Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Energia solara

Astronomie




Energia solara

Civilizatia noastra se bazeaza pe materiile prime - mai ales pe petrol, carbune si pe gazele naturale -, materii care nu se regenereaza si care, la un moment dat, se vor epuiza. Īn plus, utilizarea acestor materii prime contribuie la schimbarea climatica

Toate acestea se afla īntr-o pozitie diametral opusa cu ideea de durabilitate. Energiile regenerabile, bazate pe vānt, apa si mai ales pe soare marcheaza trecerea spre o dezvoltare durabila, chiar daca acest lucru nu vine sa rezolve toate problemele. Īn urmatorul text, Ulrich Grober schiteaza viziunea despre o epoca solara.




Viziunea unei epoci solare

"Conceptul a fost adus īn discutie ... īn anii nouazeci. Conditiile-cadru economice si politice pentru supravietuirea rasei umane confruntate cu o catastrofa cli 24424s187y matica s-au aflat atunci īn centrul atentiei. Stilul de viata, dimensiunea culturala - estetica, etica si spirituala - a trecerii spre durabilitate au fost īnsa aspecte asupra carora s-a trecut īn mare parte cu vederea. Doar cāteva cercuri mici, mai putin cunoscute, au tematizat si aceste aspecte. Un punct de referinta īn acest context au fost, īn anii 1985-1999 Discutiile de la Toblach.

Acest cerc de discutii, aplaudat mai mult īn spatiul de limba germana si īn Italia, si-a īntors atentia de la  problemele de ordin tehnic pe care le presupunea īntoarcerea spre principiile ecologice, concentrāndu-se īn mod sporit asupra dimensiunii culturale a durabilitatii. Īn 1992, anul summitului mondial de la Rio, initiatorul Discutiilor de la Toblach, artistul, sociologul si omul de munte sud-tirolez Hans Glauber a propus coordonatele noului model de viata: 'Mai īncet, mai putin, mai bine, mai frumos'. Īn ciuda tuturor criticilor la adresa dezvoltarii distructive a civilizatiei, aceasta perspectiva ia īn serios puterea de atractie pe care o exercita sloganul 'mai repede, mai sus, mai departe, mai mult'. Ea nu subestimeaza puterea acestei paradigme care promite stabilitate si siguranta. Ea nu neaga fascinatia estetica si promisiunile pentru o viata mai fericita ale unei lumi a consumatorilor. Glauber crede ca īntr-o competitie deschisa īntre cele doua modele, noua varianta ar trebui sa devina mai atragator si 'pur si simplu mai frumos'.

'Viziunea este cea a unei epoci solare, epoca noii culturi a durabilitatii.' Epoca fosila si nucleara nu constituie decāt un scurt episod īn istoria omenirii.
Ea debuteaza odata cu īnceputul industrializarii si se va sfārsi cel mai tārziu odata cu epuizarea resurselor fosile. Īnainte de asta, omenirea nu s-a deservit decāt de puterea soarelui. Iar dupa aceea, omenirea va īnvata din nou sa traiasca de pe urma acesteia. Īn tot cazul, a doua epoca solara permite dezvoltarea unei vieti la un nivel de civilizatie mult mai ridicat. Pentru ca datorita noilor tehnologii si mai ales multumita posibilitatii de generare a curentului electric prin putere solara, vom reusi sa folosim energia soarelui cu mult mai eficient si īntr-un mod cu mult mai flexibil.

Civilizatia noua va fi una decentralizata, mai democratica si mai dreapta. Pentru ca spre deosebire de petrol si de ceilalti combustibili fosili si nucleari, controlate de cei mai putini, soarele straluceste pentru noi toti. Nimeni nu controleaza soarele si toti au acces la el. Aceasta sursa de energie care este soarele mai are, īn plus, avantajul ca este extrem de bogata, chiar si acolo unde astazi domneste saracia.
Utopia unei dezvoltari mai drept pare sa devina astfel aproape palpabila.

