UTILIZAREA SURSELOR DE INVATARE DOCUMENTAREA

UTILIZAREA SURSELOR DE ÎNVĂŢARE DOCUMENTAREA

Documentarea reprezinta studierea informatiilor provenind din carti, reviste de specialitate, mass-media, Internet si softuri educationale. Este o activitate care se desfasoara cu un scop precis: aflarea de informatii despre un subiect anume. Documentarea se poate realiza în sens diacronic, adica urmarim ce se stie despre un anumit subiect în ordine cronologica, sau sincronic, urmarim mai multe perspective contemporane.

întrebarea esentiala într-un demers de documentare este: "Ce informatii îmi sunt necesare?". Prin raspunsul la aceasta întrebare se evidentiaza niste puncte de reper cu rol orientativ pentru desfasurarea documentarii. Stabilirea unui scop clar al cautarii informatiilor reduce investitia de timp si efort necesara acestei activitati.

CĂRŢILE

Referintele bibliografice sunt o sursa majora de informatie. Bibliografia pe un domeniu se poate obtine de la profesori, de la colegi, de la alte persoane, dar si de la biblioteci (fisierele tematice), de pe Internet sau din cartile parcurse. De multe ori listele bibliografice pe un anumit domeniu sunt extinse, ceea ce necesita dezvoltarea capacitatii de selectie, abilitatile de lectura rapida si utilizarea unor tehnici de documentare prin care abs 23223d322x orbtia de informatie sa fie maximizata. O astfel de tehnica poate cuprinde urmatoarele secvente:

o Scanarea - observarea documentului, a continutului, introducerii, a paragrafelor de la începutul capitolelor, a rezumatelor cu scopul formarii unei imagini de ansamblu asupra continutului documentului

o Chestionarea - întocmirea unei liste cu întrebari legate de subiectul documentarii

o Lectura - parcurgerea si comprehensiunea textului (se pot face si notatii, sub forma hartilor conceptuale, sau a matricei scrierii din surse multiple)

o Reactualizarea - realizarea de treceri mentale în revista a continutului textului, dupa ce acesta a fost parcurs, în paralel cu stabilirea unor conexiuni între ideile din document si informatiile detinute anterior

o Recapitularea - revederea continutului printr-o noua lectura, prin completarea notitelor sau prin discutarea lui cu o alta persoana

Daca rezultatul secventei de scanare arata ca subiectul de interes este tratat insuficient sau inadecvat în acel material, se recomanda renuntarea la acesta si cautarea unei alte surse.

ARTICOLELE

Ziarele si revistele de interes general ofera informatii fragmentare. De obicei, materialele publicate aici au caracter de popularizare a aplicatiilor stiintei. Prin scanare se identifica articolele care prezinta interes. De obicei acestea nu sunt prea extinse, astfel ca notitele nu sunt necesare. Articolele pot fi decupate sau xerocopiate si pastrate în dosare tematice.

Revistele de specialitate ofera informatii valoroase. Articolele care apar aici pot fi grupate în: o Articole informative

■ informeaza asupra unui subiect, asupra rezultatelor unei cercetari etc

prezinta punctele cheie la început, restul articolului fiind descrierea ideilor enuntate

o Articolele de opinie

. ■ ' prezinta punctul de vedere al autorului

asupra unui subiect

informatiile mai importante sunt plasate la începutul si la finalul articolului, cuprinsul fiind dedicat prezentarii argumentelor

o Articolele de fond

" contin o fundamentare a unui subiect

■ informatiile importante sunt plasate în

cuprinsul textului

în lecturarea articolelor din revistele de specialitate structura dupa care este construit textul transpare destul de usor. Cu cât textul este mai bine structurat, cu atât suntem mai mult tentati sa acceptam schema autorului, având drept consecinta faptul ca e posibil sa nu observam ca sunt omise informatii importante. Evitarea acestei situatii se realizeaza prin elaborarea unui plan anterior lecturii, în care se stabilesc punctele de interes si se formuleaza întrebari. Prin stabilirea în prealabil a unor linii de interes se neutralizeaza posibilitatea de a ni se crea impresia ca am aflat tot ceea ce doream sa stim doar pentru ca un articol este foarte bine scris.

INTERNETUL

Internetul este sursa de informatii care câstiga teren constant. Navigarea pe Internet reclama anumite abilitati, printre care si construirea si utilizarea de strategii de cautare. Strategia Berkeley (https://www.lib.berkeley.edu/TeachingLib/ Guides/Internet/Strategies.html) propune urmarea a cinci pasi: o analiza subiectului

o alegerea punctului de plecare

o diversificarea cautarii

o renuntarea la strategiile care nu dau rezultate o revenirea la strategii anterioare mai informat/a Analiza subiectului se face cu scopul de a decide punctul de plecare în navigare. Se studiaza subiectul pentru a urmari daca acesta:

o contine cuvinte distinctive (care trimit înspre o singura semnificatie: "zona proximei dezvoltari", "ipotenuza") o contine termeni generali (care trimit înspre

semnificatii diverse: "model", "cultura") o este un concept general ("constructivismul",

"literatura interbelica") o este un aspect dintr-un domeniu mai larg

("educatia în Antichitate", "poluarea cu plumb") o are sinonime sau termeni echivalenti ("milenium" sau "anul 2000")

Punctul de plecare pentru cautarea informatiilor pe Internet poate fi un motor de cautare, o baza de date, un director specializat. Motoarele de date sunt instrumente usor de utilizat, care selecteaza si listeaza o serie de informatii despre subiectele care ne intereseaza. Bazele de date necesita permisiunea administratorilor pentru a fi accesate. Directoarele specializate pot fi site-uri ale anumitor organizatii, institutii, reviste etc.

Diversificarea cautarii este necesara pentru ca internetul pune la dispozitie o varietate de informatii, care trimit mereu spre alte informatii. Daca o anumita strategie nu duce la rezultatele asteptate este mai bine sa se caute alternative. Dupa ce am avansat în informare, putem reveni la strategii anterior abandonate, cu o noua perspectiva.

Se considera ineficiente ratacirea prin cutiile de cautare ale diferitelor site-uri sau urmarea link-urilor de interes comercial. Utilizarea cutiilor de cautare ale diferitelor site-uri specializate poate consuma mult timp fara rezultatele scontate, pentru ca este greu de identificat sistemul de codificare al informatiilor pe care un anumit site îl practica. Site-urile de interes comercial sunt cele recomandate ca având un numar mare de intrari. Faptul ca un site e vizitat de un public numeros nu înseamna ca raspunde asteptarilor si intereselor noastre. De asemenea, este foarte posibil ca aceste site-uri sa perceapa o anumita taxa.

Motoarele de cautare sunt usor de utilizat si ofera acces la o informatie bogata. Câteva astfel de motoare de cautare sunt: Google, Altavista, Yahoo, AllTheWeb. Motoarele de cautare reprezinta niste programe gândite pentru a facilita accesul la alte informatii din spatiul virtual. Ele selecteaza si prezinta celui care le acceseaza liste extinse de titluri pentru un domeniu de referinta. Pentru ca de multe ori raspunsurile pe care le ofera sunt prea extinse, documentarea prin intermediul motoarelor de cautare trebuie pregatita dinainte. De asemenea, motoarele de cautare au anumite facilitati de sortare a rezultatelor, pentru a reduce numarul de raspunsuri.

Câteva reguli sunt utile în utilizarea motoarelor de cautare:

o numele de persoane - se pun între ghilimele:

"Pitagora" o numele de organizatii, institutii - se scriu cu

majuscula: "Ministerul Educatiei si Cercetarii" o termenii distinctivi - se pun între ghilimele:

"ipotenuza", "gândirea laterala" o cuvintele comune - se combina cu alti termeni

corelati: agresivitate scoala România; jurnalism

etica cenzura o rezultatele nedorite - se exclud prin folosirea

conjunctiilor sau a anumitor semne: "inginerie _:.. genetica" AND "donare" AND NOT "Department of

AND NOT "School of; ("inginerie genetica" clonare _; - "Department of - "School of

o termenii echivalenti - se includ toate variantele de

la început prin utilizarea conjunctiilor si a

parantezelor: (citire OR lectura) rapida, lectura

rapida OR citire rapida, rapid (lectura citire) o site-uri specializate sau home pages - se folosesc

functiile title sau allintitle: title: "Asociatia

Internationala de lectura", title:"gândirea critica",

allintitle:"sanatate publica"

Grupurile de discutii reprezinta spatii virtuale de întâlniri si dezbateri pe teme de interes comun. Pentru a participa la astfel de discutii este necesara înscrierea în grupul respectiv. în afara conversatiilor tematice, pe grupuri se gasesc si fisiere cu informatii utile pentru membri: articole, chestionare, sinteze etc. Dezbaterile din cadrul grupurilor de discutii sunt conduse de un moderator sau rolul de initiator si conducator al discutiei este îndeplinit alternativ de catre membrii grupului.

CITAREA

Sursele de informare se retin în notitele care se iau dupa parcurgerea respectivelor surse si se citeaza atunci când se redacteaza anumite texte. Vom prezenta în continuare câteva reguli ale citarii, pentru texte literare si stiintifice. Citarea surselor utilizate îi ajuta pe cititori sa înteleaga mai bine un material, putând accesa si sursele celui care 1-a scris.

I

Tabel 15 - Modalitati de citare a diferitelor surse de informare

INVESTIGAŢIA

SURSELE

Profesorii si expertii reprezinta o sursa de informatii competente si specializate. Prin discutii cu profesorii se pot aduna date valoroase despre definirea si ilustrarea directiilor de abordare a unui subiect, referinte bibliografice tematice, îndrumari pentru documentare, studiu si redactare. Expertii detin experiente intensive asupra unui domeniu, de la ei putem afla ultimele noutati în domeniu.

Colegii reprezinta o sursa de informare la care se face adesea insuficient apel. Modul diferit de a prelucra informatia, preferintele si interesele diferite, experienta anterioara genereaza achizitionarea unui bagaj de cunostinte diferit.

Comunitatea constituie o sursa bogata de informatii. Bibliotecile, centrele de resurse multimedia, arhivele, serviciile cu publicul ale diferitelor institutii si organizatii, pliantele de prezentare pun la dispozitia celor interesati o gama larga de date.

PROIECTELE DE INVESTIGAŢIE

Obtinerea informatiilor de la astfel de surse se realizeaza prin conducerea unor proiecte de investigatie. Un astfel de proiect se deruleaza parcurgand etape precum:

o delimitarea temei de interes

o formularea de întrebari despre domeniul de interes, stabilirea unor obiective în informare

o identificarea exacta a surselor de informare

o realizarea unui plan al investigatiei

o discutii cu persoanele implicate si înregistrarea acestor discutii

o analiza si prelucrarea informatiilor

Un model simplu de investigatie este proiectul "Cercetarea mea" (McCrorie, apud Temple, 2001), proiect care

se finalizeaza cu redactarea unui referat. Structura acestui tip de proiect cuprinde sase momente.

Primele doua momente presupun formularea de întrebari despre un anumit subiect si elaborarea unui plan al investigatiei. împreuna pot fi considerate drept o etapa pregatitoare a proiectului.

Al treilea moment reprezinta desfasurarea efectiva a investigatiei prin documentare si interviuri. Informatiile sunt înregistrate într-un mod care convine celui care investigheaza: se noteaza, se foloseste reportofonul etc.

Ultimele trei etape presupun redactarea, prezentarea si evaluarea referatului.

Formularea întrebarilor orienteaza studiul unui subiect. Cu cât întrebarile sunt mai clar formulate, cu atât rezultatele sunt de mai buna calitate. Trasaturile unei întrebari bine formulate constau în claritate (se refera la un singur aspect), caracter concret (se refera la un subiect), autenticitate (se refera la un subiect de real interes), sunt obiective (nu contin raspunsul în structura lor sau nu-1 sugereaza). întrebarile pot fi deschise (permit raspunsuri multiple) închise (permit un singur raspuns).

întrebarile de analiza a unui document sunt întrebari care stimuleaza gândirea critica si reflectia. O lista orientativa (Browne si Keely, 2001) cu astfel de întrebari include:

1. Care este problema discutata si la ce concluzie se ajunge?

2. Care sunt argumentele? ; .

3. Care cuvinte, propozitii, fraze sunt ambigue?

4. Ce conflicte de valoare întâlnim?

5. Ce asumtii sunt descrise?

6. Exista vreo inconsistenta în rationamentele prezentate?

Cât de concludente sunt dovezile prezentate?

8. Exista contradictii?

9. Sunt statisticile înselatoare?

10. Ce informatii semnificative au fost omise?

11. Care sunt concluziile rezonabile posibile?

EXPERIMENTAREA

Experimentarea ca modalitate de învatare se realizeaza. fie individual, fie în cooperare. Sursele acestui tip de învatare sunt persoanele, considerate individual sau în grup. Experimentarea înseamna a învata prin testare, exersare, aplicare, observare.

GRUPURILE DE STUDIU

Grupurile de studiu reunesc indivizi care lucreaza împreuna pentru a atinge scopuri comune. într-un astfel de grup, un individ se afla în cautarea unor rezultate din care beneficiaza atât el, cât si ceilalti membri. Adevarata cooperare într-un grup de studiu apare atunci când sunt îndeplinite cinci criterii (Johnson, Johnson si Holubec, 1998):

Interdependenta pozitiva - membrii înteleg ca este nevoie sa munceasca împreuna pentru atingerea scopului si au nevoie unul de sprijinul celuilalt.

Responsabilitate individuala - performanta fiecarui membru al grupului se masoara dupa un anumit standard, iar membrii sunt responsabili fiecare pentru propria contributie la atingerea rezultatului.

Interactiune - cei care învata au ocazia sa interactioneze direct.

Procese de grup - grupul reflecteaza asupra implicarii în colaborare si decide care sunt modalitatile de crestere a eficientei.

Dezvoltarea abilitatilor interpersonale - negocierea, implicarea fiecarui membru, oferirea de feedback constructiv, se exerseaza înainte ca grupul sa rezolve sarcina de învatare.

într-un grup fiecare membru poate sa aiba un rol distinct, care poate fi pastrat constant sau schimbat din când în când. Avantajul învatarii într-un grup de studiu provine din diversitatea pattern-urilor cognitive pe care membrii le demonstreaza. Cu cât acestea sunt mai variate, cu atât individul este mai solicitat pentru a se armoniza cu ceilalti, modificându-si astfel propriile structuri cognitive. Conflictul socio-cognitiv

(Doise si Mugny, 1998) care apare datorita diferentelor de cunoastere conduce la progres în dezvoltarea individului.

EXERSAREA INDIVIDUALĂ

Exersarea individuala înseamna a munci independent pentru atingerea unor obiective de învatare. Aceste obiective de învatare privesc numai persoana în cauza, iar aceasta fiind singurul beneficiar al investitiei de efort.

Exersarea individuala si învatarea în grupurile de studiu pot fi folosite alternativ. Optiunea se face în functie de sarcina de învatare si de particularitatile individului.

O analiza comparativa a trasaturilor procesului de învatare individuala sau colaborativa va fi prezentata în tabelul de mai jos.

Tabel 16 - Comparatie între învatarea individuala si învatarea în

grup

Sursele de învatare sunt diverse. Cu cât utilizam mai multe, cu atât învatarea noastra este mai complexa. Daca modul traditional de organizare a predarii apeleaza mai ales la documentare, nu înseamna ca investigarea si experimentarea nu sunt la fel de valoroase. De asemenea, sursele traditionale de învatare (cartile, articolele, profesorii) sunt reconsiderate în contextul actual, producându-se o extindere înspre surse precum Internetul sau comunitatea.

EXERCIŢII

Identificati criterii de apreciere a utilitatii surselor de învatare. Elaborati descriptori pentru evaluarea unui text stiintific.

Gasiti si alte modalitati decât cele indicate în carte pentru etapa premergatoare cautarii informatiilor despre un anumit subiect pe Internet.

Formulati întrebari (minim 10) despre un subiect pe care

doriti sa îl învatati. Analizati întrebarile formulate din

perspectiva claritatii, autenticitatii, obiectivitatii si caracterului concret.

Comparati experimentarea individuala cu cea realizata în cooperare. Puneti în evidenta avantajele si limitele fiecareia.

Identificati situatii si sarcini de învatare care se preteaza într-o mai mare masura exersarii individuale.

Identificati situatii si sarcini de învatare care se preteaza într-o mai mare masura exersarii în grupurile de studiu.

Analizati un text stiintific utilizând întrebarile propuse de Browne si Keely. Ce observati?

Alegeti o tema despre are doreati de mai multa vreme sa aflati mai multe. Utilizati cât mai multe dintre sursele si modalitatile de învatare prezentate în acest capitol.

BIBLIOGRAFIE:

Baker, J. (2002) - Finding Information on the Internet: A

tutorial, https://www.lib.berkeley.edu/TeachingLib/Guides/

Internet/Strategies.html, The Regents of the University of

California, (13.02.2003).

Brown, M. N. si Keely, S. (2001) - Asking the right

questions: a guide to criticai thinking, Sixth edition,

Prentice-Hall Inc., Upper Saddle River, New Jersey.

Doise, W. si Mugny, G. (1998) - Psihologie sociala si

dezvoltare cognitiva, Polirom, Iasi.

Johnson, D., Johnson, R., Holubec, E (1998) - Cooperation

in the classroom, Allyn and Bacon, Boston.

Temple, C. (2001) - Strategies for Use Across the

Curriculum, Reading and Writing for Criticai Thinking

Project, Open Society Institute, New York.