Analiza activitatii de resurse umane

Analiza activitatii de resurse umane

            Viabilitatea economica a firmei  este dependenta de volumul, structura si eficienta resurselor materiale , financiare si ale resurselor umane.

             Resursele umane pot fi abordate ca structura si dimensiune si de pe pozitia eficientei utilizarii personalului.

             In intervalul de timp analizat numarul de personal a inregistrat o crestere de la 308 la 370 ca rezulatat firesc al extinderii volumului de activitate al firmei respectiv cresterea productiei fabricate si asimilarea de noi produse.

             Structural numarul mediu de personal a inregistrat urmatoarea situatie:

            Din tabel putem observa  ca numarul salariatilor a crescut cu 21 de salariati direct productive si cu 41 de salariati indirect productivi situatie ce trebuie apreciata ca favorabila tinand cont ca si cantitatea de produse fabricate a crescut de la 1588 in luna ianuarie la 4123 in luna februarie.

Din punct de vedere structural ponderea cea mai ridicata  o au muncitorii, 0.93% iar in cadrul acestora muncitorii direct productivi.

            Productivitatea muncii :

W_L =  Pf / Ns         W_L = CA / Ns

Graficul productivitatii muncii in funtie de productia fabricata

           

Grficul productivitatii muncii in functie de cifra de afaceri

Se observa ca productivitatea muncii a crescut pe parcursul 13113m1218n perioadei analizate de la 1729 la 3276 respectiv de la 1180 la 6626 aceasta crestere s-a datorat cresterii productiei fabricate de la 497890 la 1146674 si cresterii cifrei de afaceri de la 339960 la 2319185 dar si cresterii numarului de salariati de la 288 la 370. Cea mai mare influenta a avuto insa productia fabricate si mai putin numarul de salariati.      

Cauze ale cresterii productivitatii muncii:

5 o buna organizare a muncii

6 o buna utilizare a fondului de timp pe salariat

7 imbunatatirea structurii productiei si innoirea echipamentelor

8 motivarea personalului prin cresterea salariului astfel:

Rezulta ca productivitatea muncii a crescut ca urmare a cresterii productiei fabricate si nu numarului de salariati adica cu acelasi numar de salariati a realizat o productie mai mare.

Un alt element de evidentiere a eficientei utilizarii resurselor umane si in general a eficientei firmei o reprezinta respectarea corelatiei intre presupusele obiective si rezultatele obtinute din realizarea lor.

I_CA ≥ I_FS ≥ I_Ns

I_W ≥ I_S

Corelatia a fost respectata doar in 3 din cele 6 luni, lunile februarie, mai si iunie.

Influenta asigurarii fortei de munca asupra productiei

Se poate observa ca in lunile in care s-a asigurat forta de munca necesara tot ce s-a lansat s-a si fabricat. Situatiile in care productia nu s-a realizat nu au fost din cauza fortei de munca ci a lipsei materiilor prime.

Evolutia fondului de salariu  

           

Graficul fondului total de salariu

 

Putem observa ca pe ansamblu fondul de salariu a crescut exceptie facand luna iunie in care acesta a scazut. Cresterea fondului de salariu s-a datorat in principal cresterii numarului de salariati, iar in luna iunie cand acesta a scazut  cauza a fost scaderea salariului pe salariat.

Graficul fondului de salariu pentru muncitori

ACTIVITATEA DE CERCETARE DEZVOLTARE

Principalul obicectiv al activitati, este ca prin imbunatatirea structurii productiei si innoirea produselor sa se asigure cresterea productivitatii muncii si a productiei respectiv amplificarea vanzarilor si imbunatatirea pozitiei pe piata, cresterea profitului si a ratei lui.

  1.La nivel de produs

Din portofolul de produse noi, pe baza caracteristicilor fiecarui produs si a evolutiei vanzarilor la produsele deja existente pe piata respectiv produsele A,B,C s-au ales produsele D si E cu urmatorele caracteristici:

Dintre produsele existente deja in fabricatie cele mai rentabile au fost cele de calitate inferioara (produele A si C ). Cauza a fost costul mic care a dus la cresterea profitului si pretul accesibil care a dus la vanzarea unor cantitati mari si astfel la cresterea profitului.

Produsul B a obtinut cel mai mic profit ca urmare a costului foarte mare, a nerealizarii productiei in totalitate datorita lipsei materiei prime "g".

Dintre noile produse asimilate, produsul D (produs de caliteate supeioara si caracteristici asemanatore lui B) a urmat o evolutie identica produsului B inregistrand cel mai mic profit.Situatia a fost cauzata de costurile foarte mari si de lipsa materiei prime "g".

Produsul E a avut o evolutie asemanatore produsului C (avand caracteristici asemanatore ) respectiv a generat profituri mari datorita costurilor foarte mici si preturilor accesibile.

Dintre produsele D si E, produsul care a detinut si a influentat cel mai puternic CA, generand cele mai mari venituri a fost produsul E .

D : 491*1423 = 698.693

E : 480.5*3430 = 1.648.115

Concluzie

-asimilarea neeficienta a produsului D (costuri mari si imposibilitatea de a realiza produtia in totalitate datorita lipsei materei prime "g")

-orientatrea catre realizarea produselor C si E ce presupun: costuri mici, posibiltatea realizarii productiei in cantitati mari  (datoritat neparticiparii materiei prime - ce poate fi aprovizionata doar in cantitati limiate - la realizarea sa).

2. La nivel de instalatii

Pentru realizarea noilor produse ce urmeaza a fi asiminlate, firma are nevoie de capacitati de productie suplimentare achizitionand astfel 2 noi instalatii cu urmatoarele caracteristici:

Dintre instalatiile noi cel mai mic randament a fost inregistrat la instalatia U23 fapt explicat de existenta unui coeficient de ajustare mic, lipsa materiei prime "g" si lipsa persoanalui necesar realizarii productiei. Toate acestea au dus la un grad de realizare a productiei mai mic comparativ cu intalatia U24.

Instalatia U24 datorita unui coeficient de ajustare mai mare, a faptului ca in componenta produselor ce se realizau pe aceasta instalatie nu intra si materia prima "g" a dus la utilizarea mult mai eficienta a instalatiei si la un grad de realizare a productiei de 92.39%.

Performantele instalatiilor au crescut si ca urmare a faptului ca s-au realizat cercetari asupra coeficientului de ajustare, ducand la cresterea gradului de realizare a productiei si la cresterea productiei.

 

Se obseva cum cresterea coeficientului de ajustare duce la reducerea numarului de ore neutilizate si astfel la un grad mai mare de realizare a productiei.

Concluzii

-cercetarile efectuate la nivelul coeficientului de ajustare au avut efecte pozitive insa necorelate cu asigurarea  materiilor prime si cu personalalul necesar, nu sa reusit intotdeauna realizarea in totalitate a programului de fabricatie.

-pe echipamentele respective trebuiau fabricate numai produse ce asigurau profit (si mai putin produsul D)

ACTIVITATEA DE PRODUCTIE

Cantitatea fabricata a crescut pe parcursul 13113m1218n celor 6 luni ca urmare a asimilari de noi produse si achizitionari de noi echipamente care a permis cresterea capacitatati de productie. Gradul de realizare a productiei sa imbunatatit si ca urmare a imbunatatiri coeficientului de ajustare, a asigurari cu materii prime si a personalului necesar.

Gradul de utilizare a instalatiilor a fost destul de redus ducand la nerealizarea productiei in totalitate ca urmare a lipsei de materi prime si a personalui necesar.

Cele mai mari cantitati realizate au fost la produsul B (produs de calitate superioara dar cu un cost mult prea mare care nu asigura un profit satisfacator)

Produsele C si E au fost realizate in cantitati mult mai mici comparativ cu B si D desi aveau costuri mult mai mici si asigurau profituri mult mai mari.

Nerealizarea in totalitate a productiei la  B si D produsele cu cele mai mari cantitati date in fabricatie dar cu cele mai mari nerealizari sa datorat lipsei de materi prime .

Fondul de timp disponibil  si  fondul de timp utilizat nu a inregistrat mari fluctuati, un lucru pozitiv fiind reducerea numarului de ore utilizate ca urmare a asigurari cu materii prime si a personalului necesar.

ACTIVITATEA COMERCIALA

Pe piata interna firma nu a ocupat locuri semnificative ca urmare a concurentei mari, a preturilor mai mari decat ale firmelor concurente si a reclamei neeficiente la unele produse.

Pe piata UE si SUA sau inregistrat vanzari mult mai mari datorita concurentei mult mai scazute, a preturilor accesibile, si a reclamei eficiente.

O alta cauza a vanzarilor reduse o constituie nerealizarea in totalitate a productiei. Ca urmare a faptului ca gradul de satisfacerea a pietei era  mic o cantitate suplimentare lansata pe piata ar fi dus la vanzari mult mai mari.

-cheluileli cu reclama (luni)

Se observa ca acolo unde am alocat mai mult reclamei, vanzarile au inregistrat evolutii pozitive, cum este cazul lunilor martie , aprilie si iunie. Reclama a influentat pozitv activitatea firmei ducand la intensificarea vanzarilor si cresterea profitului.

-cheltulieli cu reclama (produse)

Cele mai mari vanzari au fost inregistrate la produsul C ca urmare a fabricarii in cele mai mari cantitatisi  a reclamei. Totusi o cantitate mare a fost nevanduta cauza  fiind nealocarea unor sume mai mari reclamei.

            -Vanzarea

            Oferta de produse

Cele mai mari cantitati sau realizat in luna februarie, mai si ianuarie cand sau asigurat materiile prime, si personalul necesar.

  Productia realizata(produse)

Cele mai mari cantitati fabricate sau realizat la produsele B  si D adica mai mult la produsele de calitate superioara care presupun costuri mari, materie prima "g"-ce poate fi achizitioanta numai in cantitati limitate-si care aduc profituri mici. Nerealizarea productie la B si D sa datorat  lipsei de materie prima.

 Productia realizata (luni)

 

Productia realizata a crescut respectiv sa dublat ca urmate a cresteri capacitati de productie (achizitionare celor 2 utilaje noi) si  a cresteri numarului de personal asigurand resursele necesare.

Evoluia preturilor

Preturile nu au inregistrat fluctuatii mari, insa datorita mentineri lor la un nivel scazut sa asigurat cresterea vanzarilor.

O decizie nepotrivita sa luat in cazul produslui B unde pretul practicat a asigurat recuperea costului insa un profit mic.

Preturile nu au avut o influenta mare asupra CA ci mai degraba cantitatea in care au fost  vandute produsele.

ACTIVITATEA FINANCIAR CONTABILA

Crestera productiei de la 1588 la 4123 a dus la cresterea cheltuielilor cu materiile prime ce sau dublat in decursul celor 6 luni, a cheltuielior salariale si a CAS datorita angajari de personal. Celalalte cheltuieli au crescut si ele. Profitul din fabricatie sa transformat in pierdere datorita costurilor mari in timp ce profitul din fabricatie sa inregistrat datorita vanzarilor in cantitati mari.

Disponibilitatile existente au avut o influenta pozitiva asupra firmei.

Situatia firmei a fost una nefavorabila datorita pierderilor inregistrate in lunile ianuarie cand incasarile au fost foarte mici,datorita vanzarilor,  salariilor mici care au asigurat  o  productivitate a munci scazuta.Aceeasi sitatie a fost inregistrata si in lunile martie si aprilie.O sitatie favorabila a fost inregistrata in lunile februarie, mai ,si iunie cand sa realizat  in totalitate  productia (ca urmare a asigurari necesarului de muncitori, a materilor prime, si a capacitatilor ),a crescut cantitatea fabricata si de asemenea vanzarile, asigurand profit.

La sfarsitul perioadei dispunem de o rata a profitului destul de mica respectiv de 6 %.

Concluzie:

-situatie nefavorabila, generata de realizarea unui profit mic

-neasigurarea necesarului de persoanal

-fabricarea unor produse nerentabile

-politica buna in domeniu preturilor si reclamei

-nefolosirea in totalitate a capacitatilor disponibile

             RAPORT DE ACTIVITATE

              S.C. PRODLEMN S.A.

Director General: Dumitru Cristina

Manager de productie: Doandes Cosmin

                                         Dragunoi Laurentiu

Manager commercial: Dumitru Alina

Manager Resurse Umane: Deseanu Georgiana

                                              Doru Nicolae