Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























INTELEGEREA LIMBAJULUI ORAL

Comunicare


ÎNŢELEGEREA Aceasta aptitudine presupune întelegerea limbii LIMBAJULUI ORAL române vorbite (cuvinte si fraze).



Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Întelegerea orala: presupune ascultarea si întelegerea cuvintelor si frazelor în limba româna, rostite de altii.

Întelegerea limbajului scris (2): presupune întelegerea cuvintelor si frazelor scrise în limba româna.

Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): presupune a spune si a scrie cuvinte si fraze în româna, astfel încât acestea sa fie întelese de ceilalti.


2. ÎNŢELEGEREA Este aptitudine de a întelege fraze si texte scrise în limba

LIMBAJULUI SCRIS româna

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Întelegerea limbajului scris: presupune citirea si întelegerea cuvintelor si frazelor

în limba româna.

Întelegerea limbajului oral (1): presupune ascultarea si întelegerea cuvintelor si frazelor în limba româna, rostite de altii.

Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): presupune a spune si a scrie cuvinte si fraze în româna astfel încât acestea sa fie întelese de ceilalti.


3. EXPRIMARE Este aptitudinea de a utiliza cuvinte si fraze în româna în asa fel încât

ORALĂ altii sa va înteleaga când vorbiti, a comunica informatii si semnificatiile

ideilor, altor persoane. Ea presupune cunoasterea diferentelor de sens între cuvinte si maniera de asamblare a acestora pentru a da un sens unui mesaj.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Exprimarea orala: presupune utilizarea de cuvinte

si fraze în asa fel încât altii sa le înteleaga.

Exprimarea scrisa (4): presupune scrierea cuvintelor si frazelor în asa fel încât alti sa le înteleaga.

Întelegerea limbajului oral (1) si întelegerea limbajului scris (2): presupune întelegerea de cuvinte si fraze în româna scrise sau rostite.

Bogatia imaginatiei (5): consta în numarul de idei produse în legatura cu un subiect dat, si nu din câte persoane înteleg ceea ce am spus.

Originalitatea ideilor (6): presupune producerea de raspunsuri creative si novatoare pornind de la o problema data, si nu întelegerea acestora de altii.


4. EXPRIMARE Este aptitudinea de a utiliza cuvinte si fraze scrise în româna în asa fel

Scrisa încât sa va faceti înteles, si de a întelege informatiile si ideile scrise.

Ea presupune cunoasterea semnificatiilor cuvintelor si diferentele dintre ele, a gramaticii si aptitudinea de a construi fraze.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Exprimarea scrisa: presupune scrierea de cuvinte

si fraze în asa fel încât altii sa le înteleaga.

Exprimarea orala (3): presupune pronuntarea cuvintelor si frazelor în asa fel încât alti sa le înteleaga.

Întelegerea limbajului oral (1) si întelegerea limbajului scris (2): presupune întelegerea de cuvinte si fraze în româna scrise sau rostite.

Exprimarea scrisa: presupune ca alte persoane

sa înteleaga bine mesajul transmis.

Bogatia imaginatiei (5): consta în numarul de idei produse în legatura cu un subiect dat, si nu din câte persoane înteleg ceea ce am spus.

Originalitatea ideilor (6): presupune producerea de raspunsuri creative si novatoare pornind de la o problema data, si nu întelegerea acestora de altii.


5. BOGĂŢIA Este aptitudinea de a furniza un numar de idei pornind de la un

IMAGINAŢIEI subiect dat. Se refera la numarul de idei, nu la calitatea, justetea

sau valoarea creativa.

CUM DIFERĂ ACEASTĂ APTITUDINE DE ALTE APTITUDINI

Bogatia imaginatiei se refera la numarul de idei

produse, oral sau scris.

Originalitatea ideilor (6): consta în caracterul novator sau ingeniozitatea ideilor.

Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): presupune comunicarea de informatii sau idei altor persoane.


6. ORIGINALITATEA Este aptitudinea de a produce idei noi si ingenioase pe baza unui

IDEILOR subiect sau a unei probleme date. Este aptitudinea de a produce

solutii creative la probleme, sau de a gasi noi moduri de a proceda când procedeele normale nu se pot aplica.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Originalitatea ideilor: presupune gasirea unor

idei noi si originale.

Bogatia imaginatiei (5): se refera la numarul de idei produse.

Exprimarea orala (3) si exprimarea scrisa (4): se refera la buna comunicare a ideilor sau a informatiilor.

Originalitatea ideilor: presupune gasirea unor

solutii creative la probleme.

Rationamentul deductiv (11) si rationamentul inductiv (12): presupune un rationament logic în scopul rezolvarii de probleme.

Identificarea de probleme (8): presupune recunoasterea existentei unei probleme.


7. MEMORAREA Aceasta aptitudine presupune reamintirea informatiilor (cuvinte

cifre, imagini sau procedee). Elementele pot fi memorate individual sau în asociatie cu altele. Aceasta aptitudine pune accentul pe ceea ce psihologii numesc memorie episodica, care consta în memorarea unor evenimente precise. Ea se distinge de memoria semantica care face apel la organizarea cunostintelor.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este indicata.


8. IDENTIFICAREA Aceasta aptitudine consta în sesizarea faptului ca ceva nu merge

PROBLEMELOR sau risca sa nu mearga. Aceasta presupune sa poti identifica

problema în totalitatea ei si elementele problemei.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rationamentul matematic (9), rationamentul deductiv (11), rationamentul inductiv (12): presupune rezolvarea problemelor.


9. RAŢIONAMENT Aceasta aptitudine consta în întelegerea si organizarea unei

MATEMATIC probleme matematice si selectionarea unei metode sau formule

pentru rezolvare. Ea presupune procese de reflectare care permit

rezolvarea problemelor. Ea presupune în egala masura întelegerea

si structurarea problemelor matematice. Folosirea cifrelor în sine nu face parte din aceasta aptitudine.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rationamentul matematic: consta în întelegerea si organizarea problemelor

Facilitatea de a opera cu cifre (10): se refera la adunare, scadere, înmultire si împartire.

matematice.

Rationamentul matematic: se refera doar la

problemele de matematica

Rationamentul deductiv (11) si rationamentul deductiv (12): se refera la alte probleme, în afara celor matematice


10. FACILITATEA DE A Aceasta aptitudine se refera la masura în care adunarea,

OPERA CU CIFRE scaderea, înmultirea si împartirea cifrelor poate fi facuta

rapid si corect. Se poate vorbi si de o etapa în care calculul procentelor sau extragerea radacinii patrate se poate realiza.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Facilitatea de a opera cu cifre: consta în adunare, scadere, înmultire si împartire.

Rationamentul matematic (9): presupune întelegerea si analiza problemelor matematice.


11. RAŢIONAMENT Aceasta aptitudine consta aplicarea regulilor generale în scopul

DEDUCTIV gasirii unor raspunsuri logice. Ea presupune posibilitatea alegerii

unui raspuns bun.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rationamentul deductiv: consta în folosirea regulilor generale cu scopul rezolvarii logice a problemelor

Rationamentul inductiv (12): presupune combinarea elementelor preluate din informatii sau raspunsurilor specifice diferitelor probleme, cu scopul formularii unor ipoteze generale.

Rationamentul deductiv: se refera la alte probleme decât problemele de matematica.

Rationamentul matematic (9) se refera numai la probleme matematice


12. RAŢIONAMENTUL Aceasta este aptitudinea de a combina elemente de informatii

INDUCTIV distincte sau de raspunsuri specifice la probleme pentru a formula

reguli sau concluzii generale. Aceasta implica aptitudinea de a cauta de ce anumite unele lucruri pot fi în legatura, si de asemenea

de a putea da o explicatie logica a unui sir de evenimente aparent fara legatura.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rationamentul inductiv: consta în combinarea informatiilor distincte sau a raspunsurilor specifice la probleme cu scopul formularii unor

reguli generale.

Rationamentul deductiv (11): presupune utilizarea regulilor generale cu scopul rezolvarii problemelor specifice într-o maniera

. logica

Rationamentul inductiv: se refera la alte probleme decât problemele de matematica.

Rationamentul matematic se refera numai la probleme matematice.

Rationamentul inductiv: se refera la formularea

unor reguli generale mai bune



Clasificarea informatiilor (13): presupune aplicarea unei reguli existente.

Flexibilitatea cognitiva (14): presupune producerea unui mare numar de reguli.


