Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Bazele astronomiei moderne - Galileo Galilei, Isaac Newton

Astronomie




Bazele astronomiei moderne - Galileo Galilei, Isaac Newton

Bazele astronomiei moderne

In secolele XVII si XVIII se pun de fapt bazele astronomiei moderne, prin contributiile majore ale celor doi titani ai revolutiei stiintifice: Galileo Galilei si Isaac Newton.




Prima luneta refractoare simpla a fost construita de un fabricant de ochelari, olandezul Hans Lippershey, in anul 1608, pentru a vedea detaliile d 12412g624m e pe corabiile aflate in largul marii. Luneta refractoare foloseste o lentila de sticla pentru a forma imaginea in focar. Lentila este convexa iar puterea unei astfel de lunete de a aduna razele de lumina este proportionala cu marimea obiectivului. Lentilele refractoare sunt afectate de aberatiile cromatice care consta in focalizarea in focare diferite a fiecarei culori din spectrul luminii albe, deoarece fiecare culoare are propriul sau unghi de refractie. Aberatia cromatica face ca imaginea unei stele sau planete sa fie inconjurata de cercuri de diferite culori.

Pe baza informatiilor care circulau in acea vreme, astronomul italian Galileo Galilei (1564 - 1642) construieste in 1609 o varianta imbunatatita a lunetei lui Lippershey, telescopul optic, cu care incepe observatiile sale sistematice asupra cerului, facand cateva descoperiri experimentale de o importanta capitala. In primul rand, observand Luna, Galilei descopera ca suprafata acesteia nu este neteda, asa cum isi inchipuisera astronomii de la Aristotel pana la el, ci are denivelari care pot depasi ca marime denivelarile scoartei terestre: munti lunari si formatiuni asemanatoare craterelor vulcanice sau circurilor. Desenand o harta a Lunii, destul de rudimentara, Galilei denumeste zonele mai inchise "mari".

Observand campurile stelare, el descopera nenumarate stele noi: in Pleiade (Closca cu pui) vede 36 de stele, iar in Calea Lactee, o multime de stele. Observand planeta Jupiter, cea mai mare din sistemul nostru solar, Galilei descopera in cateve zile cei mai mari 4 sateliti ai sai, invizibili cu ochiul liber, cunoscuti astazi ca satelitii galileeni: Io, Europa, Ganymede si Callisto.

Galilei isi indreapta apoi atentia asupra planetei Venus si descopera fazele acesteia, asemanatoare celor ale Lunii, si faptul ca stralucirera lui Venus nu reprezenta o lumina proprie ci era reflexia luminii provenite de la Soare.

Galileo Galilei mai observa petele solare si le interpreteaza corect, determinand si perioada de rotatie a Soarelui. Toate aceste observatii facute cu ajutorul telescopului l-au convins pe Galilei de corectitudinea modelului heliocentric imaginat de Copernic. In anul 1610 Galilei si-a publicat observatiile in lucrarea "Sidereus nuncius" ("Mesagerul stelelor"), castigand in notorietate: este numit filozof si mare matematician al marelui duce al Toscaniei, Cosimo al II-lea de Medici. Ideile si scrierile sale au fost considerate ofensatoare la adresa religiei astfel ca in 1616 Sfantul Oficiu al Bisericii de la Roma i-a interzis in mod expres lui Galilei sa-si propage ideile sau sa le apere in scris. Mai tarziu, cand Biserica a cautat sa rescrie lucrarile lui Copernic pentru a le adapta la teologia curenta, Galilei s-a oferit sa faca el insusi acest lucru. 11448ybs85pqu7d

In principala sa opera astronomica, "Dialog despre cele doua sisteme principale ale lumii", publicata in 1632, Galilei imagineaza o dezbatere stiintifica aprinsa intre trei personaje care ii reprezinta pe Aristotel (numele personajului care-l reprezinta, Simplicio, indica adevarata parere a lui Galilei despre Aristotel), Platon si Copernic. Biserica Catolica si-a dat seama de tentativa lui Galilei de a evita directiva din 1616, si l-a condamnat la inchisoare pentru erezie. Temandu-se de tortura, la biserica Santa Maria Sopra Minerva, batranul Galilei (avea 70 de ani) abjura rostind celebra replica: "Nu sustin si nu am sustinut aceasta idee a lui Copernic de cand mi s-a adus la cunostinta ca trebuie s-o abandonez". Conform legendei, pe cand fragilul si batranul om de stiinta se indeparta, a mormait cu incapatanare



celebra expresie: "E pur si muove !" (Si totusi (Pamantul) se misca !). Galilei nu a fost inchis niciodata, dar marea sa carte a fost interzisa pana in 1835; abia in 1992 papa a declarat ca Galilei nu s-a inselat! Galilei insusi a exprimat rolul sau de pionierat astfel: "am deschis drumul spre aceasta stiinta vasta si de cea mai buna calitate, pentru care opera mea nu reprezinta decat inceputul, oferind cai si mijloace cu ajutorul carora alte minti, mai agere decat a mea, vor explora cotloanele cele mai indepartate". Galilei a murit pe 8 ianuarie 1642, in aceeasi perioada in care se stingea marea Renastere italiana dar si in acelasi an in care, un alt mare om de stiinta, Isaac Newton, se nastea in Anglia.

Isaac Newton s-a nascut la 25 decembrie 1642 intr-o ferma din satul Woolsthorpe din Lincolshire, Anglia. Intre 1660 - 1665 a absolvit cursurile Universitatii Cambridge, fara sa dea semne deosebite de inteligenta. In timpul marii ciume bubonice, timp de aproape optsprezece luni, Newton s-a retras la ferma, punand bazele calculului infinitezimal. Tot la ferma din Lincolshire Newton a observat un mar cazand pe pamant si s-a intrebat daca nu cumva forta care atrage marul spre Pamant era aceeasi cu cea care mentine Luna pe orbita. Aceasta idee contravenea teoriei lui Aristotel care sustinea ca pe Pamant si in cosmos functioneaza doua seturi de legi diferite. In aceeasi perioada de izolare fortata, Newton descopera ca o prisma poate descompune lumina alba in componentele sale si ca tot o prisma le poate recompune. In 1667 Newton revine la Universitatea din Cambridge, unde va incepe sa predea matematica din 1669. In 1672, Newton a fost admis ca membru al Societatii Regale (Royal Society), infiintata in 1662 .

In anul 1668 sir Isaac Newton (1642 - 1727), marele savant englez, a construit la Cambridge primul telescop cu oglinda ce a putut fi folosit. Adeptul teoriei naturii corpusculare a luminii (1675), Newton a venit in contradictie cu savantii Robert Hooke (1635 - 1703) (autorul legii lui Hooke: deformatia elastica a unui corp este direct proportionala cu forta aplicata asupra sa) si Cristian Huygens (1629 - 1695). In 1687 Newton publica, la insistentele astronomului britanic Edmond Halley (1656 - 1742), presedintele Societatii Regale si viitorul descoperitor al cometei Halley (1705), cele trei volume ale lucrarii Philosophiae naturalis principia mathematica (Principiile matematice ale filozofiei naturale), in care Newton foloseste aparatul

matematic pentru analiza fenomenelor naturale, in special a miscarii Lunii, planetelor si cometelor. Mecanica newtoniana, acceptata si in prezent, are la baza principiul inertiei (legea I, un corp aflat in repaus sau in miscare uniforma pastreaza aceasta stare atat timp cat asupra sa nu actioneaza forte externe), proportionalitatea fortei cu acceleratia (F=m*a, legea a II-a) si egalitatea actiunii si a reactiunii (legea a III-a, pentru fiecare actiune exista o reactiune egala si de sens contrar, principiu capital in functionarea rachetelor moderne). Legea atractiei universale a stat la baza descoperirii celei de a treia legi a lui Kepler. Pe baza acestei lucrari fundamentale se va constitui o noua ramura a astronomiei, mecanica cereasca. In 1689, Newton a devenit membru al Parlamentului, in 1699 a devenit directorul Monetariei, iar in 1703 a fost ales presedinte al Societatii Regale, post pe care l-a detinut pana la moartea sa, in 1727. In anul 1705 a primit rangul de cavaler din partea reginei Anne. Isaac Newton a fost, fara indoiala, unul din cei mai mari oameni de stiinta ai tuturor timpurilor, despre care Albert Einstein, marele savant al secolului XX, afirma: "In aceeasi persoana el a combinat experimentatorul, teoreticianul, mecanicul si, nu in ultimul rand, un artist al expunerii. El se inalta in fata noastra puternic, sigur si singur: bucuria creatiei si precizia minutioasa sunt evidente in fiecare cuvant si in fiecare cifra". Constient de valoarea propriilor descoperiri, Isaac Newton afirmase cu modestia caracteristica marilor personalitati:

"Daca am vazut mai departe, e pentru ca m-am ridicat pe umerii unor giganti"










Document Info


Accesari: 2577
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )