INFORMATIA. CONCEPTUL DE INFORMATIE. VALOAREA INFORMATIEI

Timpul mediu necesar pentru studiu: 40 minute

Obiective educationale

Modulul vizeaza insusirea de catre studenti a unor notiuni de baza privind conceptul de mesaj si informatie, valoarea informatiei, aspectele acesteia.

Cuvinte cheie: mesaj, informatie, valoare informativa a mesajului

Cuprinsul Modulului

Informatia

Valoarea informatiei 

Test de autoevaluare

Rezumat

Bibliografie

EXPUNEREA DETALIATA a temei

1. INFORMATIA

Mesajul este definit ca ansamblul de date transmise si coduri de simboluri care intentioneaza sa ofere un inteles specific acestor date. (De exemplu, „afara ploua” 959b16j desemneaza un fapt obiectiv care poate fi verificat, iar „mie nu-mi place cand ploua”, desemneaza un aspect subiectiv pentru ca cealalta persoana inclusa in comunicare poate avea alta parere.)

Masura mesajului este informatia care da originalitate prin cantitatea de imprevizibil. Codul informatiei este tocmai ce stiu dinainte atat emitatorul cat si receptorul. Prin intermediul codului pot fi detectate si corelate erorile aparute in transmiterea mesajului.

Informatia trebuie considerata ca o combinatie de semnale si simboluri.

Informatia mai poate fi definita ca fiind semnificatia atribuita unui sir de caractere (date) prin intermediul conventiilor sociale utilizate pentru a le reprezenta. Datele sunt reprezentate prin cuvinte, cifre, semne care descriu sau reflecta cele mai diverse situatii. Ele formeaza materia bruta pe care se intemeiaza informatia . De exemplu, datele dintr-un contract dau nastere la o serie de informatii asupra pretului, bunului, locului predarii marfii. Datele sunt transferate cu ajutorul unor semnale care sunt marimi fizice cu o evolutie dependenta de timp. Semnalele sunt unde sonore emise in timpul vorbirii, unde radio sau tv. Ele sunt purtatoare de informatii, in sine neavand nici o semnificatie. Pot purta insa semnificatii care datorita unor conventii pot fi decodificate.

(De exemplu, culoarea rosie a semaforului in mediul rutier, prin consens general semnifica interdictia de a efectua anumite manevre).

Indiferent de natura semnalelor folosite de emitator pentru influentarea receptorului trebuie ca ambii sa atribuie aceeasi semnificatie semnalelor utilizate.

Informatia este strans legata de desfasurarea evenimentelor prin urmatoarele aspecte:

Trebuie sa aiba un anumit sens

In cazul unor informatii diferite cu continut asemanator, comparabil de sensuri, informatia care inlatura nedeterminarile are importanta cea mai mare

Poate fi interpretata numai daca este materializata printr-un anumit fenomen sau proces fizic

Are sens numai daca se stabileste o relatie de comunicare intre emitator si receptor.

Conceptul de informatie presupune punerea in discutie a trei aspecte care o caracterizeaza:

1. Aspectul sintactic
2. Aspectul semantic
3. Aspectul pragmatic

1. Aspectul sintactic are in vedere succesiunea impusa semnalelor grafice, auditive, electrice. Acesta este impus de emitator.
2. Aspectul semantic are in vedere semnificatia semnalelor pe baza conventiilor sociale. Aceasta semnificatie nu este aceeasi pentru toti cei care sunt implicati in procesul de comunicare.
3. Aspectul pragmatic are in vedere efectul asupra receptorului, adica ceea ce se intampla cu informatia primita

2. VALOAREA INFORMATIEI

Un mesaj poate contine o cantitate mai mare de informatie decat altul.

Contextul este o componenta adiacenta care poate influenta calitatea comunicarii. El se refera la spatiu, timp, starea psihica, interferente, zgomote, temperatura. Asfel, un mesaj rostit de aceeasi persoana capata semnificatii diverse in functie de locul unde este rostit (biroul sefului – importanta oficiala, biroul subordonatului – repros, pe strada – lipsit de importanta, acasa – atentie, prietenie)

(De exemplu stirea ca “soarele a rasarit astazi la ora.”, contine mai multe informatii decat stirea ca “azi dimineata a rasarit soarele”)

In comunicarea educationala este specificat faptul ca datele prezentate la inceput au mai mare influenta asupra receptorilor, dar uneori informatiile prezentate la sfarsit, datorita caracterului recent sunt retinute mai usor.

Conceptul de stire este inrudit cu cel de informatie. Stirea depinde de orizontul de asteptare si de cunoastere al receptorului. Faptele si semnificatiile stiute si nestiute nu au ca noutate decat o valoare mica. Incidentele neprevazute au o valoare mai mare.

Noutatea este cu atat mai mare cu cat ceea ce s-a petrecut a fost inainte ca faptul sa se fi consumat, mai improbabil. Noutatea depinde deci de improbabilitate. Aceasta idee este intalnita in teoria lui Shannon si Weaver, autorii lucrarii “Teoria matematica a comunicarii”, 1949. Pentru a determina valoarea informativa in actul comunicarii ei se considera receptori imprumutandu-i incertitudinile in ceea ce priveste capacitatea mesajului de a spune ceva.

Teza lor este: “Cu cat incertitudinea receptorului despre situatia x este mai mare inainte ca situatia sa se fi produs, cu atat mai mare este valoarea informativa a mesajului”. Dubiile receptorului depind de gradul sau de cunoastere.

Valoarea semantica a informatiei

Complexitatea mesajului poate fi subliniata si printr-o trimitere la teoria lexicala a valorii informative.

Masurabila este frecventa cuvintelor in mesaj: cuvinte folosite des sau mai rar. Un cuvant cu o frecventa ridicata in limbajul cotidian (casa, masina), se goleste de sensuri si transmite mai putina informatie decat un cuvant care apare cu o frecventa mai mica (manipulare).

Valoarea semantica este invers proportionala cu frecventa cuvintelor dintr-un mesaj. Mesajele cu cuvinte rare, dificile, dispune de o valoare informativa ridicata. Valoarea semantica depinde si de nivelul social al vorbitorului. De exemplu cuvantul “implementare” se foloseste mai mult de catre guvernanti decat intr-o sala de clasa. Inseamna ca el are mai multa semnificatie decat in Guvern? Unui scolar de nivel mediu acest cuvant nu-i spune mare lucru, dupa cum cuvantul “naspa” se poate ca nu-i va spune mare lucru unui guvernant.

Valoarea pragmatica este efectul pe care il are mesajul asupra receptorului si actiunilor sale.

Se iau in discutie doua meciuri:

-Ajax-Barcelona

-Ajax-Echipa de amatori

In cazul primului incertitudinea este foarte mare. In al doilea caz incertitudinea este nesemnificativa. Dar, faptul ca Ajax a pierdut in fata unei echipe de amatori are o valoare informativa mai mare, cu toate ca incertitudinea este nesemnificativa.

Evenimentele neasteptate pot avea pentru public o valoare informativa diferita: meci de fotbal, catastrofa naturala, poveste de dragoste, etc..

Valoarea informativa = improbabilitate x relevanta sociala.

Interesul social este greu de masurat. Ceea ce pentru un individ este important, pentru altul este mai putin important.

De exemplu scufundarea vasului englez Herald of Free Enterprise in apropierea coastelor belgiene (193 de morti), a fost o stire mai puternic mediatizata decat scufundarea in apele Filipinelor a unui vas cu 3000 de victime.

Pot fi remarcati si alti factori care influenteaza intelegerea mesajului: proximitatea geografica, psihologica.

Concluzie: Elaborarea unui etalon universal pentru evaluarea valorii informative nu este posibila.

Test de autoevaluare:

1. Ce reprezinta mesajul si cum poate fi el interpretat.
2. Care sunt valorile informatiei?

Rezumat

Masura mesajului este informatia care da originalitate prin cantitatea de imprevizibil. Indiferent de natura semnalelor folosite de emitator pentru influentarea receptorului trebuie ca ambii sa atribuie aceeasi semnificatie semnalelor utilizate. Valoarea informativa = improbabilitate x relevanta sociala. Cu toate acestea, s-a ajuns la concluzia ca elaborarea unui etalon universal pentru evaluarea valorii informative nu este posibila.

Bibliografie

O. Mihaila, Tehnici de comunicare, note de curs pentru studentii la forma de invatamant ID, Editura Universitatii din Oradea, 2009

Evelina Graur, Tehnici de comunicare, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2001

Telespan Constantin, Comunicare manageriala in organizatia militara, Ed. Academiei Fortelor Terestre, Sibiu, 2000