13. CLASIFICAREA Aceasta aptitudine consta în gasirea unei reguli corecte sau a unui

INFORMAŢIILOR ansamblu de reguli în scopul clasificarii obiectelor sau actiunilor

într-o ordine precisa. Regula sau ansamblul de reguli trebuie sa fie

stabilite de la început. Obiectele sau actiunile clasificate pot fi cifre, litere, cuvinte, imagini, proceduri, fraze si operatii matematice sau logice.

Cum difera aceasta aptitudine de aste aptitudini

Clasificarea informatiilor: presupune aplicarea unor reguli, datelor în scopul stabilirii unei ordini precise.

Flexibilitatea cognitiva (14): implica producerea unui mare numar de reguli.

Rationamentul inductiv (12): implica combinarea informatiilor distincte sau a raspunsurilor specifice problemelor în scopul formularii unor reguli generale.

Rationamentul deductiv (11): implica punerea în aplicatie a regulilor generale pentru rezolvarea problemelor specifice într-o maniera logica.


14. FLEXIBILITATEA Este aptitudine de a produce mai multe reguli pentru a permite

COGNITIVĂ gruparea unui ansamblu de lucruri în maniere diferite.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Flexibilitatea cognitiva (14): implica producerea mai multor reguli.

Clasificarea informatiilor (13) : implica aplicarea regulilor datelor precedente.

Rationamentul inductiv (12): implica formularea celei mai bune reguli generale.


15. RAPIDITATEA Este aptitudinea de structurare rapida a informatiilor care par fara

STRUCTURĂRII sens si neorganizate. Ea tine de gradul în care putem, rapid,

combina si reorganiza elementele unor informatii diferite pentru a

realiza un tot semnificativ. Materialul poate fi vizual sau auditiv.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

În rapiditatea de structurare, nu stim dinainte ce vom identifica.

În supletea structurarii (16), stim ce cautam.

În rapiditatea structurarii, toate elementele informatiilor prezente sunt pertinente.

În concentrarea atentiei (20), unele informatii nu au nici o pertinenta pentru sarcina.


16. SUPLEŢEA Este aptitudinea de a identifica sau recunoaste o forma cunoscuta

STRUCTURĂRII (o forma geometrica, un cuvânt, un obiect) care este inclus într-un

alt material. Sarcina consta în repera forma pe care o cautam dintr-un anumit fond.

CUM DIFERĂ ACEASTĂ APTITUDINE DE ALTE APTITUDINI

În supletea structurarii, stim dinainte ce vom identifica.

În rapiditatea structurarii (15 nu stim ce vrem sa identificam.

În supletea structurarii, sarcina consta în desprindere formei de fond.

În concentrarea atentiei (20), fondul nu face parte din sarcina efectuata.


17. ORIENTARE Este aptitudinea, de a sti unde sunteti în raport cu pozitia unui obiect,

SPAŢIALĂ sau de a sti unde se gaseste obiectul în raport cu dv. Ea presupune

mentinerea unei directii, ca si în cazul în care utilizati o busola. Aceasta

aptitudine ne permite sa pastram orientarea într-un vehicul aflat în miscare fara a tine seama de deplasarea sa.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Orientarea spatiala: consta în a sti unde sunteti în raport cu alte obiecte.

Vizualizarea (18): presupune posibilitatea de a imagina aspectul pe care-l va avea un

obiect când este deplasat sau când componentele sale au fost combinate diferit.


18. VIZUALIZARE Este aptitudinea de a imagina aspectele pe care le va lua un obiect,

când va fi deplasat sau când componentele sale vor fi aranjate diferit. Aceasta implica formarea unei imagini mentale a formelor si a obiectelor ca urmare a unor modificari cum ar fi deplierea sau rotatia. Trebuie sa putem sa prevedem aspectul unui obiect, a unui ansamblu de obiecte, sau a unei forme odata ce aceste schimbari s-au efectuat.

Cum aceasta aptitudine difera de alte aptitudini

Vizualizarea: implica imaginarea aspectului unui obiect când acesta este deplasat sau când componentele sale vor fi aranjate diferit.

Orientarea spatiala (17): presupune a sti

unde va aflati în raport cu alte obiecte.


19. VITEZA DE Aceasta aptitudine implica gradul în care stim sa comparam scrisori, cifre,

PERCEPŢIE obiecte, imagini sau forme, repede si cu precizie. Obiectele de comparat

pot fi prezentate toate odata sau unul dupa altul. Aceasta aptitudine presupune, de asemenea, compararea unui obiect prezentat cu un alt obiect de care trebuie sa ne amintim.

Cum difera aceasta aptitudine de late aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este indicata.


20. CONCENTRAREA  Aceasta aptitudine consta în capacitatea de concentrare asupra unei

ATENŢIEI sarcini fara a fi distras. Aceasta aptitudine implica de asemenea

capacitatea de concentrare asupra unei sarcini plictisitoare.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Concentrarea atentiei: materialul putin structurat nu face parte din sarcina de efectuat, implica concentrarea pe o sarcina si filtrarea surselor perturbatoare.

În rapiditatea structurarii (15), toate informatiile au importanta pentru sarcina.

În supletea structurarii (16), materialul putin structurat face parte din sarcina de efectuat.

mobilitatea atentiei (21): presupune utilizarea informatiilor provenite din doua sau mai munte surse diferite.


21. MOBILITATEA Este aptitudinea de a trece de la o sursa de informatie la altele.

ATENŢIEI Informatia se poate prezenta sub forma cuvintelor, semnalelor,

sunetelor, obiectelor sau altele.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Mobilitatea atentiei: presupune utilizarea informatiilor care provin de la mai multe surse.

Concentrarea atentiei (20): presupune concentrarea asupra informatiilor pertinente si filtrarea elementelor perturbatoare


22. CONTROLUL PRECIZIEI Este aptitudinea de a executa miscari precise pentru

MIsCĂRILOR conducerea ducerea unei masini sau a unui vehicul. Aceasta aptitudine presupune gradul în care aceste miscari sunt executate repede si în mod repetat.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Controlul preciziei miscarilor: presupune adaptari rapide.

Controlul sincronizarii miscarilor (25): presupune ritmul miscarilor continui.


23. COORDONAREA Este aptitudinea de a coordona miscarile simultane, a doua sau mai

MIsCĂRILOR multe membre (mâini si picioare), ca în cazul conducerii unui

MEMBRELOR vehicul. soferul poate sa stea în picioare sau culcat.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudine

Coordonarea miscarilor membrelor: presupune coordonarea a doua sau mai multe membre (brate si / sau picioare).

Dexteritatea manuala (28): presupune coordonarea mâinii sau a bratului.

Coordonarea miscarilor membrelor: presupune coordonarea a doua sau mai multe membre si nu implica miscarile trunchiului.

Coordonarea miscarilor în ansamblu (38): presupune coordonarea întregului corp, deci si a trunchiului.


24. REACŢII MOTRICE Aceasta aptitudine presupune alegerea rapida si precisa dintre doua

LA ALEGERE sau mai multe doua miscari, ca raspuns la cel putin doua semnale

diferite.(lumini, sunete, imagini etc.). Se refera la viteza cu care este declansat raspunsul bun (cu mâna, piciorul sau alte parti ale corpului).

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Reactii motrice la alegere: presupune viteza de reactie în alegerea unei miscari dintre doua sau mai multe miscari posibile ca raspuns la doua sau mai multe semnale.

Timp de reactie (26): consta în viteza de declansare a miscarii când un singur raspuns motric este admis pentru un singur semnal

Rapiditatea poignet - deget (30) si rapiditatea miscarilor membrelor (31) se refera la viteza cu care o miscare poate fi realizata, dupa ce a fost declansata.


25. SINCRONIZAREA Este aptitudinea de a adapta raspunsurile la schimbarile de viteza

MIsCĂRILOR si / sau de directie ale unui obiect sau ale unui mediu în miscare

continua. Aceasta aptitudine presupune viteza acestor reglaje în anticiparea schimbarilor. Ea nu se refera la situatia în care viteza si directia obiectului este perfect previzibila.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Sincronizarea miscarilor: presupune viteza miscarilor continue.

Controlul preciziei miscarilor (22): presupune reglaje rapide în controlul echipamentelor pentru a obtine pozitii precise.


26. TIMP DE Este aptitudinea de a raspunde rapid la un semnal (sunet, lumina, imagine

REACŢIE etc.) atunci când acesta apare. Ea se refera la viteza cu care este declansata

miscarea mâinii, piciorului, sau a altor parti ale corpului.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Timpul de reactie: se refera la viteza de declansare a unei miscari când exista o

singura miscare posibila ca raspuns la un singur semnal.

Reactiile motrice la alegere (24): se refera la viteza de declansare a miscarii alegând din doua sau mai multe miscari posibile ca raspuns la doua sau mai multe semnale.

Rapiditatea poignet - deget (30) si rapiditatea miscarilor membrelor (31) presupune viteza cu care o miscare poate fi realizata, dupa ce a fost declansata.


27. STABILITATEA Este aptitudinea de a pastra nemiscate mâna si bratul. Este vorba



MÂNĂ - BRAŢ despre stabilitatea în timpul miscarii bratului si când mâna si bratul

sunt imobile. Aceasta aptitudine nu presupune nici forta, nici viteza.

Cu difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Stabilitatea mâna-brat: poate include miscarile cu obiecte.

Sincronizarea miscarilor (25) si controlul preciziei miscarilor (22): se refera la posibilitatea de a controla o masina sau un echipament.

Stabilitatea mâna-brat: presupune stabilitate punând sau mentinând bratul si mâna într-o pozitie oarecare.

Dexteritatea manuala (28): presupune coordonarea bratului si a mâinii.


28. DEXTERITATEA Este aptitudinea de a efectua miscari coordonate si cu îndemânare

MANUALĂ cu o mâna, cu mâna si bratul sau cu ambele mâini în vederea

apucarii, plasarii, deplasarii sau asamblarii unor obiecte sau instrumente. Este vorba de gradul în care miscarile mâinii si bratului pot fi efectuate rapid si nu la acelea care ar fi necesare pentru a pune în miscare o masina sau dispozitive de control.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudine

Dexteritatea manuala: presupune coordonarea mâinii si al bratului.

Stabilitatea mâna-brat (27): presupune stabilitatea mâinii si a bratului.

Dexteritatea manuala: presupune deplasarea obiectelor.

Sincronizarea miscarilor (25) si controlul preciziei miscarilor (22): presupune punerea în functiune a unor masini sau echipamente.

Dexteritatea manuala: presupune abilitate în miscarile ce folosesc în principal mâinile.

Dexteritatea digitala (29): se refera la usurinta cu care se realizeaza miscarile efectuate în special cu ajutorul degetelor.

Dexteritatea manuala: poate necesita coordonarea ambelor mâini pentru apucarea, plasarea, deplasarea sau asamblarea obiectelor.

Coordonarea miscarilor membrelor (23): presupune coordonarea a doua sau mai multe membre pentru a actiona mai multe dispozitive de control.


29. DEXTERITATEA Este aptitudinea de a efectua miscari abile si coordonate cu

DIGITALĂ degetele unei mâini sau a ambelor mâini, pentru a apuca, plasa, sau

deplasa mici obiecte. Aceasta aptitudine se refera la gradul în care aceste miscari pot fi efectuate rapid.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Dexteritatea digitala: presupune miscari abile utilizând în special degetele.

Dexteritatea manuala (28): presupune miscari abile folosind, în principal, mâna si bratul.

Dexteritatea digitala: presupune deplasarea obiectelor.

Sincronizarea miscarilor (25) si controlul preciziei miscarilor (22): presupune controlul precis al echipamentelor.

Dexteritatea digitala: presupune miscari abile si coordonate.

Rapiditatea poignet - deget (30): presupune numai viteza miscarii dar nu si coordonarea sa.


30. rapiditatea Este aptitudinea de a face miscari rapide, simple, repetate ale

POIGNET-DEGET degetelor mâinii si încheieturii. Ea nu implica (sau foarte putin)

coordonarea si precizia ochi-mâna.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rapiditatea poignet - deget: presupune viteza de miscare a degetelor mâinii si încheieturii, dar nu si coordonare.

Dexteritatea digitala (29) si dexteritatea manuala (28): presupune miscari abile si coordonate.

Rapiditatea poignet - deget: presupune viteza pentru efectuarea unei miscari odata ce aceasta a fost declansata.

Timpul de reactie (26) si reactii motrice la alegere (24): presupune rapiditatea cu care poate fi declansata o miscare.