Noul proiect civilizator se sprijina pe constituirea unui nou echilibru īntre bunurile materiale si nemateriale, pe o calitate cuprinzatoare a vietii īn locul bunastarii unilateral bazate pe bunuri de consum. 'Economia unei vieti mai bune este alcatuita dintr-o combinatie naturala de consum masurat si bunuri nemateriale' (Tezele de la Toblach, 1997). Epoca solara va permite astfel dezvoltarea unei civilizatii cu un acces mai facil la resurse. Aceasta se va baza pe o noua metoda de productie si consum. Ea recunoaste faptul ca va trebui sa īi acceptam, īn mod creativ, limitele. Conceptul ei se bazeaza pe confruntarea cu limitarile cantitative, cautānd potentialul pentru o crestere continua si nestavilita īn sfera bunurilor si valorilor nemateriale. 'Functia bunurilor materiale rezida pāna la urma īn faptul de a ne facilita accesul la bunurile nemateriale si la bunurile comune.' (Gerhard Scherhorn, Discutiile de la Toblach, 1997). Īnsasi aceasta limitare devine pāna la urma o resursa, pentru ca va trebuie sa scoatem maximum din aceste limitari. Astfel se va dezvolta o estetica a dreptei masuri.

'si frumusetea este un mod de a trai' (Tezele de la Toblach, 1998). Ea este o necesitate de baza. Fara frumusete nu se poate avea o viata īmplinita. Am vazut din experienta ce se īntāmpla atunci cānd frumusetea este pierduta, vezi peisajele distruse si tristetea urbana, reversul productiei industriale de masa - de aici reiese angajamentul pentru o cultura a durabilitatii. Ea se caracterizeaza printr-o manipulare precauta a resurselor. Ea pune accent pe caracterul unic si traditiile locale, de asemenea, pe diversitatea naturala si culturala. Savurarea alimentelor ecologice, īntelegerea prin simturi a naturii, placerea de a recunoaste o design reusit si o arhitectura buna īnseamna bucuria de a trai (...).

Un vis european?

Īn ciuda sondajelor care arata ca energia solara se bucura de un grad crescut de simpatie, īn ciuda unor succese repurtate īn elaborarea si implementarea unor solutii durabile, nu poate fi vorba despre o mobilizare de proportii īn vederea trecerii spre o epoca solara. Pentru ca aici avem de-a face cu o situatie speciala, chiar paradoxala: īn momentul īn care lumea īsi da seama ca am trait mult peste posibilitatile noastre si ca va trebui sa ne multumim pe viitor cu mult mai putin, conceptul durabilitatii īncepe sa īsi piarda din influenta. Pāna la urma, vorbim aici despre o strategie de reductie constienta. si tocmai de aceea ar trebui sa existe potentialul de a se gasi portite de iesire viabile din crizele actuale. Cu toate acestea predomina parerea ca doar dupa ce se va fi realizat o crestere economica 'robusta' ne vom putea permite sa actionam īn mod durabil.
Īn loc de a ne aduna curajul de a ne multumi cu mai putin, politica si societatea insista asupra unui plus iluzoric de crestere.

Īncercarea de a prezenta, īn situatia actuala, durabilitatea ca pe un 'Vis European', este o idee īndrazneata. Scriitorul american Jeremy Rifkin... risca totusi sa faca aceasta īncercare surprinzatoare. El a prevazut 'moartea lenta a Visului American' si 'universalizarea Visului European'. Dar care sunt oare diferentele? 'Visul European ridica relatiile comunitare peste autonomia individuala, diversitatea culturala peste asimilare, calitatea vietii peste acumularea averilor, dezvoltarea durabila peste cresterea materiala nelimitata' (p. 9). Īn secolul XX, spune Rifkin, atractivitatea unui model bazat īn primul rānd pe libertatea individului, pe dreptul neīngradit de a accede la resurse si pe acumularea nestavilita de averi individuale īncepe sa paleasca. Acestui Vis American scriitorul īi opune noul Vis European. Trasaturile acestuia sunt 'calitatea vietii, respect reciproc fata de culturi, o relatie durabila cu natura si pace īntre semeni'.

Odata cu renuntarea la politica traditionala centrata pe principiul puterii si la suprematia intereselor de ordin economic si cu īntoarcerea decisa spre principiul si cultura empatiei, europenii au īnvatat, spune Rifkin, din catastrofele petrecute de-a lungul -putere tacuta', Europa se poate īndrepta linistita spre viitorul lumii globalizate a secolului XXI. 'Visul European straluceste ca o linie argintie pe orizontul unei lumi coplesite de tot felul de nenorociri. El ne invita sa pasim īntr-un nou ev al inclusivitatii, diversitatii, calitatii vietii, dezvoltarii jucause, durabilitatii, al drepturilor universale ale omului, al drepturilor naturii si al pacii pe Pamānt. Noi, americanii', īncheie Rifkin, 'am spus īntotdeauna ca merita sa murim pentru Visul American. Pentru Visul European, īn schimb, merita sa traim.'

Energie solara

Energia solara este practic inepuizabila. Este cea mai curata forma de energie de pe pamānt si este formata din radiatii calorice, luminoase, radio sau de alta natura emise de soare. Cantitatile uriase ale acestei energii stau la baza aproape tuturor proceselor naturale de pe Pamānt. Cu toate acestea, este destul de dificila captarea si stocarea ei īntr-o anumita forma (īn principal caldura sau electricitate) care sa pemita utilizarea ei ulterioara.

Energia solara poate īncalzi locuintele īn mod pasiv, datorita constructiei acestora (casele pasive) sau poate fi stocata īn acumulatoare termice sub forma de energie termica. Caldura generata solar se poate folosi īn principal la prepararea apei calde menajere, īncalzirea agentului termic responsabil de temperatura ambianta a casei si īncalzirea piscinelor. Exista chiar si instalatii de aer conditionat bazate pe caldura solara, unde aceasta reprezinta energia principala necesara racirii aerului.

Radiatia solara

Compozitia radiatiei solare

Din punct de vedere al cantitatii si tipului  de energie transmise, radiatia solara care ajunge pe pamant este compusa din:

3%  ultraviolete   +   55%  infrarosii   +   42%  lumina vizibila

Fiecareia din aceste trei parti ale radiatiei ii corespunde cate un spectru definit prin urmatoarele intervale de lungimi de unda: 
- radiatia ultravioleta de la 0,28 la 0,38 microni,
- radiatia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni,
- radiatia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni.
Repartitia energetica a radiatiei solare globale, functie de lungimea de unda intre 0,3 si 2,5 microni, pentru o suprafata perpendiculara pe acea radiatie, este reprezentata de curba urmatoare:
 
 



Senzatia luminoasa

Senzatia luminoasa pe care o percepem este datorata actiunii radiatiilor electromagnetice cu lungimile de unda cuprinse intre 0,38 si 0,78 microni. Cu o eficacitate variabila asupra ochiului, in functie de lungimea lor de unda, aceste radiatii permit fenomenul fiziologic al vederii.
 

Caracteristici spectrofotometrice

Radiatia

Cand o radiatie loveste o sticla, o parte este reflectata, o parte este absorbita si o a treia transmisa. Rapoartele dintre fiecare din aceste trei parti si fluxul de energie incident, definesc factorul de reflexie, factorul de absorbtie si respectiv factorul de transmisie al acelei sticle. 
Graficele acestor raporturi pe tot intervalul de lungimi de unda, constituie curbele spectrale ale sticlei. Pentru un flux de energie dat, aceste rapoarte depind de culoarea sticlei, de grosimea ei, si in cazul unei sticle cu depunere, de tipul acestei depuneri.

Factori de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica

Factorii de transmisie, de reflexie si de absorbtie energetica sunt rapoarte intre fluxul de energie transmis, reflectat sau absorbit si fluxul de energie incident.
Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti trei factori calculati pentru lungimi de unda cuprinse intre 0,3 si 2,5 microni.

Factori de transmisie si de reflexie luminoasa

Factorii de transmisie si reflexie luminoasa ai sticlei, sunt rapoartele dintre fluxul luminos transmis si reflectat, si fluxul luminos total incident. 
Pentru diferite tipuri de sticla, veti gasi acesti factori calculati pentru un flux luminos incident perpendicular pe suprafata. 
Anumite vitraje, foarte groase sau multiple, chiar si incolore, pot produce prin transmisie un efect de colorare (tenta de verde sau de bleu), functie de grosimea totala a vitrajului si de partile componente.

Factor solar "g"

Factorul solar "g" al unei sticle, este raportul dintre energia totala intrata in incapere - transversal pe sticla - si energia solara incidenta. Aceasta energie totala, este suma dintre energia solara intrata prin transmisie directa si energia cedata de sticla mediului interior, ca urmare a incalzirii prin absorbtie energetica. 
 
 

Factorul solar al unui perete vitrat este fractiunea din energia solara intrata in incapere, raportata la energia solara incidenta. El va fi egal cu fluxul transmis in interior la care se aduna fluxul remis catre interior. 
Factorii solari sunt calculati in functie de tipul sticlei si de factorii de transmisie si absorbtie energetica; pentru aceasta se fac urmatoarele conventii: 
- spectrul solar este cel definit de norme,
- temperaturile ambiante interioara si exterioara sunt egale intre ele,
- coeficientul de schimb al sticlei catre exterior este de 23 W/(mp.K) si catre interior de
8 W(mp.K)
 

Energia solara-Efectul de sera

Energia solara care intra intr-o incapere printr-un geam, este absorbita de obiecte si peretii interiori, care se incalzesc si emit la randul lor o radiatie termica (situata in principal in infrarosu indepartat - mai mult de cinci microni).
Sticla, chiar si cea clara si incolora, este practic opaca la radiatii cu lungimi de unda mai mari de cinci microni. Energia solara intrata prin aceste ferestre, este practic retinuta in incapere, aceasta avand tendinta sa se incalzeasca. Acesta este efectul de sera, pe care il constatam spre exemplu, intr-o masina stationata in plin soare cu geamurile inchise.

Control solar

Pentru a evita supraincalzirea, exista mai multe solutii ce pot fi adoptate, cum ar fi:
- asigurarea circulatiei aerului,
- utilizarea storurilor, avand grija ca acestea sa nu provoace spargerea termica a sticlei,
- utilizarea sticlei cu transmisie energetica limitata numita sticla de control solar, care nu lasa sa treaca decat o fractiune bine determinata a radiatiei energetice solare, permitand iluminarea si evitand supraincalzirea.
Protectia solara trebuie conceputa luand in considerare urmatoarele trei obiective:
- diminuarea aportului solar - factor solar "g" minim,
- diminuarea transferului de caldura de la interior la exterior - coeficient "U" minim,
- garantarea unei bune transmisii luminoase - transmisie luminoasa ridicata.
 

Iluminarea

Factor de "lumina a zilei"

Cunoasterea factorului de transmisie al unei sticle, permite fixarea unui ordin de marime apropiat de nivelul de iluminare disponibil in interiorul unei incaperi, daca este cunoscut nivelul de iluminare din exterior. 
Raportul  de iluminare interioara intr-un punct dat al unei incaperi, iluminata din exterior, masurat pe un plan  orizontal, este constant indiferent de ora la care se face masuratoarea. Acest raport se numeste factor de "lumina a zilei". 
Pentru o incapere cu un factor de lumina a zilei de 0 in apropierea ferestrei  si de 0,01 in capatul cel mai intunecat al incaperii, o iluminare exterioara de 5.000 lux (timp noros), va genera o lumina interioara de 500 de lux in apropierea ferestrei, si de 50 de lux in coltul cel mai indepartat, pe cand o iluminare exterioara de 20.000 lux va genera o iluminare interioara de 2.000 de lux si respectiv de 200 de lux, in aceeasi incapere.

Confortul luminos

Iluminarea trebuie sa contribuie la bunastare, asigurand conditii optime pentru ochi, atat in termeni de cantitate cat si de repartitie a luminii, evitand atat suprailuminarea, cat si colturile intunecate.
Calitatea confortului luminos este legata de o alegere corecta a transmisiei si distributiei luminoase, cat si de orientarea si dimensionarea optima a ferestrelor.
 

Fenomenul de decolorare

Lumina solara care ne este necesara pentru perceptia mediului inconjurator, este o forma de energie susceptibila ca, in anumite cazuri, sa degradeze culorile obiectelor care sunt expuse acestui tip de energie.
Alterarea culorilor obiectelor expuse la radiatia solara, se datoreaza degradarii progresive a legaturilor chimice a colorantilor sub actiunea fotonilor, particule ce detin o cantitate foarte mare de energie.
Radiatiile care au o astfel de actiune fotochimica, sunt in principal radiatiile ultraviolete, si intr-o mai mica masura lumina vizibila cu lungimi de unda scurte (violet, bleu). 
Absorbtia radiatiei solare de catre suprafetele obiectelor, genereaza cresteri de temperatura si poate deasemenea activa reactii chimice susceptibile sa altereze culorile. Este de notat, ca fenomenul de degradare afecteaza mai intai colorantii organici, ale caror legaturi chimice sunt in general mai putin stabile decat cele ale pigmentilor minerali.
Orice radiatie este purtatoare de energie si nu exista un mijloc de a proteja in totalitate obiectele impotriva decolorarii, cu exceptia plasarii lor la adapost de lumina  si medii atmosferice agresive, la temperatura joasa . 
In acelasi timp, diferitele tipuri de sticla ofera solutii eficace. Cea mai performanta solutie consta in a elimina radiatia ultravioleta, care in ciuda proportiei mici din radiatia solara este cauza principala a degradarilor de culoare. Ea poate fi oprita aproape in totalitate prin utilizarea de sticla stratificata cu film PVB, care nu transmite decat 0,4% din radiatia ultravioleta, in comparatie cu 44%, cat transmite o sticla clara de 10 mm grosime.

Sisteme de īncalzire solara

Parti componente



Principala aplicatie de īncalzire solara este prepararea apei calde menajere, aplicatiile secundare uzuale fiind īncalzirea spatiilor de locuit si a piscinelor. Desi diferitele tipuri de sistemele de īncalzire solara difera mult sub aspect constructiv, anumite componente se regasesc la toate variantele constructive.

Colectorul solar are rolul de a colecta energia solara si a o transforma īn caldura. Exista mai multe tipuri constructive, cel mai raspāndit fiind colectorul plan. Un alt tip de colector solar folosit la īncalzirea apei menajere este colectorul cu tuburi vidate. Colectoarele de acest tip au performante ridicate, functionānd chiar si pe timpul iernii.

Rezervorul de acumulare este folosit pentru a stoca apa īncalzita solar. Capacitatea rezervorului trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea stoca cel putin cantitatea de apa calda necesara zilnic. Exista mai multe tipuri de rezervoare - nepresurizate sau sub presiune, cu sau fara schimbatoare de caldura, cu sau fara īncalzitor electric auxiliar, etc. Tipul rezervorului de acumulare se alege īn functie de particularitatile aplicatiei de īncalzire solara, īnsa rolul sau e acelasi. Exista chiar sisteme de īncalzire solara cu doua sau mai multe rezervoare.

Tipuri de sisteme

Sistemele de īncalzire solara se īmpart īn sisteme pasive si active, cu transfer direct sau indirect de caldura. Sistemele solare pasive sunt denumite astfel pentru ca nu necesita pompe de recirculare sau alte mecanisme cu parti īn miscare si nu au nevoie de energie electrica pentru a functiona. Instalatii solare pasive tipice sunt sistemele cu termosifonare si colectoarele integrale cu stocare. Sistemele solare active folosesc pompe electrice de recirculare si electrovalve pentru a controla fluxul de agent termic. Acest lucru ofera flexibilitate sporita fata de sistemele pasive pentru ca rezervorul de apa calda nu trebuie sa fie deasupra colectorului solar. Īn plus, acest tip de instalatii sunt proiectate pentru a functiona pe toata durata anului, fara pericol de īnghet. Instalatiile solare cu sau fara scurgere, īn bucla īnchisa sau deschisa sunt sisteme active.

Sistemele solare pot fi cu transfer direct sau indirect de caldura, īn functie de modul īn care este īncalzita apa menajera - direct īn colector, la sistemele īn circuit deschis sau prin intermediul unui schimbator de caldura, īn cazul sistemelor cu circuit īnchis. Sistemele solare cu transfer direct de caldura nu pot fi folosite īn aplicatii īn care apa de īncalzit este de calitate problematica (apa dura sau acida) din cauza pericolului de colmatare sau coroziune a instalatiei.

COLECTOARE SOLARE CU REZERVOR INTEGRAT

A/18/1500

Descriere generala

Colectoare solare cu tuburi vidate si rezervor integrat, nepresurizat. Se folosesc la prepararea apei calde manajere. Functioneaza pe baza principiului de termosifonare, apa īncalzita solar īn tuburile vidate ridicāndu-se īn rezervor, fiind īnlocuita de un volum echivalent de apa mai rece. Caldura este transferata direct apei din rezervor, care umple interiorul tuburilor duble din sticla. Instalatia se racordeaza la reteaua de apa prin intermediul unui separator de presiune.

Avantaje

constructie simpla, modulara

instalare facila

durata lunga de viata

rezervor de acumulare integrat

nu necesita pompa de recirculare

cost redus

Caracteristici tehnice

Rezervor

Rezervorul este fabricat integral din otel inoxidabil. Izolatia termica a rezervorului este realizata din spuma poliuretanica de 50-60 mm grosime, avānd caracteristici termoizolante foarte bune. Diametrul exterior al rezervorului este de 420 mm. Rezervorul are o capacitate cuprinsa īntre 100 si 200 de litri, īn functie de model. Racordurile rezervorului sunt fabricate din teava de otel inoxidabil de ½".

Tuburi vidate

Tuburile vidate sunt produse din sticla borosilicat, avānd o structura tub-īn-tub. Spatiul dintre cele doua tuburi concentrice este vidat pentru a īmbunatati proprietatile termoizolante ale tubului din sticla. Tuburile vidate rezista la impact cu grindina de pāna la 35 mm. Dimensiunile unui tub vidat pentru instalatiile de tipul A-xx-1500 sunt 1500 mm lungime si 47 mm diametru, respectiv pentru cele de tipul A-18-1800 sunt 1800 mm lungime si 58 mm diametru. O instalatie are īntre 15 si 30 de tuburi, īn functie de model.

Suport

Suportul este fabricat din profil de otel inoxidabil.

Descriere generala

Colectoare solare de eficienta ridicata cu tuburi vidate superconductoare si boiler integrat, sub presiune. Se folosesc la prepararea apei calde menajere. Caldura de la tuburile colectorului este transferata indirect apei din boiler. Boilerul dispune de o rezistenta electrica pentru īncalzirea suplimentara a apei, pe perioadele mai putin īnsorite. Rezistenta este comandata cu ajutorul unui controler care mentine temperatura dorita. Colectorul functioneaza la presiunea retelei urbane de apa potabila.

Avantaje

constructie simpla, modulara

instalare facila

eficienta ridicata



durata lunga de viata

reglaj automat al temperaturii

boiler electric integrat

functioneaza la presiunea retelei

nu necesita pompa de recirculare

Caracteristici tehnice

Boiler

Partea interioara a boilerului este fabricata din otel emailat. Partea exterioara este fabricata din otel inoxidabil, combinat cu tabla de otel acoperita cu un strat protector, rezistent la coroziune si radiatii solare. Izolatia termica a boilerului este realizata din spuma poliuretanica de 50-60 mm grosime, avānd caracteristici termoizolante foarte bune. Diametrul exterior al boilerului este de 420 mm, iar capacitatea sa este cuprinsa īntre 120 si 240 de litri, īn functie de model. Boilerul contine o rezistenta electrica de 1,5 kW, comandata de catre un controler BE. Racordurile rezervorului sunt fabricate din teava de otel de ½".

Tuburi vidate superconductoare

Tuburile vidate superconductoare de mare eficienta sunt produse din sticla borosilicat si contin un element superconductor īn contact termic cu o lamela de absorbtie a radiatiilor solare. Interiorul tubului este vidat pentru a īmbunatati proprietatile sale termoizolante. Tuburile vidate rezista la impact cu grindina de pāna la 35 mm. Dimensiunile unui tub vidat pentru acest tip de instalatie sunt 1700 mm lungime si 70 mm diametru. O instalatie are īntre 12 si 24 de tuburi, īn functie de model.

Suport

Suportul este fabricat din profil de otel inoxidabil.

DT-12-1500

COLECTOARE SOLARE DE UZ GENERAL

Descriere generala

Colectoare solare de uz general cu tuburi vidate, nepresurizate.
Functioneaza pe baza principiului de termosifonare, apa īncalzita solar īn tuburile vidate ridicāndu-se īn corpul colectorului, fiind īnlocuita de un volum echivalent de apa mai rece. Caldura este transferata direct apei din colector, care umple interiorul tuburilor duble din sticla. Acest tip de colectoare solare pot fi folosite īn cadrul unor aplicatii casnice diverse: la prepararea apei calde menajere, īncalzirea piscinelor, etc.

Avantaje

constructie simpla, modulara

instalare facila

durata lunga de viata

cost redus

Caracteristici tehnice

Corp colector

Corpul colectorului este fabricat integral din otel inoxidabil. Izolatia termica a corpului colectorului este realizata din spuma poliuretanica de 40-45 mm grosime. Racordurile colectorului sunt fabricate din teava de otel inoxidabil de 1¾".

Tuburi vidate

Tuburile vidate sunt produse din sticla borosilicat, avānd o structura tub-īn-tub. Spatiul dintre cele doua tuburi concentrice este vidat pentru a īmbunatati proprietatile termoizolante ale tubului din sticla. Tuburile vidate rezista la impact cu grindina de pāna la 35 mm. Dimensiunile unui tub vidat pentru acest tip de colectoare solare sunt 1500 mm lungime si 47 mm diametru. Un colector solar are īntre 12 si 30 de tuburi, īn functie de model.










Document Info


Accesari: 2463
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )