Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARI DE PROTECTIE, CONSOLIDARI SI APARARI DE TERASAMENTE

Arhitectura constructii




LUCRARI DE PROTECTIE, CONSOLIDARI SI APARARI DE TERASAMENTE

TERMINOLOGIA




Lucrari de protectie : sunt lucrarile de suprafata, menite sa asigure stabilitatea taluzurilor contra apelor de suprafata si a altor agenti atmosferici, in special uscaciunea si inghetul. Lucrarile de protectie se utilizeaza preventiv aproape la totalitatea taluzurilor, atat de rambleu cat si de debleu, ca anexe la lucrarile de consolidare propriu-zise cat si la cel 959j923j e de aparare.

Lucrari de consolidare : sunt lucrarile destinate sa asigure stabilitatea taluzurilor contra apelor freatice(ape libere de mica adancime) si a apelor subterane(panze de apa de oarecare adancime cu caracter permanent sau periodic), precum si sustinerea unor terenuri.

Lucrari de aparare : sunt lucrarile menite sa asigure stabilitatea malurilor apelor curgatoare, supuse eroziunilor si deturnarilor.

Lucrarile de consolidare si de aparare sunt costisitoare atunci cand sunt realizate din materiale de constructie scumpe ca : beton, beton armat, etc. Si din acest motiv este necesar sa fie realizate din materiale locale pe solutii simple, eficiente, elastice si nu prezinta pericolul de a fi subminate prin eroziunea apei.

Este indicat ca aceste lucrari sa se execute imediat ce necesitate devine probabila, caci valoarea lor creste foarte repede cu timpul, prin agravarea continua a situatiei.

Materialele ce se utilizeaza la acest gen de lucrari sunt :

-piatra si anume piatra bruta, blocuri, piatra sparta, bolovani de rau, pietris neciuruit, pietris ciuruit, nisip, lespezi ; densitatea pietrei utlizate este bine sa nu coboare sub 1600kg/ ; se vor evita gresiile moi, sisturile argiloase, tufurile.

-nuiele obtinute prin taierea trunchiurilor tinere de arbusti de 2-5 ani, sau a crengilor ; ele trbuie sa fie rezistente, drepte, flexibile, cu lungimea minima 2m si grosimea maxima 4-5cm la capat gros ; se utilizeaza nuiele de salcie, de mlaje de salcie, de salcie capreasca, de rachita rosie, de plop negru, plop de munte, anin, frasin, salcam etc. -tarusi, fie ecarisati, fie mai bine din crengi de salcie sau de salcam, cu grosimea intre 3 si 5 cmpentru lungimi de circa 40 cm si cel putin 5 cm pentru lingimi de circa 1m ; -pari cu grosimi de 8-12cm, executati din esente mai tari ;

-piloti : lemnarie rotunda si senirotunda plop de

-fier : cuie, scabe, suruburi, saboti, sarma, plasa de sarma

-laturoaie : cherestae-dulapi

1.2. LUCRARI DE PROTECTIE

Insamantari simple. Acestea sunt lucrari preventive, constand din insamantarea taluzurilor cu ierburi, dupa acoperirea lor cu un strat de pamant vegetal (8-20cm grosime)

Brazduiri. Brazduirile sunt lucrari de protectie care constau din acoperirea taluzului cu brazde din iarba, de 6-10cm grosime. In majoritatea cazurilor brazdele se aseaza pe un strat de pamant vegetal. Ele se taie in forma de patrat sau dreptunghi, laturile variind intre 15 si 35cm lungime. Pentru fixarea pe taluz se utilizeaza tarusi(de

Insmantari simple. Acestea sunt lucrari preventive, constand din insamantarea 30-50m lungime), taiati de obicei din nuiele de salcam.

Brazdele se aseaza pe lat sau pe muchie. Uneori brazduirea se combina cu insamantarea, obtinandu-se asa zisa brazduire in ochiuri.

Cleionaje. Sunt mici garduri de nuiele impletite intre tarusi ecarisati, sau din nuiele de salcam de cca 1m lungime. Ei raman deasupra suprafetei ce urmeaza a fi protejata cu h=0,25-0,40m, iar distanta intre tarusi este de 0,50-0,80m.

Gardurile se aseaza fie pe doua siruri perpendiculare, formand ochiuri patrate cu cate una din diagonalele de-a lungul liniei de cea mai mare panta a taluzului ce se protejeaza(cleionaje duble), fie pe o singura directie, in siruri paralele, orientate astfel incat panta garduletelor sa rezulte de 10-15%(cleionaje simple).

Ochiurile cleionajelor duble au latura egala cu 3h, adica de circa 1m, spatiul dintre gardulete se umple cu pamant vegetal si se inierbeaza.

Garduletele cleionajelor simple se aseaza la circa 1,50m interval.

In spatele fiecarui sir se amenajeaza o rigola din brazde de iarba, lata de 0,60-0,75m, iar restul intervalului se umple cu pamant vegetal.

Rigolele de brazde se scurg in santuri.



Plantatii. Sunt lucrari preventive si se executa pe taluzuri nemiscate sau pe taluzuri consolidate ; plantatiile absorb apa din pamant si maresc astfel stabilitatea acestuia. Se utilizeza la plantatii tot felul de specii, dar da rezultate bune salcamul, iar in terenuri cu mare umiditate permanenta, salcia.

Se planteaza puieti, fie rari, fie mai bine in tufe(2-3buc/m).

Santuri. Santurile de scurgere si de aparare sunt lucrari de protectie destinate : cele de scurgere pentru a conduce apele de pe taluzuri catre vaile vecine(la podete), iar cele de aparare pentru a intercepta apele de pe versantii vecini, nepermitandu-le sa ajunga la taluzurile transeii sau rambleu.

Se mentioneaza ca santurile de aparare trebuie utilizate cat mai rar, numai acolo unde orice alta solutie ar fi excesiv de costisitoare, deoarece prin deteriorare si greutatile de intretinere ele pot constitui un pericol, formand depozite de apa ce se pot infiltra in pamant tocmai in locurile cele mai periculoase pentru stabilitatea taluzurilor. Din acest mutiv ele se zidesc intotdeauna

1.4. LUCRARI DE CONSOLIDARE

1.4.1. ZIDURI DE SPRIJIN

Pentru asigurarea stabilitatii maselor inalte de pamant, de rambleu sau debleu, in anumite cazuri sunt necesare proiectarea si executia unor sisteme de sprijinire denumite ziduri de sprijin. In plus zidurile de sprijin apara piciorul taluzului impotriva degradarilor produse de apele din precipitatii sau a celor curgatoare si reduc volumul terasamentelor la sapaturile si umpluturile situate pe coaste inclinate.

In cazul rambleelor zidul de sprijin se poate ridica pana la nivelul platformei, cand este numit zid de platforma, sau poate sprijini numai piciorul taluzului, si atunci este numit zid de picior.

Dimensiunile zidurilor de sprijin de rezistenta se stabilesc prin calcule.

Proiectarea unei lucrari de sprijinire sau consolidare se rezolva in urmatoarele etape :

a)      analiza conditiilor concrete de teren pe baza unor studii topo-geo din care sa rezulte forma profilului transversal si inaltimea de pamant ce trebuie sprijinita precum si caracteristicile fizico-mecanice ale masivului sprijinit si ale terenului de fundare, nivelul apelor subterane, etc.

b)      Stabilirea sistemului constructiv de sprijinire cel mai rational si a dimensiunilor sectiunilor transversale.

c)      Calculul impingerii pamantului si stabilirea diagramei de presiuni din impingere.

d)      Verificarea sectiunii alese, specifica fiecarui tip de lucrare.

Zidurile de sprijin din lemn pot avea o alcatuire constructiva diversa. Astfel se deosebesc urmatoarele tipuri de alcatuiri constructive :

Ziduri de sprijin cu piloti batuti :

-ziduri de sprijin simple

-ziduri de sprijin cu ancoraje

-ziduri de sprijin cu proptele

2. Ziduri de sprijin fara piloti batuti

-ziduri de sprijin din casoaie










Document Info


Accesari: 6143
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )