorf, cu siste-m ::iusc 'a ■ puternic si cu trama osoasa rob'.'stā.

Fig. . 28 - Tipul ectomorf este determinat de predominanta re­lativa a tesuturilor endodermice. Datorita predominantei acestei dominante indivizii sunt īnalti si slabi, cu un sistem nervos bine dezvoltat.

II. 8. Tipuri de temperament

SANGUINUL.

Individul care apartine, temperamentului, sanguinic este vioi, activ, mobil, dispune de capacitate marc de munca, face fata cu usurinta situatiilor dificile, este socia­bil, deschis. Sanguinul, spune I. C. Petrescu, se adapteaza usor la mediu deoarece simpatizeaza cu persoanele si obiectele pe" care le īntīlnesc si le īnsufletesc. Au pre­dilectie pentru romane pline de actiune, cu dialoguri si descrieri putine. Acestia, spune st. Zisulescn, sunt ex­travertiti, efectueaza observatii si dau dovada de un re­marcabil simt practic, iubesc lumea, iar īn relatiile cu oa­menii se arata politicosi, spirituali. Apti pentru a fi con­ducatori, dau dovada de abilitate, acorda putin respect ma-

rilor sisteme, īn schimb pretuiesc mult experienta, mani-festīnd initiativa si o mare suplete a spiritului.

Sanguinul e greu de turburat, nu simte ca conflictul apasa atīt de greu asupra lui pentru a-1 zdrobi. Activita­tea lui īi permite sa domine situatia prin īnfrīngerea difi­cultatilor care īi apar. Legile si uzantele nu sunt conside­rate cu prea mare gravitate, fiind suficienta cunoasterea lor pentru a fi aplicate īn mod inteligent. Ceea ce īl de­termina sau īl scandalizeaza pe emotiv devine pen­tru sanguin pretext de reflectie ironica.

FLEGMATICUL

Tipul flegmatic manifesta o activitate care se reduce la dobīndirea strictului necesar, fara agitatie, adesea Īm­pinsa pīna la tenacitate. Opozitia oamenilor se va lovi indiferenta flegmaticului si se va uza īn fata abstinentei sale. Este obiectiv si nu se īncurca īn consideratii dic de sensibilitate, evitīndu-le printr-o activitate metodica. Grija lui se limiteaza la preocuparile personale, dar acest egoism este temperat de un mare respect pentru semenii sai, pentru obiceiurile lor, pentru aptitudinile lor, cu conditia ca acesti oameni sa nu vina īn conflict cu el. Sunt. dominati de o regularitate inflexibila īn utilizarea timpului. Sunt oameni cu tabieturi, respectuosi fata de principii, punctuali, obiectivi, demni de īncredere, pe­danti, rabdatori, tenaci, lipsiti de afectare, cu dispozitie egala. Simtul umorului este la ei foarte viu. Poseda un fel de optimism rece care consta īn a īnlocui emotia cu o agreabila zeflemisire. Iubesc sistemele abstracte. Prin se-cundaritatea sa flegmaticul este dispus la tot ce este serios īn viata sa, zeflemeaua este īnlocuita cu gravitatea, iar conflictul ia alura'unei probleme ce trebuie solutionata. Examineaza faptele si reflecteaza. Nu se pasioneaza ; ramīne calm si cauta sa degajeze elementele cu sīnge rece. Valoarea dominanta pentru ei : legea Exponent : Kant.

COLERICUL

La colerici - care sunt caracterizati prin nestapīnīre, forta si viteza reactiilor - īntīlnim o capacitate maxima de concentrare a activitatii mintale si rezolvare rapida

a problemelor noi. Colericul se adapteaza usor, este ino­vator. Tendinta de a-si ocupa timpul cu preocupari di­verse īl ajuta sa solutioneze probleme noi. Colericul re­zista la situatii conflictuale intense dar cu durata mica. Colericii, spune I. C. Petrescu, renunta greu la planu­rile odata concepute, sunt consecventi si de actiune. Nu se sperie de piedicile ivite īn cale si lupta sa le īnlature. scoala de la Croning atribuie acestui tip mobilitatea si gravitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca ex­presie a vehementei emotiilor si a tendintei de exterio­rizare. Manifesta izbucniri eruptive de iritatie, simte ne­voia de actiune, de initiativa, gustul pentru noutate.'Se intereseaza de politica. Colericii sunt voluntari si extrem de activi. Plini de optimism, ei cred īn progres. Generosi, cordiali, plini de vitalitate si exuberanta, īn general cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste adesea ma­sura, īntregul lor comportament e dominat de extraver-siune, sociabilitate, nevoia de a se raspīndi. Valoarea do­minanta pentru ei : actiunea. Ca reprezentant tipic pentru coleric este citat Danton.

MELANCOLICUL

Individul cu temperament melancolic prezinta o ca­pacitate redusa de efort si rezistenta la solicitari. īnzes­trat cu o mare sensibilitate, evenimentele, jignirile care la altii trec neobservate pot sa-i provoace adevarate,, trau­me sufletesti. Melancolicii sunt greu adaptabili. O noua societate sau un nou mediu īl tine īn rezerva. Ei regre­ta mediul din care au plecat, chiar daca nici acolo nu s-au simtit prea bine. īn schimb au o īnsusire pretioasa, se pot interioriza si sunt oameni de gīndire.