Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

Arhitectura constructii


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI

ANALIZA

MORFO-TIPOLOGICA URBANA

(CURS ANUL II)



ANGELA FILIPEANU

PROF. ANGELA FILIPEANU

MOTCANU MADALINA GR. 22U

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA URBANA

ANALIZA MORFOLOGICA - un demers de a cunoaste obiectul studiului

- studierea partilor unui intreg

DEFINITIE - Este un complex de discipline care studiaza forma exterioara si structura interioara a organismelor (orasul)

OM CASA NATURA

POPULATIE ASEZAREA TERITORIU

ORASUL - o asezare

- o forma de asezare stabila; cea mai evoluata

- dotare edilitara

- densitatea asezarilor

- confort sporit urban si de locuire

- cadru estetic amenajat, cu un grad de reprezentativitate crescut

- exercita o influenta politica, sociala, administrativa, asupra teritoriului aferent

Sec. XIX - locuirea in grup cu dotari incluse

Sfarsitul Sec. XIX - glorificarea naturii (orasul gradina)

LECTIA TRECUTULUI URBAN SI ISTORIC

1881 - P. Geddes - importanta contextului

- ambianta regionala

- vecinatatile (perimetrul de asociere)

- importanta generala fata de cea particulara

- parametrii de confort

- urbanismul tehnic

- urbanismul formal - facea arta urbana

- urbanismul functional - Carta Atenei

- urbanismul structural (sistemic) - sistem de structura

- urbanismul contextual (organic)

- urbanismul cultural (dupa 1989) - valori culturale

- eficienta investitiei si respectarea proprietatii

- cladiri forma fizica

- cadru fix

- spatii amenajate

ORASUL

- cadru mobil - functiile (activitatile)

FORMA - aparenta unui fenomen

- ca modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect

FORMA STATICA - forma stabila

FORMA DINAMICA - forma metabolica - forma care este supusa transformarii

- extinderi de limite

ANALIZA MORFOLOGICA - ESTE: - constatativa

- statica

- de inventar

- dinamica (interpretativa)

- multicriteriala [analiza - explicatia lor]

- semnificativa (conotativa) (intuitie)

studiu

VALORILE ORASULUI VALOARE DE PATRIMONIU

a  b c

Metoda de descompunere si recompunere are un grad de integrare a constatarii.

- concluzia valorica

a

b

c

Fratii Krier - unii dintre cei care au prelucrat arta formei urbane

- o etapa foarte importanta in analiza morfologica - delimitarea zonei

MISCAREA MORFOLOGICA - o reactie a unor experiente in materie de urbanism

- urbanism functionalist - care minimaliza forma, simplifica volumele, spatiile (1967)

- primele manifestari ale Miscarii Morfologice au avut loc in:

- Italia anii `60 (tipologia constructiei - individualitatea orasului) - Gregotti

- Samona

- Muratori

- Franta (1975 - 1977) Grupul Andros de la Versailles; Au militat pentru un anumit tip de relatie intre morfologie si sistematizarea orasului, ideea de parcela, relatia intre arhitectura si forma urbana; (tipologia grupului de constructii)

Krier - mesajul istoric al cadrului urban

Crotti - scoate in evidenta importanta factorilor socio - economic si socio - cultural

CONCLUZIE: Analiza morfologica este flexibila, necesara si care include o atentie obiectiva cat si subiectiva.

Analiza morfologica ajuta ca prim demers de interventie in oras, la mentinerea coerentei formei urbane si incearca sa stopeze anarhia.

TIP SI TIPOLOGIE

TIPOLOGIA - a aparut in 1841 in cadrul stiintelor umane

- este stiinta elaborarii tipurilor facilitand analiza unei realitati complexe si a clasificarii elementelor care o compun

TIPOLOGIA URBANA - descifreaza anumite ansambluri de tipuri si de relatii in cadrul elementelor componente ale orasului prin care se pot descifra, clasifica si prelua elementele de perenitate (continuitate)

PROTOTIPUL - exemplul care reproduce cel mai bine tipul

ARHETIPUL - este modelul ideal al tipului

- ex. Parthenonul

TIPOLOGIA CLASICA - este o schema

- este esenta la nivelul unui obiect, fenomen

- ex. Planul hippodamic

TIPOLOGIA SPECIFICA (CONCRETA) - mult mai flexibila, depinde de natiune, de obiceiuri, de starea economica

- contine elemente de interpretare si genereaza un tip real

NIVELELE DE ABORDARE A ANALIZEI MORFO-TIPOLOGICE LA NIVELUL
CADRULUI FIZIC AL ORASULUI
  1. Tipuri arhitecturale (constructi)
  2. Tesutul urban (elemente si relatii cu caracter repetabil la nivel de cladire, parcela, strada)
  3. Forma urbana (urmareste raportul dintre tesutul urban si structura urbana
  4. Situl urbanizat (relatia intre forma urbana si morfologia sitului urban)

ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA

Criterii:

Topologic

Tipologic

Expresia concreta

Topologic - dispozitia intre mai multe elemente care raman in aceeasi relatie indiferent de schimbarea pozitiei

Tipologic - se refera la configurarea casei (forma)



Expresia concreta - stilul, arhitectura, materialele

CONSTRUCTIA

Nivele de abordare a analizei morfo-tipologice a cadrului fizic urban:

Tipuri arhitecturale (constructia) - definim modele tipologice (prin tipologie)

Tesutul urban - analizeaza elemente si relatii cu caracter repetabil intre arhitectura, parcela si strada

Forma urbana - raportul dintre tesutul urban si structura urbana (relatii urbane relationate prin mari echipamente - dotari, configurarea limitelor etc.)

Situl urban - relatia intre forma urbana si morfologia sitului natural

Analiza tipologica cu referire la tipul teoretic (abstract)

Din punct de vedere al constructiei tipologia sau modul de analiza se refera la:

- configurare (geometrie)

- marimi

Cladirile pot fi:

De tip patrat

De tip dreptunghiular

In forma de L

In forma de U

Cu curte interioara

De forma neregulata

PUNCT - forma care atrage privirea

TURN - in oras are alt mesaj ca forma - de a aduna numai in forma imediata lui, de directionare, semnal urban, te orienteaza in spatiu

BARA - bloc sau insumare de cladiri - are calitatea de a directiona

LAMA - are alt mesaj in oras - separa (cladiri ecran)

IN FORMA DE L, IN FORMA DE U, CU CURTE INTERIOARA - forme compuse

- creeaza spatii adapostite, protejate, personificate

TIPOLOGIA FATADELOR


- lungeste imaginea

- domestica


- fatada monumentala

- fatada impuscata


- portal

- prelucrata nobil

ACOPERISUL - ANALIZA MORFOLOGICA SI TIPOLOGICA

- in doua ape

- in patru ape

CASE CU SAU FARA INSEMNE heraldice, din fier forjat (sugerare a unui simbol de breasla, cocosii de pe acoperis

- arhitectura cosurilor (Italia - cosuri inalte de 3 m si cu diferite ornamente)

ARHITECTURA SAU TIPOLOGIA INGRADIRII

- balcon prelucrat in fier forjat (Bordeaux)

transformare

TIPOLOGIA SPECIFICA (tipologia clasica transformare specifica

ARHITECTURA ROMANEASCA

- evolutia locuintei in Sudul tarii

- locuinta minimala (o camera)

- sala

- prispa (foisor) - uneori inchisa

- locuinta de tip insiruit (locuinta vagon) => tip

- modul de trai al unui nivel scazut economic

LOCUINTA BURGHEZA

a.    

  - cladire cu marchiza (scoica)

b.    

c.     

- palazzetto folosite ca primarii

LOCUINTA DE TIP CULA (OLTENIA)

- patru fatade

SISTEMUL ARDELENESC

- mesajul: acest tip de locuire are un caracter ascuns

- casele fac front la strada

- case cu doua calcane

DIN PUNCT DE VEDERE TOPOLOGIC:

RELATIA CONSTRUCTIE - LOT

RELATIA CONSTRUCTIE - STRADA

RELATIA CONSTRUCTIE - CONSTRUCTIE

RELATIA CONSTRUCTIE - LOT

RELATIA CONSTRUCTIE - STRADA

CONSECINTE:

- pozitia acceselor

- conturarea spatiului strazii



RELATIA CONSTRUCTIE - CONSTRUCTIE

  - pune constructia existenta in evidenta

RELATIA CU PARCELA/ LOTUL

- modul cum se poate aranja o cladire si spatial utilitar

- o cladire asezata intr-un spatiu poate sa transmita un anumit sentiment (mesaj)

  - asezare monumentala (clasica)

  - stabilitate (ca un surub care tine pe loc spatiul)

  - asezare mai libera (peisagista, fantezista, pitoreasca)

  - nehotarare, incultura

POSIBILITATEA DE RELATIONARE A UNEI CLADIRI LAGATE DE SPATIUL PUBLIC

- biserica reprezinta element special in context (are regula ei cu altarul spre rasarit), biserica armonizeaza bine, scoate din monotonie un anumit tesut

- case singulare (palat de justitie, palat, mari banci)

A - durabilitatea cladirii (structura beton armat)

B - constructie oarecum mai veche cu durabilitate medie, plansee de lemn, zidarie portanta

C - constructii de paianta, foarte slabe ca durabilitate

D - constructii improvizate/ provizorii

S - cladire care are subsol (poate fi si 2S)

2 - numar de nivele peste parter

b - starea cladirii (buna)

650 - arie desfasurata de constructie

10 - numar de familii

34 - numar de persoane


16 - numar postal

S 354 - statutul de proprietate (de Stat)

P - particulara

M - mixta

354 - suprafata lotului

MORFOLOGIA CLADIRILOR COLECTIVE (BLOCURI)

TRONSON - bucata aferenta unei scari

- tronsoane de camp (de mijloc)

- tronsoane de capat

1 - apare de obicei calcan

4 - tronson care preia linia cealalta si face arhitectura in ambele parti

TIPURI DE SECTIUNI

  - sectiune cu 2 la scara

AVANTAJ: - are dubla orientare

- poate sa stea oricum fata de punctele cardinale

  - sectiune cu 3 la scara

- bloc cu un confort mai scazut

- sectiune cu 4 la scara

- apartamente monoorientate

POZITIA ACCESELOR

  - acces principal si acces de serviciu

- accesul principal trebuie sa fie la strada principala

Criteriul topologic sau de distributie - parcela

- strada

- constructie

- teren

Criteriu de geometrie - marime

- forma

- forma volumului

Criteriul de infatisare reala - materiale

- acoperisuri

- cosuri

Analiza tehnica  - topografie

- distante

Cladiri in context - context prezent (strada, dimensionare, accent, spatiu public, teren)

- context istoric - modul de evolutie, mesaj cultural

- context de tesut - case insiruite - lipite

- tesut aglomerat

ANALIZA MORFO - TIPOLOGICA A GRUPARILOR DE CLADIRII

Notiunea de grupare a cladirilor are doua interpretari

Cantitate de cladiri care se situeaza intre doua accidente.

Grupa (grupare) care include o anumita functiune comuna, un anumit parametru comun (Ex. acces carosabil comun)

Din punct de vedere urban exista o ierarhizare de principal si secundar atat a circulatiei cat si a spatiului folosit (public sau comunitar/ semipublic)

Organizarea in grupari mijloceste folosirea mai buna a terenului.

IERARHIZAREA STRAZII:

a.     Acces in interiorul gruparii

- la nivelul acesta spatiu linistit, de intalniri, spatiul verde este in exterior

b.     Accese in afara

- spatiul verde in interior (introvertit)

- gruparea permite crearea unor spatii adapostite puse la adapost de viata curenta publica

- exista dezavantajul unor vecinatati

TIPOLOGIA

Tipologia teoretica

Tipologia completa (reala)

Tipologia teoretica de asociere a constructiilor

- dispunem constructiile:

- individual

- cuplat

- insiruit

Tipul de dispunere a gruparilor (teoretice)

Insulara (individuala)

Directionata (lineara)

Alveolara (semiincinta)

Incinta

Mixt

- gruparea face o configuratie spatiala de fond

Tipuri de mici grupari cu trimiteri la cele de baza:

- lot individual - 16m (la strada)

- lot cuplat - 12m (la strada)



- la lot cuplat canalizarile, instalatiile se scurteaza => nu mai sunt pierderi pe parcurs, cota parte de plata => mai ieftin

GRUPAREA DE TIP FUNDATURA

RELATIA GRUPARE - STRADA

Locuinta insiruita este de tip duplex, frontul la strada este mic (8m).

- este necesar sa aiba in spate o alee de acces gospodaresc (alee carosabila) de 2,5m

=> rezolvarea coltului

Ca o consecinta tehnica a principiilor de grupare exista un criteriu foarte important care este vecinatatea.

VECINATATEA - stare de coexistenta sau alaturare a doua obiecte, doua entitati, doua case, doua grupari care se afla intr-o anumita relatie

conlucrare <=> armonie

subordonare

simbioza

continuitate pe un anumit parametru (inaltime, fatada)

indiferenta

incomodare

de excludere

PALIERE DE ANALIZA

planul functional

planul estetic

planul climatic

planul tehnic, de regulament

Vecinatatea are doua mesaje:

la nivelul existentei casei (calitatea casei si a locuirii) - plan direct

la nivelul strazii (spatiu public) - la nivel de oras (incetul cu incetul)

Din punct de vedere estetic:

PARAMETRII

Parametrii urbani

- alinierea loturilor

- aliniamentul cladirilor

GRUPAREA CLADIRILOR

- grupare in jurul unui element urban

METODOLOGIE SI POSIBILITATEA DE INTERVENTIE, DE REALIZARE A UNEI GRUPARI IN TESUT EVIDENT

PASI CE TREBUIE URMATI

delimitarea terenului (tipul de proprietate din vecinatate, problema acceselor)

analiza de mediu

cunoasterea constrangerilor de regulament (aliniament, inaltimea maxima, procentul de ocupare la sol, functiuni admise etc.)

definirea unei arii abstracte de construivitate

POSIBILITATI DE ORGANIZARE

PARCELA - PARCELAR


element singular sistem

PARCELARUL - sistem de impartire a terenului in raport cu configurarea acestuia, cu statutul funciar si cu circulatia in suprafetele componente de tip modul, numit parcela.

parcela - parcelar

lot - lotizare

- lotul se refera mai ales la folosinta (agricol, urban etc.)

- parcela se refera la sistemul juridic (proprietate privata, mixta sau de stat)

Sistemul parcelar

- sugereaza tipul de proprietate

- sugereaza apartenenta la un loc

- sugereaza tipul de locuire

- sugereaza evolutia si epoca istorica careia ii apartine

- sugereaza cultura

- sugereaza nivelul de bogatie

BINOMUL LOT - CONSTRUCTIE => ELEMENTE DE CONTINUITATE (IN URBAN)

MORFO - TIPOLOGIA PARCELEI

de provenienta istorica

parcela proiectata

- partea geometrica (forma, cantitate, dimensiuni)

forma

TOPOLOGIA PARCELEI

- legatura cu strada

- legatura cu natura

- relatia cu casa

SISTEM PARCELAR - SISTEM DE ORGANIZARE

- se caracterizeaza prin - directie (orientare)

- ierarhizare

- cotirea si descifrarea limitelor (contur)

- limite clare (circulatii, elemente naturale (padure, curs de apa, lac), alt tip de lot)

SFARSIT





Document Info


Accesari: 17956
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )