Somajul din Romania

Somajul din Romania

•Dupa 1990, piata muncii din Romania a suferit bulversari determinate pe de o parte de modificarea raporturilor de proprietate, dezvoltarea economiei de piata, modificarea raportului dintre cerere si oferta si dezvoltarea consumismului de tip capitalist si pe de alta parte de dinamica structurilor socio-demografice (imbatranirea populatiei, raport de dependenta demografica defavorabil etc.).

•Mondializarea economiei Romaniei a determinat o noua structura ocupationala si o noua distributie a activitatilor pe ramuri economice prin raport cu situatia inregistrata inainte de 1989.

•Dinamica economica este determinata de alte resorturi decat cele din economia de tip comunist, tertiarul devenind sectorul dominan

Factori

economici

•sociali

•educationali

•demografici

•teritoriali

Populatia ocupata civila

•Populatia ocupata civila cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de munca, toate persoanele care,in anul de referinta, au desfasurat o activitate economico-sociala aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor assimilate acestora(personalulMAp, MAI, SRI, militariin termen), a salariatilor organizatiilor pol 737c28h itice, obstesti si a detinutilor.

Ratele de activitate

Importanta

•Importanta ratelor de activitate si ocupare a populaiei civile si a resurselor de munca t

Rata de activitatea resurselor de munca

•Rata de activitatea resurselorde muncareprezintaraportul, exprimatprocentual, dintre populatia activa civila si resursele de munca

•Resurselede munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in una din activitatile economiei nationale

•Resurselede munca includ:

–populatia in varsta de munca, apta de a lucra(barbati de 16 -62 ani si femei de 16 -57 ani),

–persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate

Rata de ocuparea resurselorde munca

•Rata de ocuparea resurselorde muncareprezintaraportul, exprimatprocentual, dintrepopulatiaocupatacivilasi resurselede munca

Populatia activa

•Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta, incluzand populatia ocupata si somerii

•Rata de activitatea populatiei in varsta de munca reprezinta ponderea populatiei active in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani.

Rata de activitate a populatiei civile din Romania

•Populatia activa civila caracterizeaza oferta potentiala de forta de munca si gradul de ocupare a populatiei cuprinzand populatia ocupata civila si somerii inregistrati

•Rata de activitate se calculeaza prin raportarea procentuala a populatiei active civile la populatia totala

Consecinte

•Cu cat ratade activitateeste mai mica cu atat este mai problematica asigurarea unui nivel de trai coresponzator al populatiei

•In conditiile unei rate mici, aceasta poate fi compensata printr-o productivitate a muncii foarte mare sau printr-o rata cat mai mare a populatiei ocupate

•De obicei, rata de activitate este mica atunci cand se inregsitreaza o imbatranire demografica a populatiei

Populatia ocupata

Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 anisipestecare au desfasurato activitate economica producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora*) in perioada de referinta(o saptamana), in scopul obtinerii unor venituri sub formade salarii, plata in natura sau alte beneficii.

Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca reprezinta ponderea populatiei ocupate in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani

Pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerat icare lucreaza in agricultura, durata minima este de 15 ore.

Ratelepopulatiei ocupate civile

•Populatia ocupata civila cuprinde, potrivit metodologiei balantei fortei de munca, toate persoanele care,in anul de referinta, au desfasurat o activitate economico-sociala aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor assimilate acestora(personalulMAp, MAI, SRI, militariin termen), a salariatilor organizatiilor pol 737c28h itice, obstesti si a detinutilor.

•Populatia ocupata civila cuprinde toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit, pe care o exercita in mod obisnuit in una din activitatile economiei nationale fiind incadrate intr-o activitate economica sau sociala,in baza unui contract de munca sau in mod independent (pe cont propriu), in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura, etc.

•Rata de ocupare a populatiei civile se calculeaza ca raport procentual dintre populatia ocupata civila si populatia totala.

Mobilitateapopulatiei

•Orice deplasare a omului in spatiu are o motivatie sau este motivata de ceva. De cele mai multe ori este vorba despre “aspiratii, jocul constrangerilor si potentialitatilor mediului geografic in care el traieste D.Noin, P.-J.Thumerelle, 1993). Alteori, este fortat sa se deplaseze asa cum este cazul deportarilor din timpul razboaielor.

•In prezent, Romania se confrunta doar cu prima forma de mobilitate a populatiei insa, in unele cazuri, se mai manifesta efectele unor deplasari fortate de populatie (cazul populatiei deportate din ratiuni politice in Baragan sau Banat).

•Cele doua tipuri de migratii care au loc in Romania, definitive si temporare, au angrenat si angreneaza fluxuri importante de populatie, acestea bulversand de multe ori structura populatiei pe sexe, pe varste, economica atat din regiunea de plecare cat si din regiunea de primire.

•Importanta este organizarea spatiala, aceasta putand genera specificitati ale mobilitatii populatiei. Aproape intotdeauna spatiile bine organizate si structurate au atras populatie, economicul fiind determinant din acest punct de vedere. Spatiile mai destructurate, in care saracia si-a spus cuvantul, au devenit repulsive, fiind generatoare de populatie migranta.

•Fenomenul migrationist este complex prin multitudinea de factori care il determina si prin consecintele generate. Spre deosebire de miscarea naturala a populatiei, migratia este mai dificil de inregistrat statistic sub aspectul redarii fine a miscarilor de populatie. De exemplu, la recensamantul din anul 2002, unul din indicatorii importanti au fost schimbarile de domiciliu ale populatiei in functie de judetul de nastere. Acest indicator surprinde situatia la un moment dat a migrantilor fara a putea arata daca intre timp au mai fost efectuate si alte schimbari de domiciliu (migratii), schimbari care ar fi fost posibile cu siguranta.

•Spre deosebire de datele de la recensamant, cele oferite de schimbarile de domiciliu si inregistrate in birourile de evidenta a populatiei sunt anuale si par a fi mai precise, cel putin din punct de vedere temporal

Tipologie

•-miscari definitive (schimbarea domiciliului)

•-miscari temporare (fara schimbarea domiciliului). Aceste miscari pot fi:

–sezoniere;

–navetiste

•In functie de destinatie, miscarile migratorii se clasifica in:

•-miscari interne;

•-miscari externe

Miscarile migratorii interne

•Se inscriu in logica normala, fiind mai numeroase decat cele externe

•aspectulistoric al lor a fost favorizat de statutul politic diferit al celor trei provincii romanesti, de limba comuna, de diferentele economice si legaturile multiseculare, uneori chiar de rudenie

•statutul politic cel mai repulsiv l-au avut romanii din

Transilvania, ceea ce explica intensitatea mai mare a fluxurilor dinspre Transilvania

•cauzele esentiale erau tratamentul romanilor ca o natiune fara drepturi elementare si presiunea de natura religioasa (catolica), la care se adaugau obligatiile militare fara a beneficia si de drepturile ce rezultau din aceste obligatii

•Problema proprietatii pentru romani, care nu beneficiau de prea multe drepturi in acest sens a intensificat inca o data in plus aceste fluxuri

•Cele mai frecvente fluxuri vizau transhumanta (intre Carpatii Meridionali si Campia Romana, Dobrogea, estul Moldovei, valea Dunarii). Aceasta prezenta transilvana in unele sate din valahia si Dobrogea este probata de toponimele unor localitati: 'paminteni' si'ungureni“, “ungurenii”semnificand provenienta transilvana.

•Tot oierii transilvaneni sunt generatori si de un habitat temporar ('tirle' in C.Romana si valea Dunarii; 'cisle' in Dobrogea, 'odai' in Moldova), habitat care s-a transformat in timp in asezari stabile

•Toate aceste transformari, miscari s-au produs si datorita extensiunii suprafetelor ocupate cu culturi agricole si liberalizarii comertului cu produse agricole

•Imposibilitatea de a cultiva principalelecereale in zonelemontanesau colinare si permanentul du-te – vino au condus la luarea unor masuri cum ar fi reformele agrare,

facilitati pentru populatia care dorea sa se stabileasca in zonele recent intrate in circuitul agricol

•Cuplurile regionale ale acestor miscari au fost:Subcarpatii–Campia Romana,Podisul Sucevei –Campia Moldovei, Subcarpatii –Dobrogea, Carpatii Occidentali –Campia de Vest

•Secolul al XX-lea a fost pentru Romania foarte agitat. Integrarea regionala realizata in 1918, si statu quo-ul territorial de dupa cel de-al doilea RM au impus unele fluxuri migratorii externe sau interne.

•La aceste evolutii aui contribuit si schimbarile economice care s-au produs o data cu schimbarile politice care au avut loc dupa al II-lea RM.

•Sunt triste deportarile de populatie (in special intelectuali) din perioada 1950-1960, spreBaragan, Delta Dunarii, vestul Romanieisau deportarile externe spre Siberia din provinciile romanesti situate in afara granitelor

•Cel mai important flux migratoriu a fost cele determinat de industrializare, producandu-se un adevarat exod rural

•Redistribuirea populatiei s-a facut intre regiunile foarte dinamice din punct de vedere demografic (Moldova) si regiunile dezvoltate economic dar cu un comportament demografic denatalist (vestul Romaniei, Dobrogea, sudul Transilvaniei)

•Industrializarea s-a suprapus in linii mari peste actiunea de transformare structurala prin cooperativizarea agriculturii, ce a agenerat forta de munca, devenita excedentara

•Dupa 1990 se constata un flux de revenire a o parte din populatia ce s-a stabilit in mediul urban acum 30-40 de ani, pe fondul unor probleme sociale generate de reorganizarea economiei

Ritmul mediu anual a fost calculat dupa formula (10−=nmaPPR, in care P1 este populatia la sfarsitul perioadei iar P0 este populatia la inceputul perioadei

•Populatia este liantul de baza pentru statalitatea unei natiuni deoarece ea transforma si participa la mediul economic, la cel social si la cel politic. De aceea, monitorizarea evolutiei demografice a unei tari este esentiala tocmai pentru a putea interveni la timp si a evita derapaje care nu ar mai putea fi oprite. Politica demografica a unui stat trebuie sa fie conforma cu strategiile pe diferite termene pentru ca populatia nu poate fi eludata din orice tip de evolutie.

•Dupa 1990, tocmai aceasta politica demografica a lipsit

Romaniei. Masurile luate in ultimele luni s-ar parea ca mai atenueaza din efectele nefaste induse de evolutia indicatorilor geodemografici din perioada postdecembrista.

•Inainte de 1989, caracteristica principala a statului comunist era politica demografica activa, pe baza acesteia facandu-se previziuni dintre cele mai optimiste referitoare la creseterea numarului populatiei. Daca nu interveneau evenimentele din decembrie 1989, in modul cel mai probabil, asa s-ar si fi intamplat. Primele manifestari negative ale demografiei din perioada comunista au determinat interventia statului, cea mai de efect masura fiind interzicerea avorturilor in 1966. Efectul s-a manifestat la doar cateva luni distanta, cand s-a inregistrat poate cele mai mare boom demografic de dupa cel de-al doilea razboi mondial

la niste indicatori geodemografici din ce in ce mai ingrijoratori cu cat ne apropiam de anul 1989. In timp se poate observa o corelatie intre evolutiile populatiei si evolutiile economice, cele doua interconditionandu-se intr-un mod determinant. In mod normal, o evolutie economica pozitiva determina si o evolutie demografica mai activa, putand fi valabilsi reciproca. Sunt si exceptii de la aceasta regula. Situatiile acestea ne demonstreaza ca evolutia demografica nu poate fi rupta de contextul economic, chiar si de cel politic sau social pentru cla urma urmei demografia nu este decat un mix de mai multi factori, unii putand interveni intr-o proportie mai mare sau mai mica in determinarea acestor evolutii.a a

•Vasile Parvan (1923) considera ca populatia Daciei romane ar fi fost de 1.250.000 locuitori. Densitatea care rezulta este una de 10 locuitori/km²pentru o spurafata de125.400 km². Pentru tot teritoriul Romaniei, numarul de locuitori a fost estimat de Stefan Pascu la 2 millioane locuitori (St. Pascu, 1972)

•In Evul Mediu, evaluarile facute dau pentru Transilvania (St. Pascu, 1972) o populatie de 900-950.000 locuitori in anul 1400 (densitate de 9 locuitori /km²). Tara Romaneasca ar fi avut 500.000 de locutori pentru aceeasi perioada iar Moldova intre 400-450.000 locuitori (St. Pascu, 1972). Densitatea medie de 9 locuitori/km²se apropia de cea a Europei de Est

•Evolutia aceasta numerica nu este in masura sa ne arate si transformnarile calitative pe care le-a suferit populatia de-a lungul timpului si nici mobilitatea acesteia. Nu trebuie uitat ca in toata perioada au fost numeroase evenimente care au marcat si influentat in mod direct evolutia numerica a populatiei: razboaie, epidemii, migratii (ale popoarelor migratoare), schimburi de populatie etc.

•La mijlocul secolului al XIX-lea, numarul populatiei de pe

teritoriul actual al Romaniei era estimat la circa 10

milioane persoane. Recensamintele din secolul al XX-lea

sunt mult mai precise (recensamintele incep cu cele din

1910-1912[1]si sunt continuate cu cele din 1930, 1948,

1956, 1966, 1977, 1992 si 2002), numarul populatiei

crescand in mod evident in ciuda celor doua razboaie

mondiale care au avut loc in prima parte a secolului al XX-

lea

[1]Recensamantul din 1910 s-a facut pentru Transilvania,

Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, care apartineau

la acea data de spatiul austro-ungar iar cel din 1912

pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea si Oltenia

•O analiza a cresterilor inregistrate permite evidentierea perioadei 1948-1956, perioada care a avut si ritmul mediu anual de crestere cel mai mare (1,22 %). Aceasta perioada s-a remarcat printr-o serie de evenimente care au schimbat cursul istoriei dar cu impact asupra demografiei:

•-schimbarea structurilor politice (trecerea de la capitalism la comunism prin fortarea abdicarii regelui la 30 decembrie 1947)

•- schimbarile sociale generate de aceste schimbari de regim politic

•-nationalizarea principalelor intreprinderi, etatizarea bancilor (1948)

•-demararea actiunii de cooperativizare a agriculturii (1949) dupa modelul colhozurilor sovietice

•-anii „baby boom” specifici periadelor postrazboaie

Perspective

•In contextul evolutiei din ce in ce mai ingrijoratoare a numarului populatiei, precum si a degradarii continue a structurii pe varste, s-a facut simtita nevoia unui studiu care sa abordeze in viziune prospectiva pe termen mediu si lung posibilele evolutii ale populatiei Romaniei, implicatiile demografice si economice ale acestor evolutii si care sa ridice problema politicii demografice

•Proiectarile demografice reprezinta un instrument major in elaborarea programelor si strategiilor de dezvoltare economica si sociala si sunt indispensabile in fundamentarea componentelor unei politici demografice realiste si eficiente.

•Intr-un set de proiectari demografice, varianta (variantele) construite pe baza ipotezelor celor mai realiste sunt denumite prognoze demografice si sunt in mod preferential luate in considerare la elaborarea programelor de dezvoltare economica si sociala.

•Gravitatea actualei situatii demografice si perspectivele mai mult decat sumbre pe care le prefigureaza perpetuarea actualelor evolutii, au impus un demers de tip normativ, plecandu-se de la constatarea ca in fata unui astfel de tablou demografic interventia a devenit indispensabila si urgenta pentru a impiedica degradarea iremediabila a situatiei demografice

Numarul populatiei Romaniei in anii si deceniile urmatoare va depinde de evolutia paralela a natalitatii si mortalitatii, precum si de nivelul migratiei externe nete (imigratiei si

emigratiei

Mentinerea valorilor actuale ale fertilitatii si ale duratei medii a vietii ar duce la o accelerare catastrofala a declinului demografic.

Acest declin s-a instalat in ultimii 18ani si nu are perspective de a fi stopat in anii urmatori, astfel incat dupa anul 2025 viteza declinului ar deveni dezastruoasa, iar populatia ar urma sa fie de aproximativ 14 milioane in 2050(in conditiile conservarii actualelor valori ale natalitatii si mortalitatii)

Ipoteze

•Studiul ONU face o radiografie a evolutiilor de pana acum ale fertilitatii, mortalitatii si migratiei externe, prezinta ipotezele si analizeaza rezultatele a trei variante prospective pentru evolutia populatiei Romaniei in prima jumatate a secolului XXI

Ipoteza 1

•In cazul pastrarii nivelului fertilitatii din ultimii ani si a unei scaderi considerabile a mortalitatii pe varste, populatia ar ajunge la 20 de milioanede locuitori in anul 2025 si la 16 milioane in 2050, deformarile din structura pe varste atingand dimensiuni dramatice si prefigurand o deteriorare iremediabila a intregii constructii demografice dupa 2050

Ipoteza 2

•In cazul unei cresteri rapide si consistente a fertilitatii, cu atingerea nivelului de inlocuire a generatiilor (2,1 copii la o femeie) in anul 2020 (ipoteza putin probabila), populatia ar cunoaste o crestere, ajungand in jurul anului 2015 la 22 milioane locuitorisi mentinandu-se apoi la acest numar in deceniile urmatoare

Ipoteza 3

•(cea mai probabila in conditiile unor interventii de durata): In cazul cresterii fertilitatii si atingerii nivelului de inlocuire a generatiilor (2,1 copii la o femeie) in anul 2050, populatia ar ajunge la 21,4 milioanede locuitori in 2025 si respectiv 20,3 milioane la mijlocul secolului, cu perspectiva stabilizarii la un numar de aproximativ 19,5 milioane dupa anul 2050

Solutii/ interventii:

•Redresarea natalitatii este singura cheie a viitorului demografic al tarii, iar stoparea derapajului demografic ar trebui sa constituie componenta majora a viitoarei strategii de dezvoltare durabila Romaniei. Cresterea fertilitatii nu este o optiune, este conditia indispensabila pentru redresarea situatiei demografice actuale si pentru impiedicarea depopularii masive a tariia

Fertilitatea

•Fertilitatea poate fi masculina si feminina insa sub aspectul importantei, primeaza fertilitatea feminina in analizele demografice. Ea mai poate fi si fertilitate legitima sau a casatoriilor (matrimoniala sau conjugala) si fertilitate nelegetimaa

Rata Generala de fertilitate(F)

•Este exprimata de raportul dintre numarul nascutilor vii si populatia feminina de varsta fertila (15-49 ani):

F = (N / 49PF15) * 1000

•Indicele este destul de vag deoarece fertilitatea in functiede varsta, incadrandu-se intr-un model, fiind maxima la virstele20-29 ani, scazind apoi rapid este

Rata de fertilitate dupa virsta(nfx

•Frecventa nascutilor-vii raportatala numarul femeilor de varsta respectiva:

Factorii de reducere a fertilitatii

•reducerea numarului de persone din grupa fertila

•cresterea gradului de ocupare a femeii

•diminuareafecunditatiisinatalitatii

•crestereadivortialitatii

Un genocid

•Intreruperile de sarcina sunt efectul a mai multe cauze:

•- saracia

•-lipsa educatiei sexuale

•-munca in conditii dificile

•-infectii (avorturi spontane)

•- oboseala excesiva

•- traumatisme

•- rata mica de utilizare a mijloacelor contraceptive

•-anomalii genetice

•Nuptialitatea este unul din indicatorii geodemografici care au avut o dinamica diferita in timp, remarcandu-se in mod special doua perioade „istorice”in care a evoluat in concordanta cu contextul socio-economic si politic

•Se vorbeste de un model nuptial romanesc. Acest model se manifesta prin:

–preferinta ridicata pentru legalizarea relatiei de cuplu (Raluca Popescu, Familia tanara in societatea romaneasca)

–pondere mica a celibatului definitiv (2,5% la barbati si 3,5% la femei – V.Nimigeanu, 2001)

–varsta tanara la incheierea primei casatorii

•Acest model tinde sa se schimbe tot mai mult pentru ca varsta medie la castorie si varsta medie la prima casatorie este in crestere evidenta dupa 1990, in ultimii ani fiind chiar mai pregnantaa

Factori

•Factorii care au influentat nuptialitatea:

–economici (nivel de trai mai redus)

–demografici (reducerea natalitatii cu schimbarea structurilor pe grupe de varsta si sexe a populatiei)

–sociali (somaj, lipsa locuintelor, excluziunea sociala a anumitor categoriid de populatie)

–politici

Divortialitatea

•Este unul dintre indicatorii geodemografici care sunt in aparenta strans legati de nuptialitate. Spre deosebire de nuptialitate, care are o evolutie in care se deceleaza clar unele tendinte si fara a inregistra evolutii bruste, divortialitatea a inregistrat dupa 1960 o evolutie haotica, in dinti de ferastrau, in care evenimentul cel mai interesant de semnalat a fost scaderea brusca din anul 1967, ca un efect direct al interventiei legislatiei din anul 1966, cand a fost data o lege prin care unele prevederi referitoare la divort au fost modificate

•Evolutia generala a ratei divortialitatii in toata aceasta perioada a pornit de la valori care depaseau 2 ‰in 1960 si au oscilat in jurul acestei valori in urmatorii ani cu o tendinta de scadere mai pronuntata spre 1966, cand intervine decretul nr.799 din 8 octombrie pentru modificarea unor dispozitii referitoare la divort. In anul urmator se inregistreaza in toata Romania doar 48 de divorturi. Ca urmare a efectului acestei legi, rata divortialitatii se mentine scazuta insa cu o tendinta evidenta de crestere. Aceasta crestere inregistreaza un maxim in 1975-1976 ca urmare probabila a unui nou decret (174 din 1 august 1974), care va introduce noi dispozitii referitoare la divort

•Factoriicare influenteaza divortialitatea sunt:

•traditie

•atasamentulfatade familie

•normelesociale

•economic

•politici(decretul din 1966 interzicea divorturile, numarul acestora in 1967 fiind mult mai mic decat cel inregistrat in anii anteriori