31. rapiditatea Aceasta aptitudine se refera la rapiditatea cu care poate fi efectuata

MIsCĂRII o singura miscare a bratelor sau a picioarelor. Ea nu se refera la

MEMBRELOR precizia, la controlul fin si coordonarea miscarilor.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rapiditatea miscarilor membrelor: se refera la viteza de miscare a bratelor sau picioarelor, care nu presupune coordonare.

Coordonarea miscarilor în ansamblu (38): presupune coordonarea corpului, trunchiului, bratelor si picioarelor.

Rapiditatea miscarilor membrelor: se refera la viteza de efectuare a unei miscari.

Timpul de reactie (26): presupune viteza cu care poate fi declansata o miscare ca raspuns la un semnal.


32. FORŢA STATICĂ Este aptitudinea de a exercita o forta musculara continua pentru a

ridica, împinge, trage sau transporta obiecte. Aceasta aptitudine poate implica mâna, bratul, spatele, umarul, sau piciorul. Ea scoate în evidenta forta maxima pe care o putem exercita într-un timp scurt.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Forta statica: presupune exercitarea fortei musculare asupra tuturor obiectelor.

Forta dinamica (34) si forta trunchiului (35): presupune o activitate musculara pentru a sustine sau pentru a deplasa greutatea propriului corp.

Forta statica: presupune utilizarea unei forte musculare continuu, fara oprire, pâna la nivelul necesar de a ridica, împinge, trage, sau transporta un obiect.

Forta exploziva (33): presupune concentrarea energiei pentru a misca propriul corp în scopul de împinge un obiect, executând contractii musculare.

Forta statica: nu implica utilizarea fortei musculare mult timp.

Rezistenta fizica (40): presupune existenta unei forte musculare pe perioade mari.


33. FORŢA EXPLOZIVĂ Este aptitudinea de a utiliza în puseuri scurte forta musculara

pentru a se propulsa, sari, sprinta, sau pentru a lansa obiecte. Ea presupune concentrarea energiilor necesare acestor împingeri.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Forta exploziva: presupune utilizarea în puseuri scurte a fortei musculare pentru a împinge propriul corp sau un obiect.

Forta statica (32): presupune o forta musculara continua pentru a ridica, transporta, sau trage obiecte.

Forta dinamica si forta trunchiului (35): presupune exercitarea fortei musculare pentru mentinerea, ridicarea, sau înaltarea corpului în maniera repetata sau continua.

Forta exploziva: nu implica deloc utilizarea fortei musculare pe o perioada lunga de timp.

Rezistenta fizica (40): presupune existenta unei forte musculare pe o perioada lunga de timp.


34. FORŢA Este aptitudinea de a sustine, mentine sau misca greutatea propriului

DINAMICĂ corp cu ajutorul bratelor, repetat sau continuu în timp. Aceasta aptitudine

se refera la gradul în care muschii bratului si umarului nu cedeaza si nu obosesc când sunt solicitati de miscari repetate sau continue

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Forta dinamica: presupune sustinerea sau ridicarea greutatii propriului corp.

Forta statica (32): presupune miscarea obiectelor.

Forta dinamica: presupune utilizarea muschilor pentru mentinerea continua a greutatii propriului corp.

Forta exploziva (33): presupune folosirea în puseuri scurte forta musculare pentru a propulsa propriul corp sau un obiect.

Forta dinamica: presupune sustinerea sau ridicarea greutatii întregului corp cu bratele.

Forta trunchiului (35): presupune sustinerea sau ridicarea unei parti a propriului corp (nu tot) utilizând muschii abdomenului si ai bazei spatelui.

Forta dinamica: se refera la gradul în care muschii specifici bratelor nu cedeaza.

Rezistenta fizica (40): se refera la gradul în care nu ne pierdem respiratia în timpul unui efort fizic.


35. FORŢA Aceasta aptitudine se refera la gradul în care muschii abdomenului si a

TRUNCHIULUI regiunii lombare pot sustine o parte a corpului sau pozitionarea picioarelor

repetat sau continuu în timp. Aptitudinea se refera la gradul în care acesti muschi nu cedeaza si nu obosesc când sunt solicitati repetat sau continuu.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Forta trunchiului: presupune sustinerea sau deplasarea unei parti a corpului facând apel la muschii abdominali si lombari.

Forta dinamica (34): presupune sustinerea sau deplasarea întregii greutati a propriului corp cu muschii bratelor si umerilor.

Forta trunchiului: presupune sustinerea sau deplasarea unei parti din greutatea propriului corp.

Forta statica (32): presupune deplasarea obiectelor.

Forta trunchiului: presupune utilizarea muschilor abdominali si lombari pentru a sustine continuu o parte din corp.

Forta exploziva (33): presupune apelul în puseuri scurte la forta musculara pentru a propulsa corpul sau un obiect.

Forta trunchiului: se refera la gradul în care muschii abdominali si lombari nu cedeaza.

Rezistenta fizica (40): se refera la gradul în care nu ne pierdem suflul pe parcursul unui efort fizic.


36. SUPLEŢEA  Este aptitudinea de a se apleca, a se rasuci, sau de a întinde corpul,

EXTENSIEI bratele si / sau picioarele.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Supletea extensiei: presupune gradul extensiei si nu presupune o extensie repetata sau accelerata.

Supletea dinamica (37): presupune aplecarea într-o maniera repetata si într-un ritm rapid.


37. SUPLEŢEA Este aptitudinea de a se apleca, a-si întinde sau a-si rasuci bratul,

DINAMICĂ piciorul, sau corpul într-o maniera rapida si repetata.



Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Supletea dinamica: presupune rasuciri rapide si repetate.

Supletea extensiei (36): nu se refera la rapiditate, ci numai un grad de înclinare sau de extensie în miscari izolate.

Supletea dinamica: se refera la gradul în care muschii îsi revin în timpul acestui tip de efort.

Rezistenta fizica (40): se refera la gradul în care nu ne pierdem suflul în cursul unui efort fizic de durata.


38. coordonarea miscarilor
Este aptitudinea de a coordona miscarile

în ansamblu bratelor, picioarelor si trunchiului în activitati în care tot corpul este în miscare.

CUM DIFERĂ ACEASTĂ APTITUDINE DE ALTE APTITUDINI

Coordonarea miscarilor în ansamblu: presupune o coordonare a întregului corp, trunchiului, bratelor si picioarelor.

Rapiditatea miscarilor membrelor (31): presupune rapiditatea de miscare a unui singur brat sau picior, si nu se refera la coordonare.

Coordonarea miscarilor membrelor (23): presupune coordonarea unui singur brat si picior.



39. ECHILIBRUL Este aptitudinea de a pastra sau de a recâstiga echilibrul corpului sau de a

CORPORAL se mentine în picioare în ciuda unei pozitii instabile. Ea nu se refera în nici

un caz la mentinerea obiectelor în echilibru.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata.


40. REZISTENŢA Este aptitudinea de a se mentine fizic un oarecare timp fara a-si

FIZICĂ pierde suflul.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Rezistenta fizica: presupune un efort fizic prelungit.

Forta statica (32) si forta exploziva (33): nu presupune utilizarea fortei fizice mult timp.

Rezistenta fizica: se refera la lipsa respiratiei precipitate în timpul efortului.

Forta dinamica (34) si forta trunchiului (35): presupune ca muschii specifici sa nu oboseasca.


41. PERCEPŢIA Este aptitudinea de a face discriminari vizuale la distante mici. Este

DE APROAPE aptitudinea de a sesiza detaliile obiectelor, cifrelor, literelor sau

imaginilor ce se situeaza la câtiva zeci de centimetri de observator.

Detaliile trebuie sa fie vazute clar.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata


42. PERCEPŢIA Este aptitudinea de a face discriminari vizuale la mare distanta.

DE DEPARTE

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata


43. PERCEPŢIA Este aptitudinea de a distinge sau a diferentia culorile. Aceasta

CULORILOR capacitate necesita detectarea diferentelor între culori în sens de

puritate (saturatie) si de luminozitate (stralucire).

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata


44. PERCEPŢIA Este aptitudinea de a face discriminari vizuale în conditii

NOCTURNĂ luminoase nefavorabile. Ea este legata de functia fiziologica de

adaptare la întuneric, proces prin care organul nostru vizual se adapteaza la o lumina slaba. Este normal ca în perceptia nocturna diferentierea culorilor sa fie atenuata.

Cum difera aceasta aptitudine de late aptitudini

Perceptia nocturna: presupune perceptia în conditii de luminare ce nu sunt optime.

Perceptia de aproape (41) si perceptia de departe (42): presupune perceptia în conditii de lumina normala.

Perceptia nocturna: presupune perceptia în conditii de luminozitate slaba.

Perceptia în lumina orbitoare (47): presupune perceptia de lumina vie, sau orbitoare.


45. PERCEPŢIA Este aptitudinea de a percepe obiectele sau de a detecta miscarile

PERIFERICĂ din preajma atunci când observatorul are privirea îndreptata

înainte. Perceptia periferica nu este foarte fina si se limiteaza la detectarea miscarilor sau a stimulilor de dimensiune mare.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Perceptia periferica: presupune detectia obiectelor sau a miscarilor.

Perceptia adâncimii (46): presupune o estimare a distantei sau a dimensiunii.

Perceptia de departe (42): presupune perceperea detaliilor obiectelor situate în fata observatorului.


46. PERCEPŢIA Este aptitudinea de a distinge, dintre mai multe obiecte, care este

ADÂNCIMII cel mai departat, sau cel mai apropiat de observator. Ea intervine,

de asemenea, în aprecierea distantelor dintre un obiect si observator.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Perceptia adâncimii: presupune evaluarea distantelor.

Perceptia de departe (42): presupune vederea obiectelor cu precizie.


47. PERCEPŢIA ÎN  Este aptitudinea de a percepe obiecte, într-o lumina

LUMINĂ ORBITOARE orbitoare sau în "contre-jur".

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Perceptia în lumina orbitoare: presupune perceptia într-o lumina anormal de puternica.

Perceptia nocturna (44): presupune perceptia în întuneric.


48. SENSIBILITATEA Este aptitudinea de a detecta si a discrimina sunete care pot sa

AUDITIVĂ varieze într-o gama foarte larga de tonuri si / sau intensitati. Se

considera ca aceasta aptitudine poate sa intervina într-o varietate

larga de functii auditive, si ca baza de aptitudini auditive mai specifice, cum ar fi atentia auditiva, localizarea sunetelor si recunoasterea cuvintelor.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Nici o aptitudine comparativa nu este inventariata


49. ATENŢIA  Este aptitudinea de a se concentra asupra unei singure surse de

AUDITIVĂ informare auditiva, în prezenta altor sunete perturbatoare si lipsite

de importanta.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Atentia auditiva: presupune ascultarea în prezenta altor sunete perturbatoare.

Sensibilitatea auditiva (48): presupune ascultarea unor sunete în absenta sunetelor perturbatoare.

 


50. LOCALIZAREA Este aptitudinea de a identifica directia de unde vine un sunet.

SUNETELOR Pentru localizarea sunetelor este necesara integritatea aparatului

auditiv (auzul cu ambele urechi). Localizarea sunetelor se refera la perceperea distantei, a intensitatii si variatiei sunetelor, atunci când miscam capul.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Localizarea sunetelor: presupune identificarea directiei de unde vine un sunet.

Sensibilitatea auditiva (48): presupune discriminarea între diverse sunete.

Localizarea sunetelor: se refera la o sursa auditiva.

Atentia auditiva (49): presupune urmarirea unui sunet în prezenta unor surse sonore multiple.


51. RECUNOAsTEREA Este aptitudinea de a auzi si întelege vorbirea altcuiva. Aceasta

VORBIRII aptitudine implica o prelucrare cognitiva a informatiilor.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Recunoasterea cuvintelor: se refera numai la sunetele limbajului vorbit în ceea ce priveste tonalitatea, intensitatea si continutul.

Sensibilitatea auditiva (48): presupune perceptia si identificarea sunetelor în toata gama posibila de tonalitati si intensitati


52. CLARITATEA Este aptitudinea de a comunica oral într-o maniera clara si pe

VORbirii întelesul auditoriului. Vizeaza în special formularea de enunturi,

constructia sintactica si buna cunoasterea a regulilor de gramatica si mai putin bogatia vocabularului.

Cum difera aceasta aptitudine de alte aptitudini

Exprimarea orala (3): presupune claritatea continutului mesajului comunicat.





Document Info


Accesari: 1536
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )