Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Niveluri de creativitate

Psihologie




Niveluri de creativitate

Termenul de creativitate este utilizat în relatie cu trei aspecte. Creativi­tatea se evidentiaza mai întâi în raport cu actul, procesul de creatie, fenomen de extrema complexitate prin care se elaboreaza fie o opera de arta, fie o inovatie tehnica, un mecanism, un aparat, fie o noua teorema matematica s.a. Rezultatul procesului creator se explica prin creativitatea unei persoane, printr-o capacitate complexa a omului, o structura caracteristica a psihicului ce face posibila opera creatoare. în fine, creativitatea se mai apreciaza, în mod obiectiv, prin produsul activitatii - mai mult sau mai putin deosebit, nou, original.




Aceasta originalitate se manifesta în diferite grade de noutate. Un scolar care izbuteste sa solutioneze, pr 20420u203u in propriul efort, o problema grea de mate­matica, dovedeste oarecare creativitate. Dar ea nu se poate compara cu cea manifestata de un savant creator al unei teorii noi, recunoscute ca atare pe plan mondial. De aceea, A.L. Taylor propune sa se distinga cinci niveluri de creativitate:

a. Creativitate expresiva, atunci când are loc o libera si spontana exprimare a persoanei, fara preocupari de utilitate sau valoare, ca în cazul desenelor realizate de copiii mici.

b. Creativitate productiva, când persoana si-a însusit priceperi si deprinderi care permit sa produca lucruri utile, dar în care specificul ei sa fie slab exprimat. Este cazul unei tesatoare de covoare si a oricarui muncitor calificat - ei punând în practica tehnici cunoscute, originalitatea fiind minima.

c. Creativitatea inventiva face posibile inventiile, îmbunatatirile aduse produ­selor, aparatelor, suficient de importante pentru a fi brevetate si difuzate în productie. Inventatorii sunt destul de numerosi. în Japonia, de pilda, se înregistreaza în fiecare an peste 100.000 de inventii.

d. Creativitatea inovatoare duce la modificari ale principiilor ce stau la baza unui domeniu, la noi modalitati de exprimare specifice talentelor. E carac­teristica unei minoritati, unei elite.

PSIHOLOGIE sCOLARĂ

Un bun procedeu de repetare este acela de a îmbina lectura cu încercari de reproducere si aceasta chiar de la început. Sunt mai multe avantaje. Poti citi un text de 6 ori, dar daca nu esti atent si îti fug mereu gândurile, s-ar putea sa nu-1 fi memorat suficient. încercarea de a-1 reproduce te obliga sa fii atent: nu poti vorbi si, simultan, sa te gândesti la altceva. Apoi, îti dai seama de la început ce ai înteles si retinut si ce nu. Vei repeta deci din ce în ce mai putine idei. în fine, revenirea la text îti poate semnala si cazurile de întelegere gresita, având posibilitatea corectarii. E bine sa recomandam elevilor acest procedeu de repetare. Numai repro­ducerea corecta poate fi garantia asimilarii unei lectii. Sunt multi ado­lescenti care neglijeaza aceasta verificare si constata la examen ca nu-si amintesc multe lucruri. însa principala preocupare a unui profesor ramâne aceea de a orienta elevii spre o temeinica întelegere a ceea ce învata. Nu trebuie sa toleram o memorare mecanica; verificarea calitatii însusirii regulilor, teoremelor, legilor este esentiala pentru un succes real în munca didactica.

f. în organizarea învatamântului trebuie sa se tina cont si de interactiunea dintre cunostinte sau priceperi. Ea se produce în special când doua categorii de cunostinte sau priceperi sunt similare. Interactiunea poate avea consecinte pozitive si atunci vorbim despre transfer, dar poate avea si un efect negativ numit interferenta.

Transferul are loc când unele cunostinte sau priceperi favorizeaza învatarea altora. Cine cunoaste bine limba germana va învata mai usor engleza, decât un japonez care nici macar nu a auzit vorbindu-se o limba germanica. De asemenea, daca cineva e pe deplin stapân pe conducerea automobilului va învata sa manevreze comenzile unui avion mai usor, decât o persoana care n-a pus mâna în viata ei pe un volan.

Interferenta cauzeaza inhibitie, aceasta putând fi:

proactiva, când cunostintele sau priceperile vechi stânjenesc asimilarea altora noi. De pilda, un copil prescolar, pe care parintii îl învata sa reconstituie cuvintele litera cu litera, va avea dificultati mai mari decât colegii sai, în clasa întâi, când accentul se pune pe descifrarea de silabe : vechiul procedeu va stânjeni grabirea ritmului lecturii.

retroactiva, când impresiile noi inhiba, ne fac sa uitam altele ante­rioare. Când audiem un concert compus din mai multe melodii, imediat ne amintim bine temele din ultima bucata, dar nu ne mai vin în minte altele anterioare, desi a trecut foarte putin timp. Ultimele melodii au inhibat pe cele dinaintea lor.



Când se produce transferul si când interferenta? Daca materia învatata n-a fost bine înteleasa, nici bine memorata, ea exercita o influenta negativa, producând o inhibitie proactiva. Aceasta e favorizata si când de la studiul celei dintâi se trece imediat, fara pauza, la învatarea alteia asemanatoare.

PROCESUL ÎNVĂŢĂRII SISTEMATICE

raspuns, a unei idei (desigur, ne gândim la raritatea a ceva util, altfel ar trebui sa apreciem favorabil bolnavii mintali, care au tot felul de idei bizare).

Fiecare dintre aceste trei caracteristici are însemnatatea ei; principala ramâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare.

întrucât influenteaza performantele obtinute în multe profesiuni, imagi­natia constituie o aptitudine importanta. Ea are la baza anume predispozitii ereditare, mai mult sau mai putin dezvoltate. însa dezvoltarea sa presupune multa munca, exercitiu. Thomas Edison, cunoscutul inventator american, sus­tinea ca geniul este 99% transpiratie si doar 1% inspiratie. Punctul lui de vedere se justifica prin specificul domeniului sau - inventiile de ordin tehnic. De pilda, a trebuit sa experimenteze peste 3000 de substante pâna sa ajunga la cea mai rezistenta la tensiunea curentului din becul electric (atunci s-a impus filamentul de carbune). Dar teza lui Edison nu se aplica deloc în cazul unui W. Mozart, capabil sa scrie o sonata în câteva zile. Este nevoie de munca, dar nu chiar în proportia preconizata de Edison.

b. Importanta exercitiului realizeaza rolul altei functii în structura creati­vitatii - al memoriei. Memoria este numai aparent antagonica imaginatiei (fiindca ea pastreaza impresiile, pe când imaginatia le modifica). în fapt, si în timpul conservarii cunostintelor imaginile sufera modificari, fata de per­ceperea lor initiala. Apoi ideile noi se bazeaza totdeauna pe informatiile acu­mulate în prealabil.

Volumul experientei are o mare influenta asupra posibilitatilor de crea­tie. Conteaza nu numai volumul de cunostinte însusit, ci si varietatea lor. într-adevar, se cunosc multe cazuri când solutionarea unor probleme într-un domeniu s-a realizat prin analogie cu fapte constatate în alta disciplina. Acesta este unul din argumentele pe care se sprijina pedagogia, când acorda o mare pondere culturii generale în învatamântul preuniversitar.

Se disting doua feluri de experiente:

una directa, acumulata prin observarea fenomenelor sau prin discutii per­sonale cu specialistii si

o experienta indirecta, obtinuta prin lectura unor carti ori audierea de expuneri. Prima forma are un ecou psihic mai puternic, dar cartile au avantajul ca ne pun în contact cu marile spirite ce stralucesc de-a lungul multor secole.

c. Un alt factor ce poate influenta creativitatea unei persoane este nivelul gândirii, inteligenta sa. Inteligenta este o aptitudine asupra careia au fost formulate variate puncte de vedere. Daca o definim ca "o aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si adaptarea cognitiva a individului în situatii noi", atunci ne dam seama ca posibilitatile de gândire ocupa locul central în aceasta capacitate complexa, influentata si de alte functii psihice.

Evident, gândirea e menita sa stabileasca relatii si sa verifice valabilitatea solutiilor oferite de imaginatie. însa raportul lor nu este prea strâns. S-au



crearea unui model, verificari multiple. Pentru aceasta este nevoie sa existe o motivatie, o dorinta, aspiratia creatoare. De altfel, însasi aparitia unei idei este în functie de o anume atitudine inovatoare, creatoare, care duce la un mod aparte de a privi ambianta, fenomenele, aparatele, oamenii. Artistul e preocupat de valoarea estetica a unor peisaje, persoane, evenimente. Adevaratii creatori devin animati de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domina preocuparile, aspiratiile de fiecare zi. Succesele le cauzeaza emotii puternice, intensificând obsesiile lor creatoare.

b. Totodata, se cere si o vointa ferma, perseverenta, deoarece, astazi, progresele sunt foarte mari în toate domeniile, si nu e deloc facil sa aduci ameliorari, cu atât mai mult sa inovezi transformari radicale. Se cere prin urmare o documentare foarte minutioasa si demonstratii riguroase ce solicita mari si îndelungi eforturi. Cine se descurajeaza usor si nu e capabil sa dea piept cu greutatile nu poate ajunge la realizari notabile. Nici în arta, nimeni, chiar marile talente, n-au creat nimic remarcabil fara o lupta îndârjita pentru îmbogatirea mijlocului de expresie, fie el cuvântul, culoarea sau armonia sunetelor.

2.3. Factori sociali

Atât omul de stiinta, cât si artistul se afla sub puternica influenta a mediului ambiant, în special a celui social. Motivatia, aspiratiile unei persoane depind extrem de mult de cerintele societatii în care ea s-a dezvoltat. Asa se explica avântul artelor plastice din Italia, în secolele XV si XVI. Atunci negustorii italieni se îmbogatisera si îsi cladeau palate pe care le doreau împodobite cu alese picturi si sculpturi. Ca urmare, s-au creat scoli de pictura si sculptura, iar talentele, existente totdeauna în sânul unui popor, au avut conditii optime de înflorire, ajungând pe înalte culmi de perfectiune artistica. în secolul nostru, dimpotriva, ascensiunea rapida a industriei a marit interesul pentru tehnica. Aceasta a ajuns la o dezvoltare nebanuita, pe când artele nu izbutesc sa iasa dintr-o asa-zisa criza.

A

In al doilea rând, mai ales în stiinta si tehnica, orice descoperire, orice teorie e conditionata de stadiul dezvoltarii disciplinei corespunzatoare. Un exemplu edificator este acela al utilizarii fortei aburului: aceasta era cunoscuta înca din antichitate. Existau jucarii ce se miscau datorita presiunii aburului. Apoi zeul Baal Moloch, divinizat în Orientul Mijlociu, era înfatisat printr-o uriasa statuie de bronz. în zilele de sarbatoare se facea un foc mare la baza statuii, care începea sa miste din mâini si sa scoata un suier înspai­mântator. Preotii cunosteau taina: focul încalzea puternic un recipient cu apa si aburii apasau pe niste mari clapete, actionând mâinile. Totul era însa un secret pazit eu strasnicie.

PSIHOLOGIE sCOLARĂ

A

e. In fine, creativitatea emergenta se manifesta la omul de geniu care revolutio­neaza un domeniu stiintific, ori la creatia artistica, deschizând cai noi de abordare, asa cum a realizat A. Einstein în fizica sau L. van Beethoven în muzica.

A

In raport cu aceste trepte de creativitate, orice om normal e capabil cel putin de "creativitate productiva". Oricum, totdeauna când avem de solu­tionat o problema (deci când o situatie nu se poate realiza imediat pe baza cunostintelor acumulate) gândirea implica un minimum de efort imaginativ, în sensul gasirii unei solutii anterior necunoscute.

Din punct de vedere psihopedagogie, ne intereseaza creativitatea ca struc­tura psihica pe care scoala e chemata sa o dezvolte, sa o formeze. Structura ei are multe fatete, numerosi factori concura la constituirea unei potente creatore.











Document Info


Accesari:
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )