Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PSIHOLOGIA GRUPURILOR SCOLARE

Psihologie




PSIHOLOGIA GRUPURILOR SCOLARE

Specificul grupurilor scolare ca grupur 18318s1824s i sociale

Relatia între grupul de elevi sI colectivul scolar

Comunicarea în grupurile scolare

Liderul. Trăsăturile sI functiile liderului în grupul de elevi

Educarea coezivitătii de grup

Specificul grupurilor scolare ca grupur 18318s1824s i sociale




Grupurile scolare se constituie sI functionează pe temeiurile uneia dintre formele esentiale ale activitătii sociale-învătătura. Ele sunt grupuri mici în care scopurile grupului corespund intereselor comune ale tuturor membrilor. Devine una din caracteristicile definitorii ale grupului de elevi prezenta scopurilor (sI a motivelor ce sustin actiunea de realizare a acestora). Măsura în care grupul îsI atinge scopurile formează continutul notiunii de eficientă a agrupului. (P.Golu). Grupul de elevi urmăreste scopuri prescriptive (stabilite anterior de către persoane ce nu apartin în mod necesar acestuia) datorită faptului că grupul functionează într-o institutie-scoală ce are ca obiectiv explicit sI deliberat educatia sI instruirea elevilor, postulând directii precise sI clare de actiune menite să orienteze întreaga interventie pedagogică.

Rolul scopurilor în structurarea sI functionarea grupului de elevi ca sI adaptarea de către membrii acestuia a anumitor comportamente este major deoarece prezenta scopurilor este conditia existentei sI a progresului grupului.

Grupurile scolare se caracterizează sI prin aceea că sunt asociatii bazate pe tipul de relatii fată în fată (face to face). Ca urmare a acestui fapt, fiecare poate comunica sI efectua schimb de informatii cu toti ceilalti după cum acestia, la rândul lor pot comunica cu el. Grupul apare astfel ca o reuniune integrată de personalităti care comunică între ele, coordonându-sI reciproc intentiile sI preocupările sI modelându-se reciproc.

Grupul se caracterizează sI printr-o structură configuratională proprie ce rezultă din interdependenta statutelor sI rolurilor membrilor din care este format. După continutul sI functiile acestor statute sI roluri se pot distinge mai multe variante structurale:

-de comunicare,

-decizională,

-executivă,

-sociometrică

ele constituind un tot unitar diferite stucturi putând functiona concomitent sau succesiv completându-se sI integrându-se una pe alta. Se realizează astfel o organizare a aactivitătii grupului aspectul cel mai semnificativ al acestuia fiind stuctura de rolui prin care fiecare membru este investit cu cu functii sI sarcini determinate. Pe această cale comportamentele mmbrilor grupuilui vor fi circumscrise de riolul formulat care dă conduitelor un caracter previzibil sI admis. Fiecare membu al grupului va fi perceput de către ceilalti di perspectiva rolului său.

Rolurile, ca sI modelele de conduită sunt dependente de statutul individului care desemnează atât aria de manifestare a rolulului cât sI pertinenta acestuia.

Normele sI normativitatea grupală reprezintă o altă caracteristică a grupului mic care este grupul scoalr. Existenta unui sistem de norme este una din premisele fundamentale ale constituirii sI functionării optime a grupului educational. Normele prescriu anumite modele de comportament cel mai adesea standardizate comune pentru toti cei care apartin grupului respectiv. De aceea apartenenta la grup este dependentă de acceptarea comportamentelor prescrise. O normă este deci o regulă de condită recunoscută sI acceptată de toti membrii grupului. Normele au sI rol de reglator al grupului determinând unitatea sI coeziunea acestuia, iar pe de altă parte au rol de criteriu de evaluare a conduitelor individuale sI de grup.

Modul în care normele sunt percepute depinde în bună măsură de semnificatia lor pentru grup pe această cale unele din normele explicite devin norme implicite nu numai la nivel grupal ci sI individual.

Coeziunea grupului este o conditie indispensabilă aparitiei sI actiunii unor norme comune acceptate la nivelul grupului sI impuse membrilor săi. Coeziunea poate fi considerată drept cea mai importantă variabilă de grup, deoarece, tocmai datorită ei, grupul există, se mentine, functionează, ca o entitate coerentă relativ de sine stătătoare.

Coeziunea grupului este o conditie indispensabilă aparitiei sI actiunii unor norme comune, acceptate la nivelul grupului sI impuse membrilor săi. Coeziunea poate fi considerată drept cea mai importantă variabilă de grup deoarece tocmai datorită ei grupul există, se mentine, functionează ca o entitatecoerentă, relativ de sine stătătoare.

Coeziunea exprimă gradul de unitate sI de integrare a grupului nrezistenta sa la destructurare. La baza ei stă o serie de forte interne sI externe, de motivatii: perceptia scopurilor, perceptia reciprocă în grup, gradul în care sunt satisfăcute aspiratiile membrilor etc.

În cadrul grupului de elevi apar toate aceste caracteristici, putând fi identificate 2 categorii de relatii specifice:

-unele care se dezvoltă ierarhic, pe axul vertical al scolii, relatii elev-lider, elev-profesor, elev-diriginte, elev-director;

-relatii care se dezvoltă pe axul orizontal al scolii la nivelul clasei: elev-elev, elv-grup.

2. Relatia între grupul de elevi sI colectivul scolar

Dacă colectivul poate fi considerat ca fiind un grupo, el nu poate fi redus la simpla totalitate, pluralitate, de persoane. Dacă grupul presupune prezenta scopurilorsI actiunilor comune, el nu poate fi redus la ansamblul de indivizi.

Între cele 2 notiuni care desemnează realităti distincte există următoarele deosebiri:

-realitatea fenomenului de grupnare o sferă notională mai largă, mai cuprinzătoare, decât cea a colectivului care este o specie de grupn educativ format. Grupul este o notiune generică, colectivul este una din speciile ei subordonate.

-spre deosebire de grup colectuvul presupune nu orice fel de scopuri, motive, norme comportamentale, ci scopuri majore, cu semnificatia socială cărora le sunt subordonate cele personale. Deci colectivul este o realitate în care membrii sunt orientati spre relizarea unor scopuri majore cu semnificatie socială sI finalitate educativă.

Colectivul este un mediu educativ care coorddonează toate influentele educative ale corpului profesoral, centrându-le pe individ sau pe grup, astfel încât să se asigure eficienta actiunii instructiv-educative.

3. Comunicarea în grupurile scolare

Comunicarea reprezintă una dintre trebuintele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor. În grupurile scolare, comunicarea este modalitatea esentială de existentă a acestora. Procesul instructiv-educativ presupune transmiterea unor mesaje, a cunostintelor, prin diverse conduite de comunicare: prelegeri, întrebări sI răspunsuri, demonstratii.

Este cunoscut faptul că transmiterea unui mesaj implică participarea a 3 factori: emitentul, receptorul sI mediul în care se face transmiterea.

Procesul comunicării poate fi influentat de o serie de fenomene care actionează:

la nivelul emitentului: natura conceptelor mai mult sau mai putin abstracte, arhaisme, neologisme, utilizarea unor termeni cu continut necunoscut, facori care tin de personalitatea subiectului, de stereotipiile lui verbale, de interesele lui de moment de atitudinile care fac ca cele communicate să capete o coloratură subiectivă,

la nivelul receptorului: competenta subiectului, cultura lui, nivelul lui de inteligentă, posibilităti de perceptie, interesele, sentimentele, statutul sI rolul lui în clasa de elevi;

în mediu: zgomote, distanta, temperatura, presiunea, luminozitatea.

Dintre aceste multiple fenomene care pot actiona în timpul comunicării sunt de retinut o serie de efecte, mai frecvente fiind:

-blocajul-constă în întreruperea totală a comunicării: se poate manifesta prin retinerea totală a unor mesaje ce se îndreaptă de la emitent la receptor cât sI invers;

-filtrajul constă în trunchierea informatiilor ce se transmit sI se receptează datorită selectiei lor de către emitent sau de către receptor;



distorsiunile constau în denaturarea sau deformarea mesajului. Toate aceste modificări pot fi voluntare sau involuntare impuse în mod constient, premeditate, urmărind scopuri precise sau inconstiente. Factori ce pot influenta comunicarea în grupurile scolare:

conditiile în care se realizează comunicarea:

conditii operatorii: capacitatea mesajului de a fi pertinent în raport cu sistemul de notiuni ce urmează a fi transmis;

folosirea unor termeni sesizabili sI smnificativi pentru elevi;

mesajul să contină un minimum de informatie nouă în raport cu mesajul transmis anterior;

mesajul să fie adaptat reactilor elevilor ceea ce presupune controlul prin feed-back;

conditii afective: atitudinea pozitivă a elevilor în raport cu mesajul sI cu emitentul;

aceptarea afectivă a profesorului de către elevi;

posibilitatea unui dialog permanent deschis între emitent sI receptori;

mărimea grupului: grupurile mici creează optime pentru comunicare;

pozitia spatială în procesul comunicării;

structura grupului;

coeziunea grupului.

Liderul. Trăsăturile sI functiile liderului în grupul de elevi

Grupul mic, asa cum este sI grupul de elevi se caracterizează printre altele sI prin centarea eforturilor individuale asupra unei sarcini comune, însă contributia membrilor lui la rezolvarea sarcinii este diferită. Diferenta se poate manifesta atât calitativ, cât sI cantitativ, atât ca intensitate, cât sI ca natură. Contributia unor poate fi mai importantă sI mai indispensabilă a altora, mai redusă.

Membrii ale căror contributii capătă o semnificatie deosebită pentru grup au sansa să devină lideri, iar măsura în care sunt perceputi de ceilati ca sursă demnă de stimă, încredere, consideratie, face ca ei să fie sI recunoscuti ca lideri.

Se face distinctia între liderul formal (institutional, oficial) sI liderul informal (neoficial, neinstitutional). Liderulo formal reprezintă o pozitie de conducere care decurge dintr-o structură socială prestabilită. Autoritatea sI puterea acestui lider rezultă cu precădere nu atît din valoarea intrinsecă a persoanei lider cît din valoarea socială a functiei pe care o îndeplineste acesta. Liderul informal reprezintă nu o pozitie dată.



 

6. Functia formativă a grupului de elevi ca grup socialci una cîstigată în procesul structurării raporturilor preferentiale de grup.

Cei mai multi autori: R.B. Cattell . B.M. Bass, D. Cartwright apreciază că functiile fundamentale ale liderului sunt:

Asigurarea sinergiei de eficientă, facilitarea stingerii sciopurilor comune, initiativă în structurarea grupului;

Asigurarea sinergiei de mentinere-mentinerea coeziunii de grup, întărind motivatia membrilor săi.



În conditiile concentrării asupra realizării scopului, actiunea facilitantă a liderului se distinge printr-o serie de parametrii obiectivi: competenta în raport cu sarcina. Inovatia, realismul, buna formulare a a problemelor, planificarea, organizarea sI coordonarea actiunii, luarea deciziei.

Educarea coezivitătii de grup

Coeziunea grupală se referă la acele dependenta care unesc individualitătile în interiorul grupului, făcîndu-I rezistenti la influentele distructive din interior sau din afară. Atractia spre interior a indivizilor poate fi impulsionată fie de faptul că grupul le permite realizarea unor ascopuri individuale importante, fie că el oferă un sistem de activităti interesante pentru membrii săi, fie că răspunde sI satisface necesităti interindividuale care în afara grupului nu ar putea fi satisfăcute.

Au fost studiate o serie de modalităti specifice sI de motivecare mentin atarctia spre grup: prestigul în grup, trebuinta unai acceptări sI recunoasteri sociale, obtinerea unei securităti psihice sI valorice spre care tinde personalitatea.

Coeziunea grupului este un produs supra individual, generat de grup, care nu se reduce la numărul de relatii reciproce ale indivizilor. Este posibil ca în grup să functioneze un coeficient mare de afinităti mutuale sI într-o proportie mare indivizii să se prefere reciproc; acest număr în sine nu decide ca grupul să fie sI coeziv, dimpotrivă s-ar putea ca el să contină sI fractiuni, subgrupuri informale.

Coeziunea poate rezulta dintr-o multiplă determinare:

sentimentul de a fi împreună sI de cooperare;

nevoia de a avea un obiectiv;

posibilitatea constatării unui progres în mersul spre obiectiv;

faptul că fiecare membru are sarcini specifice semnificative, care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor.

Pentru educarea coezivitătii de grup se impune o bună cunoastere a structurilor informale ce se constituie sI utilizarea acestora cu mult tact pedagogic.

Un rol însemnat în educarea sI mentinerea coeziunii revine gradului în care grupul scolar, ca medi afectogen constitie sursa sI locul de satisfacere a problemelor afective ale elevilor. Sunt cazuri cînd această satisfacere se realizează în afara sa, exclusiv, în grupurile informale. Această situatie poate genera stări tensionale, insatisfactii, etc.

Un alt factor de mentinere a coeziunii este tehnica de motivare la care apelează cadrul didactic în procesul instructiv sI anume motivarea prin competitie sau motivarea prin cooperare. Aceste situatii motivationale nu trebuie opuse una alteia, ci este indicat a se folosi tehnici de cooperare prin competitie; aceasta pentru că anumite forme de competitie între elevi au efecte pozitive atît în dezvoltarea lor căt sI ăn mentinerea interesului pentru grup.

Remarcăm un alt mijloc de educare sI de mentinere a coezivitătii de grup prin modul în care se exercită recompensele: s- a considerat că recompensele adresate întregului grup, chiar dacă meritul este individual mentin un climat pozitiv sI îndeamnă la coparticipare.

Opinii mai recente (Tutco-Richards) mentionează cîteva metode dezvoltare a coeziunii care au aplicabilitate la grupul de elevi:

-fiecare membru să se familiarizeze cu responsabilitătile celorlalti;

-fiecare membru să înregistreze sI să recunoască eforturile celorlalti la realizarea scopurilor comune;

-fiecare să cunoască aspecte din viata personală a celorlalti (date, idealuri, obiceiuri, preocupări, realizări;

-fiecare membru al grupului să simtă sI să aibă posibilitatea să-sI exprime punctul de vedere în orice situatie care priveste activitatea grupului;

-trăirea în comun a succeselor sI insucceselor;

-întelegerea sI acceptarea disciplinei interne a grupului.

Functia formativă a grupului de elevi ca grup social

Grupul de elevi permite modelarea caracterelor în cadrul relatiilor comune, specifice activitătii scolare. Cooperarea în timpul activitătilor colective stimulează emergenta unor comportamente caracteristice prin initiativă, activism social, evaluare colectivă, etc.

Modul în care grupul de elevi actionează asupra fiecăruia dintre membrii săi constituie un adevărat model de învătare psiho-socială în sI prin colectiv; grupul preia, transmite sI consolidează unele norme sI modele gata elaborate de colectivitatea umană, de societate; de asemenea grupul filtrează, prelucrează, adaptează pentru scopurile sI nevoile proprii aceste norme sociale; în acelasI timp, grupul elaborează norme proprii, modele comportamentale :
&
F $
&
F $ „Đ adecvate cerintelor situatiei sI nevoilor membrilor.

Utilizarea potentialului grupului în activitatea de învătare sI-a găsit expresia în 2 tipuri de activitate: învătarea scolară pe grupuri sI formarea psiho-socială prin metoda grupului de antrenament.

Activitatea scolară pe grupuri poate lua forme diferite: rezolvarea unor teme exercitii, ajutor reciproc prin repetarea în grup a unor teme, rezolvarea unor probleme, fiecărui membru revenindu-I o sarcină partială. Această activitate are ca efect formativ însusirea unui model colectiv de muncă, acomodare interpersonală a partenerilor, achizitii reciproce.

Grupul de antrenament este axat exclusiv pe utilizarea potentelor grupului în scopul formării, învătării psiho-sociale dirijate, a achizitionării unor modele comportamentale dezirabile, mijloc de reducere a surselor disonantei cognitive în mediul scolar.

Sensul schimbării prin grup sI achizitiile dobîndite pot fi înregistrate la următoarele niveluri:

nivelul sinelui: cresterea constiintei propriilor sentimente sI a efectului comportamentului propriu asupra altuia, constientizarea sentimentelor sI reactiilor celorlalti sI a efectelor asupra propriei persoane, modificări în atitudinile fată de altii sI fată de grup;

nivelul rolului social; amplificarea constiintei rolului personal, cresterea responsabilitătii personale, schimbarea atitudinii fată de rolul propriu sI fată de rolurile celorlalti;

în colectivitatea scolară sI în clasa de elevi, pornind de la achizitiile personale se produc fenomene cum sunt: cresterea constiintei valori în grup, cresterea încrederii în puterea grupului, constientizarea problemelor colective.










Document Info


Accesari: 4112
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )