Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ACTUL JURIDIC CIVIL

Drept




ACTUL JURIDIC CIVIL

DEFINIŢIE: este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil.

CARACTERE:

este o manifestare de vointa libera, constienta si exteriorizata spre a fi cunoscuta




manifestarea de vointa este facuta cu intentia de a produce efecte juridice specifice

efectele actului juridic constau în nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic concret

CONDIŢIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

DEFINIŢIE: prin conditiile actului juridic civil întelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act

conditii esentiale pt validitatea unei conventii sunt:

o       capacitatea de a contracta

o       consimtamântul valabil al partii care se obliga

o       obiectul determinat

o       cauza licita, scopul

aceste patru conditii de fond sunt conditii esentiale si cu caracter general, fiind cerute la orice act j civil

exista si conditii esentiale, dar cu caracter special: forma ad validitatem, ceruta numai la încheierea a j solemne

CLASIFICAREA CONDIŢIILOR Actului Juridic Civil:

dupa ASPECTUL la care se refera

a)      conditii de fond - privesc continutul actului juridic civil

b)      conditii de forma - se refera la modul de exteriorizare a vointei

dupa OBLIGATIVITATEA sau NEOBLIGATIVITATEA RESPECTĂRII LOR la încheierea a j

a)      conditii esentiale - cerute pt valabilitatea actului juridic

b)      conditii neesentiale sau întâmplatoare - pot fi prezente sau pot lipsi, fara a afecta valabilitatea a j

dupa SANCŢIUNEA NERESPECTĂRII LOR

a)      conditii de validitate - nerespectarea lor atrage nulitatea actului juridic civil

b)      conditii de eficacitate - nerespectarea lor atrage neputinta dovedirii actului cu alte mijloace de proba , inopozabilitatea fata de terti etc

1. CAPACITATEA DE A ÎNCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE

NOŢIUNE: acea conditie de fond si esentiala care consta în aptitudinea subiectului de drept civil de a încheia actul juridic, adica de a dobândi drepturi si de a-si asuma obligatii prin încheierea acestui act.

PRINCIPIUL CAPACITĂŢII sI EXCEPŢIA DE LA ACEST PRINCIPIU:

REGULA: capacitatea de a încheia actul juridic civil

o       Pt. pers.fizice: nimeni nu poate fi îngradit în capacitatea de folosinta sau lipsit în tot sau în parte de capacitatea de exercitiu, decât în cazurile si conditiile stabilite de 17417p1512r lege

o       Pt. pers.juridice: functioneaza principiul specialitatii capacitatii, adica pj are numai acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit de lege, statut sau act de înfiintare

o       Principiul existentei capacitatii se întemeiaza pe urmatoarea idee: capacitatea este o stare de drept, iar discernamântul este o stare de fapt

EXCEPŢIA: incapacitatea de a încheia actul juridic civil, texte legale de stricta interpretare si aplicare

o       Minorii

o       Interzisii

o       Toti cei carora legea le-a prohibit oarecare contracte: sotii carora le este interzisa vânzarea între ei; medicii si farmacistii care nu pot primi donatii de la cei ce au murit de boala pe care ei au tratat-o; judecatorii care nu au dreptul de a cumpara drepturi litigioase etc

2. CONSIMŢĂMÂNTUL

PRINCIPIUL LIBERTĂŢII ACTELOR CIVILE:

Consimtamântul este manifestarea de vointa ce exprima hotarârea partilor de a încheia actul juridic

Are natura unui proces psihologic complex, în care subiectul delibereaza si în temeiul unui motiv ia hotarârea de a încheia un anumit act, pe care o exteriorizeaza spre a fi cunoscuta de cealalta parte

Motivul se numeste SCOPUL sau CAUZA actului juridic civil, iar hotarârea se numeste consimtamânt

Vointa juridica este guvernata de 2 principii:

Principiul libertatii actelor civile

subiectele de drept civil pot sa încheie orice acte juridice civile, în limitele legii. Prin urmare:

partile sunt libere sa încheie conventii sau acte unilaterale, potrivit legii

partile sunt libere sa stabileasca, asa cum doresc, continutul actului juridic civil (clauzele)

partile sunt libere, ca prin acordul lor sa modifice sau sa revoce actul juridic civil pe care l-au încheiat

vointa partilor este limitata de morala, ordinea publica si normele imperative civile de la care nu se poate deroga

Principiul vointei reale (interne)

când exista o neconcordanta între vointa interna a partilor (reala) si manifestarea sa exterioara, se va da întâietate vointei interne (reale)

exceptie: vointa declarata este admisa în materia simulatiei si în materie de probe

NOŢIUNEA CONSIMŢAMÂNTULUI acea conditie de fond esentiala si generala a actului juridic civil care consta în hotarârea de a încheia un act juridic civil, manifestata în exterior.

CONDIŢIILE CERUTE PT VALABILITATEA ACESTUIA:

sa provina de la o persoana cu discernamânt

o       p f cu capacit de exercitiu deplina este prezumata ca are discernamânt juridic

o       persoana lipsita de capacit de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub interdictie) sunt prezumate ca nu au discernamânt

o       minorul între 14-18 ani are discernamânt juridic în curs de formare

o       reprezentantul p j este întotdeauna o p f cu capacit de exercitiu

trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice - de a naste, modifica sau stinge RJ civile concrete

o       aceasta conditie nu este îndeplinita când manifestarea de vointa:

a fost facuta în gluma (jocandi causa)

s-a facut sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga

când manifestarea de vointa este foarte vaga

a fost facuta cu o rezerva mintala, cunoscuta de destinatarul acesteia (actul public în operatiunea de simulatie)

trebuie sa fie exteriorizat, spre a fi cunoscut, în scris, verbal si prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce

o       exceptie tacerea poate valora consimtamânt în urmatoarele cazuri

când legea prevede expres aceasta

când prin vointa expresa a partilor se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii

când tacerea are valoare de consimtamânt potrivit obiceiului

trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtamânt

o       consimt nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol

VICIILE DE CONSIMŢĂMÂNT

NOŢIUNE: viciile de consimtamânt sunt împrejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a face un act juridic. Specific viciilor de consimtamânt : consimtamântul exista, dar este viciat.

EROAREA: este falsa reprezentare a realitatii la încheierea unui act civil

CLASIFICAREA ERORII

dupa gravitatea si consecintele pe care le produce

o       eroare-obstacol: datorita gravitatii sale deosebite, împiedica formarea actului juridic civil

falsa reprezentare cade asupra naturii actului ce se încheie sau asupra identitatii obiectului

atrage nulitatea absoluta a actului juridic

o       eroare-viciu de consimtamânt : are 2 forme

eroare asupra obiectului actului juridic (error in substantiam): constituie viciu de consimtamânt numai când se refera la calitatile esentiale ale obiectului, pe care în mod eronat le-a crezut adevarate

eroare asupra persoanei (error in personam) :constituie viciu de consimtamânt în acele acte juridice în care consideratia persoanei sau calitatile sale esentiale sunt determinante la încheierea actului juridic

ambele forme atrag nulitatea relativa a actului

o       eroare indiferenta: este falsa reprezentare a unei situatii faptice la încheierea actului juridic

nu afecteaza valabilitatea a j, ci poate atrage doar o diminuare valorica a prestatiei

dupa natura realitatii fals reprezentata

o       eroare de fapt : falsa reprezentare a unei situatii faptice la încheierea actului juridic

o       eroare de drept: consta în falsa reprezentare a existentei ori a continutului unui act normativ

PROBA ÎN INSTANŢĂ: CONDIŢII PT ADMISIBILITATEA ERORII ca viciu de consimtamânt

elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarâtor la încheierea actului juridic, aî daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi încheiat

cealalta parte sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este hotarâtor pt încheierea actului juridic de catre partea aflata în eroare



o       conditia nu se cere actelor unilaterale cu titlu oneros

o       în cazul actelor bilaterale nu se cere ca fiecare parte sa fie în eroare

DOLUL: consta în inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pt a o determina sa încheie un act juridic. Dolul NU se presupune, el trebuie probat.

CLASIFICAREA DOLULUI

dupa consecintele pe care le produce asupra actului juridic

o       dol principal (dolus dans causam contractus): este acela care cade asupra unor elemente determinate la încheierea actului juridic; atrage anulabilitatea actului juridic

o       dol incident (dolus incidens): cade asupra elementelor nedeterminate la încheierea actului juridic; NU atrage anulabilitatea actului juridic, ci da nastere unei actiuni în despagubire

STRUCTURA DOLULUI: elemente

un element obiectiv, material ce consta în utilizarea de mijloace viclene pt a induce în eroare

un element subiectiv, intentional,ce consta în intentia de a induce în eroare o persoana pt a o determina sa încheie un act juridic

PROBA ÎN INSTANŢĂ:CONDIŢII DE VALABILITATE A DOLULUI - cumulativ

sa fie determinant pt încheierea actului juridic

sa provina de la cealalta parte ori de la un tert sau reprezentant al celeilalte parti

PREZENŢĂ:

în actele bilaterale: nu se cere ca dolul sa fie comun

în actele unilaterale : testament - sub forma sugestiei sau captatiei

în actele bilaterale, cauzat de un tert sau de reprezentantul celeilalte parti

Dolul nu se presupune: partea care invoca dolul trebuie sa-l dovedeasca, prin orice mijloc de proba, inclusiv martori, prezumtii

VIOLENŢA: consta în amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere ce o determina sa încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat

CLASIFICAREA VIOLENŢEI

dupa natura raului cu care se ameninta

o       violenta fizica : consta în reducerea victimei la un rol de simplu instrument la încheierea actului juridic; amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica a persoanei sau bunurile acesteia

o       violenta morala: consta în amenintarea cu un rau moral de natura sa provoace o teama care duce la încheierea unui act juridic care altfel nu s-ar fi încheiat; amenintarea cu un rau se refera la onoarea, cinstea sau sentimentele persoanei

dupa caracterul amenintarii

o       violenta justa (legitima): este facuta în exercitarea unui drept si nu determina anulabilitatea actului juridic astfel încheiat

o       violenta injusta: este facuta fara drept si determina anulabilitatea actului juridic astfel încheiat

STRUCTURA VIOLENŢEI

un element obiectiv, exterior: amenintarea cu un rau

un element subiectiv, de natura psihologica : consta în insuflarea unei temeri persoanei amenintate, ceea ce altereaza consimtamântul

PROBA ÎN INSTANŢĂ: CONDIŢII DE ADMISIBILITATE a violentei

sa fie determinata prin încheierea actului juridic

sa fie injusta, nelegitima;

LEZIUNEA: este acel viciu de consimtamânt care consta în disproportia vadita de valoare între 2 prestatii

leziunea are un domeniu restrâns de aplicare, atât din punct de vedere al persoanelor1 care o pot invoca drept cauza de anulare, cât si din acela al actelor2 susceptibile de anulare pentru leziune:

persoanele: minorii între 14 si 18 ani, cu capacitate de exercitiu restrânsa, pot provoca leziunea

acte: numai actele juridice civile care în acelasi timp sunt acte de administrare, care au fost încheiate de minorul între 14 si 18 ani, fara încuviintarea ocrotitorului legal, sunt lezionare, pagubitor pentru minor, actul sa fie cu titlu oneros .

leziunea are un singur elem structural: paguba egala cu disproportia de valoare între contraprestatii

leziunea trebuie dovedita de cel ce o invoca

sanctiunea pt leziune este anularea actului daca sunt îndeplinite urmatoarele conditii

o       leziunea sa fie o consecinta directa si nemijlocita a actului respectiv

o       leziunea sa existe în momentul încheierii actului juridic

o       disproportia de valoare între contraprestatii trebuie sa fie vadita

3. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

NOŢIUNE: conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile sau inactiunile la care partile sunt îndreptatite sau de care sunt tinute

CONDIŢII DE VALABILITATE:

Conditii generale

obiectul trebuie sa existe ; când obiectul actului juridic este un bun sau un lucru, existenta obiectului se apreciaza dupa urmatoarele reguli:

daca bunul a existat, dar nu mai exista la momentul încheierii actului juridic, conditia nu este îndeplinita,actul nu este valabil

daca bunul exista în momentul încheierii actului juridic, conditia este îndeplinita

daca bunul este viitor poate forma obiect valabil al actului juridic, cu exceptia succesiunii viitoare

obiectul  trebuie sa fie în circuitul civil; circulatia bunurilor aflate în comert poate fi libera si neîngradita sau supusa unor restrictii

obiectul sa fie determinat sau determinabil

obiectul sa fie posibil:nimeni nu poate fi obligat la imposibil, conditia nu se îndeplineste când imposibilitatea este absoluta (pt oricine)

obiectul sa fie licit si moral : sa nu fie contrar legii sau moralei

Conditii speciale - pt anumite acte juridice

în actele translative sau constitutive de drepturi, se cere ca transmitatorul sa fie titularul acelui drept

în actele intuitu personae , se cere ca obiectul sa constea într-un fapt personal al debitorului

în actele autorizate , se cere sa se fi obtinut autorizatia administrativa

4. CAUZA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL

NOŢIUNE este elementul esential de validitate si de fond pt actul juridic, care consta în motivul pt care acesta s-a încheiat

STRUCTURA CAUZEI

scopul imediat (causa proxima) , scopul obligatiei: element abstract si invariabil în cadrul unei anumite categorii de acte juridice

o       în contractele sinalagmatice, cauza obligatiei fiecarei parti consta în reprezentarea contraprestatiei

o       în actele cu titlu gratuit , scopul imediat consta în intentia de a gratifica

o       în actele reale , scopul imediat consta în prefigurarea remiterii bunului

o       în actele aleatorii, scopul imediat consta în elementul risc

scopul mediat (causa remata) , scopul actului juridic,consta în motivul principal ce a determinat încheierea acestuia; priveste însusirile unei prestatii sau calitatile unei persoane

CONDIŢIILE CAUZEI

cauza trebuie sa existe: când lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamânt, scopul imediat si cel mediat lipsesc, ceea ce atrage nulitatea relativa a actului juridic; când lipsa cauzei se datoreaza lipsei contraprestatiei , lipsei predarii bunului în actele reale, lipsei riscului în actele aleatorii, lipsei intentiei de a gratifica în actele cu titlu gratuit, se va atrage nulitatea absoluta .

cauza sa fie reala:cauza nu este reala când exista eroare asupra scopului mediat (motivului determinant); falsitatea cauzei duce la nulitatea relativa a actului juridic

cauza sa fie licita si morala : sa nu fie contrara legii, bunelor moravuri si ordinii publice

PROBA ÎN INSTANŢĂ:se instituie 2 prezumtii: prezumtia existentei cauzei si prezumtia valabilitatii cauzei

cauza NU trebuie probata, existenta si valabilitatea cauzei sunt prezumate; lipsa cauzei sau nevalabilitatea ei trebuie dovedite de cel ce le invoca;cauza poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, inclusiv probe cu martori si prezumtii

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

NOŢIUNE: consta în modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a naste, modifica ori stinge un RJ concret

Corelatia dintre principiul consensualismului si forma actului juridic

principiul libertatii alegerii modului de extserioruzare a vointei juridice, în sensul ca partile au libertatea de a încheia actul juridic exteriorizându-si vointa lor prin orice forma susceptibila de a face cunoscuta aceasta vointa celeilalte parti

principiul consensualismului este regula potrivit caruia, actul juridic se încheie prin simpla manifestare de vointa, fara ca aceasta sa îmbrace o forma speciala



C civil NU reglementeaza acest principiu, ci numai exceptiile de la acesta (forma ad validiatem, ad probationem si forma ceruta pt opozabilitatea fata de terti)

CLASIFICAREA CONDIŢIILOR DE FORMĂ ALE ACTULUI JURIDIC

Dupa criteriul izvorului care cere o anumita forma actului juridic concret

o       Forma legala : impusa de lege

o       Forma conventionala : impusa de acordul partilor

Dupa criteriul consecintelor juridice ale nerespectarii cond de forma

o       Forma ad validitatem : nerespectarea ei atrage nulitatea actului

o       Forma ad probationem: nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba

o       Forma ceruta pt opozabilitate fata de terti: nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actului

FORMA CERUTĂ AD VALIDITATEM: este acea conditie esentiala ceruta de lege pt valabila încheiere a unui act juridic si care consta în exteriorizarea manifestarii de vointa a partilor cu o anumita solemnitate, de obicei forma scrisa autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute

CARACTERE:

Este un element constitutiv esential al actului juridic: lipsa lui atrage nulitatea absoluta

Este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei

Este exclusiva , partile nu pot adopta alta modalitate de exteriorizare a vointei, decât cea prevazuta de lege

CONDIŢII CERUTE FORMEI AD VALIDITATEM

Întregul continut al actului juridic trebuie sa îmbrace forma ceruta pt validitatea sa

Actul aflat în interdependenta cu actul solemn, trebuie sa îmbrace si el forma solemna

Actul care determina ineficacitatea actului solemn trebuie sa îmbrace si el forma solemna; exceptie: legatul ~ care poate fi revocat si tacit

APLICAŢII ALE FORMEI AD VALIDITATEM

Sunt acte solemne: donatia, testamentul, ipoteca conventionala, contr de societate comerciala, acte între vii având ca ob terenuri, casatoria, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, renuntarea expresa la succesiune, contr de arendare

FORMA CERUTĂ AD PROBATIONEM: acea cerinta care consta în întocmirea unui înscris care sa probeze actul juridic civil

Sanctionarea nerespectarii ei atrage imposibilitatea dovedirii actului juridic cu alt mijloc de proba

CARACTERE

Este obligatorie, nu facultativa

Nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului (negotium) cu alt mijloc de proba

Reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului

APLICAŢII ALE FORMEI AD PROBATIONEM: contr de locatiune, tranzactia, depozitul voluntar, contr de sponsorizare, acordul petrolier, contr de cesiune a dr de autor, contr de reprezentare teatrala sau de executie muzicala

FORMA CERUTĂ PT OPOZABILITATE FAŢĂ DE TERŢI: consta în acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pt a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor

CARACTERE

Se justifica în ideea de protectie a tertilor

Este obligatoriu si nu facultativ

Nerespectarea ei atrage inopozabilitatea actului juridic: a j produce efecte între parti, dar ele nu pot invoca drepturile izvorâte din a j în fata tertilor

APLICAŢII ALE FORMEI CERUTE PT OPOZABILITATE FAŢĂ DE TERŢI: Publicitatea imobiliara prin sistemul cartilor funciare, publicitatea constituirii gajului, notificarea cesiunii de creanta, înregistrarea în materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale, înregistrarile si publicitatea la Registrul Comertului

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

NOŢIUNE este sanctiunea de drept civil care consta în lipsirea actului juridic civil de acele efecte care sunt contrare normelor edictate pt încheierea valabila a acestuia.

TRĂSĂTURILE NULITĂŢII:

este o sanctiune de drept civil

consta în lipsirea actului juridic de efecte

intervine atunci când se încalca norme de drept civil edictate pt încheierea valabila a actului juridic

se raporteaza la data încheierii actului juridic civil

FUNCŢIILE NULITĂŢII

FCŢ. PREVENTIVĂ ~ consta în actiunea inhibitorie pe care cunoasterea institutiei nulitatii o exercita asupra subiectilor de dr civil care sunt tentate sa nu respecte conditiile de validitate

FCŢ SANCŢIONATORIE ~ consta în înlaturarea efectiva a efectelor actelor juridice lovite de nulitate

FCŢ DE GARANTARE A PRINCIPIULUI LEGALITĂŢII ~ se realiz prin aplicarea primelor 2 fctii

Doctrina si practica judiciara sustin ca nulitatea asigura respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri

DELIMITAREA NULITĂŢII DE ALTE SANCŢIUNI JURIDICE CIVILE

NULITATEA: consta în lipsa de efecte a unui a j încheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile sale de validitate

REZOLUŢIUNEA:consta în desfiintarea unui contract sinalagmatic, în cazul în care una din parti nu-si executa obligatiile.

Asemanari: ambele duc la desfiintarea contractului, ambele produc efecte retroactiv, ambele se pronunta de o instanta judecatoreasca.

Deosebiri: deosebire de ipoteza: NULITATEA pp un act nevalabil, REZOLUŢIUNE pp un act valabil încheiat; deosebire de domeniu: NULITATEA se aplica oricarui act juridic, REZOLUŢIUNE doar contractelor sinalagmatice; deosebire privind data cauzelor: NULITATEA cauzele sunt contemporane momentului încheierii actului, REZOLUŢIUNEA cauza este ulterioara momentului încheierii, data când creditorul invoca nerealizarea.

REZILIEREA: consta în încetarea,desfacerea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva pt neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti; se refera la contracte în timp.

Asemanari+deosebiri identice, doar ca efectele nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.

CADUCITATEA: consta în lipsirea actului juridic de orice efecte datorita aparitiei unor cauze ulterioare încheierii sale si independent de vointa autorului

REVOCAREA : consta în înlaturarea efectelor actului juridic datorita ingratitudinii gratificatului ori neexecutarii culpabile a sarcinii

INOPOZABILITATEA: sanctiune aplicabila în cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti sau a lipsei ori depasirii puterii de a reprezenta

CLASIFICAREA NULITĂŢII

Dupa NATURA INTERESULUI OCROTIT în dispozitia legala încalcata la data încheierii a j

a)      Nulit absoluta - intervine în cazul în care la încheierea a j se încalca o dispozitie ce ocroteste un interes general, obstesc, public

b)      Nulit relativa - când interesul ocrotit este unul individual, particular, privat

Dupa ÎNTINDEREA EFECTELOR nulitatii

a)      Nulit totala - înlatura toate efectele a j

b)      Nulit partiala - numai unele clauze sunt contrare legii

Dupa ASPECTUL LA CARE SE REFERĂ

a)      Nulit de fond - aplicata în cazul lipsei sau nevalabilitatii unei conditii de fond a aj

b)      Nulit de forma - intervine în cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem

Dupa modul CUM ESTE PREVĂZUTĂ ÎN LEGISLAŢIE ( consacrare legislativa)

a)      Nulit textuala ( explicita, expresa)

b)      Nulit virtuala (implicita, tacita)

Dupa crit PROCEDEULUI în care VALORIFICĂM NULITATEA

a)      Nulit amiabila - recunoscuta de parti

b)      Nulit jurisdictionala - stabilita de instanta

CAUZELE DE NULITATE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL: împrejurari ce apar la încheierea a j civil prin care se încalca legea ce reglementeaza conditiile de valabilitate

Cauze de nulitate absoluta:

Încalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor

Lipsa ori nevalabilitatea consimtamântului

Nevalabilitatea obiectului

Nevalabilitatea cauzei

Lipsa formei ceruta ad validitatem

Lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative

Încalcarea unei norme imperative sau a ordinii publice

Frauda legii

Cauze de nulitate relativa:

Viciile de consimtamânt: eroare, dol, violenta si leziune

Lipsa discernamântului în momentul încheierii a j

Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei

nerespectarea dreptului de preemptiune

REGIMUL JURIDIC AL NULITĂŢII: regulile care guverneaza nulitatea absoluta si nulitatea relativa

Priveste 3 aspecte: cine poate invoca nulitatea, cât timp poate fi invocata si posibilitatea de acoperire a nulitatii prin confirmare



NULITATEA ABSOLUTĂ : poate fi invocata de oricine are interes: partile, avânzii-cauza, procurorul, instanta ; este imprescriptibila , adica poate fi intentata oricând; NU poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita

NULITATEA RELATIVĂ: poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic; invocarea poate fi facuta personal sau prin reprezentant; este prescriptibila, adica trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva; poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita.

confirmareA: manifestarea de vointa a celui în drept sa invoce nulitatea relativa, prin care se renunta la actul astfel încheiat

EFECTELE NULITĂŢII: consecinte juridice ale aplicarii sanctiunilor nulitatii, adica lipsirea de efecte a aj

constau în desfiintarea RJ generat de actul juridic lovit de nulitate totala sau partiala si prin aceasta restabilirea legalitatii ; sunt posibile urmatoarele ipoteze:

o       actul nu a fost executat înca : situatia egala aceleia în care actul nu s-ar fi încheiat

o       actul a fost executat total sau partial : desfiintarea retroactiva a a j + restituirea prestatiilor efectuate în temeiul actului anulat

o       actul a fost executat, iar dobânditorul de drepturi le-a transmis, la rândul sau, unor terti subdobânditori (act subsecvent): desfiintarea retroactiva a a j + restituirea prestatiilor efectuate în temeiul actului anulat + desfiintarea actului subsecvent

în esenta, efectul nulitatii este conturat pe adagiul: ceea ce este nimic, nu produce nimic

PRINCIPIILE EFECTELOR NULITĂŢII

Principiul retroactivitatii = nulitatea înlatura efectele a j produse între momentul încheierii a j si cel al anularii efective spre a se ajunge în situatia în care s-ar fi aflat partile daca nu s-ar fi încheiat actul

nulitatea produce efecte pt trecut si pt viitor

Exceptii când efectele se produc numai pt viitor

o       mentinerea efectelor deja produse de un contract cu executare succesiva, de la încheiere pâna la anularea sa

o       pastrarea fructelor culese anterior anularii contractului de vânzare-cumparare

Principiul repunerii în situatia anterioara (restitutio in integrum) = tot ce s-a executat în temeiul actului lovit de nulitate trebuie restituit, aî partile RJ trebuie sa ajunga în situatia în care s-ar fi aflat daca acel act nu s-ar fi încheiat

Are aplicatie numai asupra efectelor nulitatii a j între parti, nu si fata de terti

Exceptii prestarile efectuate în temeiul a j anulat nu sunt supuse restituirii

o       Restituirea prestarilot primite de incapabil numai în limita îmbogatirii în actiunea în resciziune înaintea angajamentelor lor

o       Aplicarea principiului conform caruia: nimanui nu îi este îngaduit sa se prevaleze de propria incorectitudine sau imoralitate pt a obtine protectia unui drept. Actiunea în restituirea prestatiei nu este însa admisibila în cazul în care reclamantul a urmarit un scop vadit imoral prin încheierea contractului. Astfel, ar însemna ca reclamantul sa se bazeze pe propria sa turpitudine în sustinerea actiunii, ceea ce nu trebuie admis

Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial = regula de drept în virtutea careia anularea actului initial, primar, atrage anularea si a actului subsecvent dat legaturii sale cu primul

Priveste efectele nulitatii a j fata de terti

Se aplica aj care a operat transmisiunea dreptului de proprietate sau a altui drept real când nulitatea actului are consecinte asupra tertului

Domeniu de aplicatie:

În cazul actelor autorizate a caror anulare atrage si anularea actului civil care se întemeiaza pe acea autorizare

În cazul a 2 acte dintre care unul principal si celalalt accesoriu

C civil face aplicatia acestui principiu în materia ipotecii

Exceptii actul subsecvent se mentine datorita interesului ocrotirii bunei credinte a subdobânditorului unui bun cu titlu oneros sau datorita necesitatii asigurarii stabilirii circuitului civil

Valabila dobândire a unui bun imobil de catre subdobânditorul de buna-credinta, în temeiul unui act cu titlu oneros încheiat cu un detentor precar pe care îl crede adevarat proprietar, desi acesta dobândise bunul de la adevaratul proprietar în temeiul unui titlu lovit de o cauza de nulitate

Subdobânditorul cu titlu oneros al bunului unei persoane declarate judecatoreste moarta NU este obligata sa restituie bunul persoanei ce a cerut anularea hotarârii declarative de moarte

REGULI DE DREPT CARE ÎNLĂTURĂ PRINCIPIUL:CEEA CE ESTE NIMIC, NU PRODUCE NICI UN EFECT: acest principiu este anihilat când vine în conflict cu alte principii de drept:

Principiul conversiunii actului juridic: principiul potrivit caruia manifestarea de vointa în cadrul unui act real poate valora independent de soarta acelui act, ca alt act juridic

conversia a j = înlocuirea actului nul cu un alt a j valabil

pt a opera conversiunea conditii:

sa existe un element de diferenta între actul nul si cel valabil

unul din acte sa fie anulat efectiv si total

actul socotit valabil sa întruneasca toate conditiile prevazute de lege

din manifestarea de vointa a partilor sa NU rezulte inadmisibilitatea conversiunii

Principiul "error communis facit jus"(eroarea obsteasca, comuna, generala este nascatoare de drept)

este denumit si principiul aparentei de drept

eroarea obsteasca înlatura nulitatea a j când aparenta este izvor de drept

Principiul raspunderii civile delictuale

raspunderea civila delictuala are ascendent si înlatura nulitatea actului pt încalcarea de catre minorul parte la act a regulilor privind capacitatea civila, încheierea actului si conduita permisa partilor

are aplicatie în materia ocrotirii minorului

DEFINIŢIA sI CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

dreptul de proprietate, în exercitiul sau se descompune în 3 atribute:

o       jus utendi = dr proprietarului de a se folosi de lucru potrivit destinatiei lui

o       jus fruendi = dr de a culege fructele lucrului asupra caruia poarta dr de proprietate

o       jus abutendi = dr de a dispune de lucru, potrivit intereselor sale si în limitele prevazute de lege

NOŢIUNE: este acel drept real subiectiv care da expresie apropierii (însusirii) unui drept, drept care permite titularului sau sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru în mod exclusiv si perpetuum în interes propriu, în cadrul si cu respectarea legii

CARACTERE JURIDICE

Este un drept absolut

o       Proprietarul poate exercita puteri nelimitate asupra lucrului sau, ce se manifesta prin acte materiale de folosinta si de consumatie sau prin acte juridice

o       Acest drept poate fi exercitat numai în limitele prevazute de lege

o       Limitarile îsi gasesc temeiul în dispozitiile legii, în hotarârea instantei judecatoresti sau în vointa omului

Este un drept exclusiv în dublu sens

o       Proprietatea, ca toate drepturile reale, este opozabila oricarei persoane ce intra în contact cu lucrul asupra careia poarta

o       Titularul sau este singurul îndreptatit sa exercite toate atributele pe care dr de propriet le confera: dr de a dispune, dr de a se folosi si dr de a-i culege fructele

o       Exceptii: servitutile pozitive si lantul nesfârsit al legilor de prelungire a contractelor de închiriere

servitutile pozitive confera tertului care beneficiaza de ele facultatea de a savârsi anumite acte de uzaj asupra imobilului

Este un drept perpetuu

o       Dr de proprietate dureaza atâta timp cât exista bunul

Dr de proprietate se identifica cu bunul si nu poate fi separat de acesta

NU exista drept de proprietate temporar

NU trebuie ca bunul mobil sau imobil sa apartina continuu aceluiasi proprietar; prin înstrainarea bunului, dr de propriet nu se stinge, ci se transfera la dobânditor

o       Dr de proprietate NU se pierde prin neuz

Imprescriptibilitatea dr de proprietate sub aspect extinctiv se întemeiaza pe perpetuarea lui

Sunt imprescriptibile extinctiv urmatoarele drepturi reale principale: act în revendicare imobiliara, oricare ar fi titularul dr de proprietate si act negatorie

Este un drept individual

o       Din acest caracter rezida absolutismul dr de proprietate

o       Coproprietatea este numai o exceptie de la regula nimeni nu poate fi obligat sa ramâna în indiviziune

Este un drept total

o       Proprietarul dispune de toate puterile asupra bunului, care sunt grupate în 3 atribute: posesia (jus utendi), folosinta (jus fruendi) si dispozitia (jus abutendi)

o       Aceste atribute apartin exclusiv titularului si sunt exercitate de el sau de altul în numele sau

o       Din caracterul absolut decurge caracterul total al acestui drept

Este un drept real

o       În temeiul sau titularul îsi poate exercita prerogativele asupra unui lucru fara intermediul altei persoane

o       Confera titularului dr de urmarire al bunului în mâna oricui s-ar afla

o       Confera titularului dr de preferinta fata de alti creditori cu privire la acel bun










Document Info


Accesari: 16741
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )