INDICI FIZIONOMICI IN CUNOASTEREA PSIHICULUI UMAN

INDICI FIZIONOMICĪ ĪN CUNOAsTEREA PSIHICULUI UMAN

"Orice educatie buna cere ca ochiul mamei sa citeasca fara gres, zi de zi, ora de ora īn ochi, pe fruntea copilului sau orice schimbare īn starea lui sufleteasca."

PESTALOZZI

III. 1. Semnificatia indicilor mimicii fetei

Recunoscīnd rolul mimicii īn cunoasterea' psihicului st. Odobleja formuleaza urmatorii indici :

O mimica naturala, franca, deschisa, īncrezatoare indica sinceritatea, loialitatea si totodata, lipsa de expe­rienta si naivitate. O mimica īntunecata, neīncrezatoare, banuitoare indica neīncrederea, ipocrizia, minciuna.

O mimica trufasa si dispretuitoare indica orgoliul si grandomania. O mimica umila si stīngace indica timi­ditatea, frica, sentimentul de slabiciune, modestia.

O mimica senina, calma, linistita indica inactivita­tea, indiferenta, neglijenta. O mimica preocupata, tulbu­rata, anxioasa indica zelul, aspiratiile, vointa, grijile. O mi­mica teapana, inexpresiva indica raceala, impenetrabili­tatea , sīngele rece, indiferenta, obtuzia, īncrederea īn sine, orgoliul. O mimica mobila si expresiva indica bogatia afectiva, sensibilitatea, susceptibilitatea. Mimica expre­siva apartine mai curānd subiectilor slabi, pecīnd mimica inexpresiva apartine meii curānd celor grasi. O mimica vesela 23223s182x indica pe petrecareti, pe senzuali, pe optimisti.. O mimica trista sau deprimata tradeaza pe tipul melancolic, deprimat, pesimist.

III. Indici īn mimica gurii

Ochii au o mare capacitate de expresie, spune Th. Pi-derit, gratie formei obiectelor si muschilor care coordo­neaza privirea. Cīnd privim un obiect, directia privirii se īnscrie īn linie dreapta de la punctul situat īntre cei

v

doi ochi. Cu cīt punctul e mai īndepartat, cu atīt.punc­tele de intersectie a convergentelor axelor vizuale se apropie spre o pozitie paralela. Prin perceperea axelor globilor oculari apreciem la care obiect priveste o per­soana. De exemplu, profesorul poate sa observe elevii care au preocupari straine de continutul lectiei, apreci­ind obiectele la care ei privesc. Dupa J. Muller este im­portant de apreciat perceptual daca omul priveste un anu­mit obiect īn spatele sau īn fata lui. El a observat ca ma­rinarii, vīnatorii, dar si filozofii preocupati cu explicarea notiunilor ultime privesc īntr-un plan īndepartat. Daca omul este absorbit de gīnduri, nu priveste un obiect anumit, iar axele ochilor devin aproape divergente.

La rāndul ei perceptia directiei miscarii ochilor este semnificativa pentru cunoasterea atitudinii omului. Spre pilda, directia miscarii ochilor īn sus, pe verticala, simbo­lizeaza scaderea, regretul, dar si interiorizarea, gīndirea profunda. Directia miscarii privirii spre dreapta, fie pe orizontala, fie pe oblica, exprima progres, deschiderea spre viitor, speranta īn ce va fi ; pe cīnd directia miscarii spre stīnga, pe orizontala sau oblica, exprima trecutul, orientarea spre ceea ce a fost, catre traditie, catre "eu", simbolizīnd chiar izolarea, īnstrainarea.

īn consecinta, la aprecierea mimicii privirii se va lua īn consideratie : A) gradul de mobilitate a privirii ; B) di­rectia orientarii privirii si C) particularitatile īnchiderii si deschiderii ochilor.

A) Ilustram expresiile mo-

~>ta._^ . bilitatii privirii prin cīteva e-

xemple : pleoape īnchise (Fig. 29).

MIMICA SOMNOLENTĂ

Asa cum se stie, cīnd efor­
tul depaseste limita capacitatii
putin decīt este obisnuit, apar­
te o stare de epuizare. Atunci
simturile si gīndirea slabesc,
Fig. 29 - Pleoape : muschii globilor oculari, se le-
obosite, somnolente.            nevesc, privirea devine somno-

leritā, lenesa. Daca astfel de situatii lipsesc si totusi expresia fetei exprima somnolenta, se poate concluziona ca persoana respectiva are o gīndire lenesa (Fig. 29).

PRIVIRE VIOAIE

Cu cīt imaginile si ideile pe care le proiectam pe ecra­nul constiintei angajeaza mai mult gīndirea si atentia, cu atīt muschii ochilor se misca mai rapid, iar privirea ca­pata expresie vioaie. Daca un. individ, fara un motiv spe­cial, are privirea rapida, vie, se poate presupune ca este un. tip vioi, impresionabil.

PRIVIREA FERMĂ, HOTĀRĪTĂ

Omul are privirea ferma cīnd este hotarāt īn actiunile sale si cīnd. probeaza energie fizica si capacitate mintala, īn stare de mīnie, privirea devine fixa. Persoana care fi­xeaza fara sa clipeasca, poseda energie īn actiunile sale, are īncredere īn fortele sale sufletesti.

PRIVIRILE AGREABILĂ, PLĂ­CUTĂ

Muschii globilor oculari sunt destinsi. Privirea se fixeaza la un obiect la altul fara pre­cipitari. Ea exprima atitudine degajata fata de obiectul privit (Fig. 30). Privirea placuta anun­tat, un caracter deschis, bine voitor.

Fig. 30 - Privire agreabila.

PRIVIREA ĪNGRIJORATĂ Privirea īngrijorata nu se poate atasa de un anumit obiect. Cel care a pierdut īncrederea cauta involuntar cu privirea un ajutor sau o ocazie care sa-i permita sa iasa din aceasta situatie. Constiinta culpabilitatii se manifesta prin inconstanta privirii. Privirea īngrijorata este proprie

De asemenea si miscarile de īnchidere si deschi­dere a ochilor pot genera expresii tipice.

oamenilor foarte timizi si fricosi, dar si celor ce sunt tul­burati de propria mustrare de constiinta.

B) Cel de al doilea element al mimicii privirii - ORIENTAREA - īl ilustram prin expresiile de suspi­ciune (Fig. 31), extaz (Fig. 32), visare (Fig. 33), surpriza (Fig. 34), obosita (Fig. 35).

PRIVIREA SUSPICIOASA, ASCUNSĂ

Privirea ascunsa, la pīnda, se īntīl-neste la persoanele care observa fara sa fie vazute, care sunt atente. si vor sa para indiferente. Cīnd astfel de compor­tari se repeta constant, expresia pri­virii se stabilizeaza devenind expresie mimica a unei trasaturi de caracter.

PRIVIRE PEDANTĂ, ĪNCREZUTĂ

Fig. 31 - Privire       Tipul pedant este minutios, chitlbu-

ascunsa.         sar, formalist. Adeseori se pretinde, fa-

ra temei, un erudit. īn privirea pe­danta īntregul corp este teapan, capul drept si imobil. Oshii se īntorc incomplet spre obiect ca īntr-o atitudine de rezerva, protejare si aparare īmpotriva imixtiunilor.

PRIVIRE EXTAZIATA

Expresia figurii din pictura "Madona" de Guido Reni cu mimica de extaz religios, cu privire īndreptata spre cer, acolo unde salasluieste Dum­nezeu (Fig. 32.

PRIVIRE VISĂTOARE

Fig. 32 - Privire de extaz.

Ochii au culoarea alba īntre cornee si pleoapa inferioara si sunt orientati spre un spatiu nedefinit. (Fig. 33/ a vazuta din

plan si Fig. 33/b vazuta din profil). .

.-* J

b

Astfel, mimica OCHI­LOR DESCHIsI se di­ferentiaza dupa cum ea e controlata constient, spontan sau īn somn. De regula, īnchiderea voluntara a ochilor este īnsotita de riduri la col­turile laterale ale ochi­lor, īn timpul somnului, ochii pot fi complet sau partial īnchisi. īnchide­rea poate fi de durata ca īn timpul somnului, sau momentan, cīnd clipim.

- CLIPITUL poate sa se produca atīt spontan, īn ca­zul reflexului palpebral de aparare a ochiului, cīt si con­stient, īn cazul conjunctivitei cronice, clipirea este cauzata de jena provocata de boala. Dar ochii pot clipi si īn cazul efortului intelectual provocat de stimulii vizuali intensi si de concentrarea atentiei.

MIMICA SURPRIZEI (Fig. 34).

Fig. 34 - Mimica surprizei.

Atīt timp cīt omul este treaz, muschiul care tine pleoapa su­perioara ridicata ramīne activ. Daca intervine un stimul neasteptat, centrul reflex incon­stient pregateste luarea lui īn seama deschizīnd si mai mult ochii. (Fig. 34).

MIMICA SOMNOLENŢEI. (Fig. 35).

Fig. 35 - Privire obosita.

Cu cīt pleoapa superioara se coboara mai mult si privirea capata expresia de somnolenta, cu atīt este nevoie de angajarea muschilor fruntii pentru a des-chide ochii. Astfel, pleoapa co-borīta anunta oboseala, somno­lenta.

III. 3. Indicii ridurilor fruntii

Ridurile fruntii se formeaza īn legatura cu eforturile fizice, intelectuale si de vointa. Ele se diferentiaza īn ra­port cu pozitia verticala si orizontala.

RIDURILE VERTICALE. (Fig. 36).

W>

Fig. 36 - Riduri-verticale īn indispozitie.

RIDURI ORIZONTALE.

Ridurile verticale semnifica dominarea proastei dispozitii sau a mīniei cauzate de nedrep­tati, nenorociri, boli cronice etc. De asemenea, ridurile verticale se mai īntīlnesc la persoanele cu capacitati mintale modeste care fac efort pentru a-si con­centra atentia si a solutiona pro­blemele cu care sunt confruntati.

Riduri orizontale, cu sprīnccnele trase īn sus, se īn­tīlnesc la oamenii care se mira frecvent, sunt stapīniti de curiozitate si la' cercetatorii angajati continuu īn activi­tati ce necesita eforturi mintale. Daca obrazul poarta con-

stant expresie de somnolenta si atentie fortata, adica daca gasim riduri orizontale si ochi cu pleoape coborīte, se poate conchide ca ne gasim īn fata unui om marginit, cu po­sibilitati mintale modeste.

Fizionomie, ridurile orizontale, cu sprīncenele ridicate se īntīlnesc : a) la oameni care se mira--.frecvent, adica la curiosi. Ei doresc īn mod constant sa afle noutati, stau īn expectativa de a īnvata ceva, socotesc peste tot, īntreaba, asculta ; b) la oameni care au continuu angajata, activitatea ^inatala īn perceptii sau solutionarea unor probleme ce' necesita eforturi mintale.

Fig. 37 - Mimica     Fig. 38 - Mimica

indolentei.      atentiei, surprizei.

III. Indici īn mimica gurii

La fel ca-.si mimica privirii, mimica gurii ne da posi­bilitatea sa apreciem caracterul persoanei, atitudinile si activitatea intelectuala.

MIMICA SCRUTĂTOARE

Cīnd cineva este pe punctul de a aprecia gustul linei
bauturi, vin de exemplu, īl introduce īn gura īntinzīnd bu­
zele īn forma de trompa si-1 face sa alunece īncet pe su­
prafata superioara a limbii, astfel īncīt degustarea; lui sa
dureze cīt mai mult. Aceeasi expresie o īntīlnim si la me­
dicul care asculta pulsul, la criticul ce examineaza o'Ope­
ra-etc. (Fig. 39).        . . : -' ;...-...';-.■

Fig. 39 - Trasatura scrutatoare. EXPRESIA PLĂCERII

Trasatura de placere este expresia mimica a unor dis­pozitii si sentimente foarte agreabile. Expresia placerii este redata prin īndepartarea usoara a maxilarelor, tra­gerea buzelor si īnscrierea lor pe o linie deapta, īn timp ce fanta orizontala a gurii prezinta expresia analoaga celei de sus. (Fig. 40).

Fig. 40 - Placere cu privire visatoare (a), ascunsa (b), cu amintiri placute (c).

EXPRESIA ĪNCORDATĂ

Trasatura īncordata e īntīlnita īn momentul unui e-fort mare. Asa cum se stie, cīnd facem eforturi mari, nu se contracteaza numai muschii bratelor. Strīngem conco­mitent din dinti si apasam buzele una peste alta. īn ace­lasi timp buza inferioara este energic presata contra bu­zei superioare. Mijlocul inferior este ridicat si ne apar

doua pliuri care īncep din mijlocul buzei inferioare, se īndreapta lateral, īnscriindu-se īntr-un triunghi cu unghiul obtuz īn linie dreapta īn jos sī lateral. Aceasta expresie poate fi provocata si de eforturi intelectuale. Deci, gura īnchisa violent, cu buza superioara ridicata exprima te­nacitate, īncapatīnare, perseverenta.

Fig. 41 - Expresie īncordata ferma (a), nemultumita (b), .staruitoare (c).

EXPRESIA DISPREŢUITOARE, AROGANTA

Fig. 42 - Expresia aroganta a gurii īn. plan (a) si īn profil (b).

Expresia dispretuitoare se īntīlneste la oamenii preten­tiosi, care au obiceiul de a-si atribui calitati sfidīnd de­fectele altora. Se caracterizeaza prin. sprāncenele ridicate, riduri orizontale pe frunte sī pleoape coborīte. Mimica gurii arogantului se mai caracterizeaza prin īmpingerea mijlocului buzei inferioare īn sus, cu convexitatea īntoarsa īn jos (Fig. 42). Pliurile verticale si orizontale de pe frunte, sprīncenele arcuite semnalizeaza dispret īnsotit de mī-nie. (Fig. 42).

MIMICA ATENŢIEI DE ASCUL­TARE

Atentia pentru perceperea unor sunete este redata īn Fig. 43 prin deschiderea gurii, iar atentia le­gata de aparitia unei surprize - prin deschiderea ochilor (Fig- 38).

III. 5. ■ Indici īn mimica

Fig. 43 - Atentie de            ,-,, , ' . " . ;

ascultare.'       Cind vrem sa apreciem mirosul

dintr-un anumit Ioc, ins        m sa-

■ ciat. Daca vrem sa pri .

īn totalitate un stimul olfactiv si sa-1 examinam des< ".'idem

treptat narile lasīnd sa intre cīt mai mult aer.

Dilatarea narilor este un indiciu care arata preocu­parea de a aprecia mirosul dintr-un anumit loc. (Fig. 44). Dar nu numai obiectele mirositoare provoaca deschiderea narilor, ci si reprezentarile lor. In acest sens umflarea narilor se īnscrie, alaturi de deschiderea ochilor si r carea sprīncenelor, ca o mimica a atentiei concentrate. De asemenea mīnia, se exprima atīt prin ochi si fixa­rea privirii, riduri orizontale si ver­ticale, cīt si prin dilatarea narilor. Cīnd narile se dilata, ele dau capului o expresie de surpriza. Daca dilatarea narilor dureaza, a-vem īn atentie miros urīt, se ma­nifesta tendinta de a strīnge nari­le si a le acoperi cu buza superi­oara si chiar cu mina.

Fig. 44 - Dilatarea narilor la aprecierea mirosului.

īn concluzie, narile deschise semnifica acelasi lucru cu pleoape­le ridicate, ceea ce īnseamna ca se. recunoaste un spirit deschis, sensibil la impresii.

III. 6. Mimica unor trairi emotionale

EXPRESIA RĪSULUI

Rīsul reprezinta uha dintre manifestarile cele mai frecvente, dar si mai discutate ■ ale sufletului omenesc. Rīsul, spune St. Odobreja.

Cea mai usoara forma de rīs este ZĪMBETUL sau 'URiSUL. "El consia din contractarea muschilor gurii n-r-un rīs incomplet. Gura este deschisa si colturile trase utin lateral. īn obraz apar doua gauri ce dau gropite

fetei.

Rīsul este caracterizat de Darwin prin gura mai mult sau mai putin deschisa., cu colturile trase īnapoi precum si putin īn sus, iar buza superioara este putin ridicata.

Fig. 45 - Surīs placut (a), amar (b), cu privire ascunsa (c)i

Un rīs violent determina o stare dezagreabila legata de supraīncordarea muschilor si perturbarea respiratiei. Se explica astfel ridurile verticale si trasatura de amara­ciune ce se observa la mimica rīsului foarte violent. Aceasta stare de dispozitie ce īnsoteste rīsul foarte vio­lent,, numit popular si rīs cu lacrimi, este confirmata de schimbarile ce-1 īnsotesc.

Rīs fortat.

Fig.

Fig. 46 - Rīs violent.

EXPRESIA PLĪNSULUI

Plānsul se diferentiaza dupa īmprejurarile care l-au declansat : suferinte fizice sau morale, patrunderea unui corp īn ochi, lovirea globului ocular, īmbibarea aerului ou substante chimice, fum eto. īn consecinta, īnainte de a aprecia particularitatile mimicii plīnsului, trebuie sa cunoastem cauzele care l-au generat. Cīnd nu intervin cauze speciale si omul se obisnuieste, ochii capata un as­pect umed si lucios, care anunta tipurile sensibile, pa­sionate, sentimentale. Din contra, oamenii reci, pozitivi au o privire uscata. Privirea umeda si straluci­toare mai este īntīlnita la persoa­nele feminine dominate de emoti­vitate.

MIMICA SPAIMEI, GROAZEI

- Mimica plīnsului.

Fig.

Expresiile de spaima prezinta gradatii, de la simpla atentie pīna la tresarirea de surprindere, de la frica, la groaza extrema. Ca o nota generala remarcam īn toate for­mele amintite deschiderea larga a gurii si a ochilor, ridicarea sprīnee-

Fig. 49 - Mimica expresiei de groaza.

nelor, orientarea urechii astfel īncīt sa vedem cīt mai bine si sa auzim īn mod distinct orice sunet, care a-junge la urechea noastra, deoarece -īn acest mod suntem de obicei pre­gatiti sa- descoperim si sa īnfruntam orice pericol. Asa cum se stie, emo­tiile, īntre, care se īnscrie si spai­ma, au un caracter adaptiv. De exem­plu, accelerarea batailor inimii, cres­terea concentratiei de glucoza īn sīn-%e, etc. pregatesc inconstient individul

pentru a se apara, fie prin fuga, fie

luptīnd īmpotriva pericolului inter­venit.

Darwin caracterizeaza spaima prin accelerarea respiratiei si batailor inimii, palpitatii, transpiratii, tremuraturi sau completa relaxare a muschilor.

Starile de spaima au un caracter dezorganizat si chiar distructiv ce se remarca printr-o stare de agitatie motorie, lesin, voma, relaxarea sfinoteriala etc. I.b. Caragiale des­crie magistral - printr-un comic de situatie caracteris­tic - mecanismul instalarii spaimei, īn replica lui Conu Leonida : "Omul, bunaoara, de par exemplu, dintr-un nustiu ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intra la o idee ; a intrat la o idee ? fandacsia-i gata ca dupa aia din fantacsie cade īn hipohondrie". G. Cosbuc ne prezinta starea de spaima dureroasa provocata de aflarea mortii neasteptate a fiului iubit, īn versurile : "Cu vuiet s-a izbit un pas De spaima-n laturi si-a ramas Cu pumnii strīnsi, fara de glas, Ca un pierdut".

(Moartea lui Fulger).

MIMICA SUPĂRĂRII sI PROASTEI DISPOZIŢII

Suferinta umana ia forme diferite, cu intensitati ce variaza de la bolnav maniaco-depresivi, obsedati con­tinuu de obiectul suferintei, la emotii cauzate de eveni­mente deosebite trecatoare.

Pig. 50 - Mimica unei bolnave depresive.

Fig. 51 - Barbat suparat.

īn Fig. 50 este prezenta figura unui bolnav maniaco-depresiv. Colturile gurii sunt lasate īn [jos, privirea este situata sub planul orizontalei, capul aplecat īn piept. , Proasta dispozitie, spune Darwin, ce urmeaza u-nei suferinte, se caracterizeaza prin : pozitie nemiscata, muschi relaxati, ochi coborīti, capul ple­cat īn piept, buzele, obrazul si maxilarul inferior trase īn g'os. Colturile gurii sunt trase īn jos. Respiratia devine īnceata si sla­ba si adesea este īntrerupta de oftari adīnci. Sprīncenele capata o expresie oblica. Pielea deasupra partii exterioare a ambelor sprīncene este trasa īn acelasi timp īn jos, si netezita prin contractiile mus­chilor orbiculari. Sprīncenele sunt de asemenea īmpre­unate prin contractia simultana a muschilor sprīnceneior. Sa ne amin­tim versurile lui V. Alecsandri : "O-mul trist cade pe gīnduri si se a-propie de foc", ce exprima indispozi­tia provocata de schimbarea anotim­pului si care consemneaza o aceeasi directie, īn jos, a mimicii, caracteris­tica tristetii. īnsasi pozitia cu capul in māini a "Gīnditorului de la Hama-sia", ilustreaza framīntarile interioa­re cu elemente de tristete, pe care soarta vitrega le-a adus poporului nostru lungi perioade de timp. Sunt semnificative si urmatoarele versuri scrise de G. Cosbuc :

"La stat si umblet slaba ce-i Topiti sunt ochii; viorei De-atīta vaiet neīntrerupt ' si graiul stins si obrazul supt..."

MIMICA BUCURIEI sI BUNEI DISPOZIŢII

Buna dispozitie are, la rāndul ei, semne mimice si fizio-nomice caracteristice. Omul bine dispus se tine drept, cu capul sus, cu ochii deschisi. Are un mers degajat, saltaret, īntr-adevar* cīnd aflam o veste īmbucuratoare suntem ge­nerosi', comunicativi, oamenii ne par mai buni, simtim ne­voia sa le comunicam realizarea noastra, sa le facem pla­cere prin vorbe politicoase. Dispozitia vesela, placuta, poate fi generata si de existenta unei persoane pe care o iufc Dragostea se aseamana, ca expresie, cu dispozitia placuta. īn plus, apare tendinta de apropiere a persoanei iubite a trai īn preajma ei. Ideea a fost formulata de M. Ei nescu īn frumoasa poezie "Valurile vremii" :

"Sa te ridic la pieptu-mi, iubite īnger scump si fata mea de lacrimi pe fata ta s-o plec, Cu sarutari aprinse suflarea sa ti-o īnec si mīna friguroasa s-o īncalzesc la sīn, . Aproape, mai aproape, la inima-mi s-o tin"..

IV. 2. Mina eiementara