Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ASPECTE COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI

Drept


ASPECTE COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CONTRA INFAPTUIRII JUSTITIEI

CARACTERIZAREA GENERALĂ A INFRACŢIUNILOR CARE ĪMPIEDICĂ ĪNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI



1.1.SCURT ISTORIC

Pravilele romānesti din secolul al XVII-lea incrimineaza marturia strāmba juramāntul mincinos" , cu pedepse foarte aspre "mutilarea".Īn practica īnsa , pedeapsa mutilarii nu se aplica. Ea era īnlocuita cu "gloaba" , care se platea de regula , īn boi[1] .

Codul penal de la 1864 incrimina īn art. 287 la 291 marturia mincinoasa ca un delict contra particularilor.Se facea distinctie īn lege īntre marturia mincinoasa savārsita īn materie criminala , īntr-o cauza corectionala , īntr-o cauza "de politie" sau īntr-o pricina civila. Īn art. 291 era 414j91e prevazuta si pedepsita fapta martorului mincinos care beneficia īn schimbul delictului de un folos material sau de promisiunea unui astfel de folos.

Unul dintre elementele de baza ale delictului era acela ca fapta sa se fi savārsit īn contra acuzatului sau īn favoarea sa. De aici asezarea faptei printre infractiunile contra particularilor. Īn realitate , prin aceasta trasatura esentiala , legiuitorul a vrut sa sublinieze faptul ca marturia trebuie sa aiba legatura cu īmprejurarile esentiale ale cauzei. Practica judiciara a vremii a decis īn acest sens . Sub acest aspect putem considera ca exista o asemanare si o deosebire īntre legislatia actuala si cea de la 1864. Codul de la 1864 nu pedepsea marturia mincinoasa facuta īn fata judecatorului de instructie , considerāndu-se ca astfel martorul ar persista īn faza de judecata , īn atitudinea sa stiind ca delictul sau a fost deja consumat.

Se considera ca se obtine o proteguire mai buna a fazei de judecata, unde de fapt, se solutioneaza cauza .

Codul penal de la 1936 incrimina fapta de marturie mincinoasa īn art. 227-279 īntr-un mod asemanator cu cel din noul Cod penal actual. Fapta considerata delict era asemanatoare aceleia din art. 260 Cod penal actual fiind incriminat īn forma sa simpla cu īnchisoare corectionala de la 1 la 5 ani si interdictie corectionala de la 1 la 4 ani.

Era prevazuta distinct marturia mincinoasa īntr-o cauza criminala sau īntr-o cauza corectionala. De aceea īntr-o cauza disciplinara, corectionala sau civila, sanctiunea era mai putin severa pentru ultimile trei genuri de cauze. Īn cauza penala, sanctiunea martorului mincinos era agravata daca pedeapsa ce era aplicata inculpatului, ca urmare a marturiei mincinoase era mai mare de 5 ani - art. 277 alin. 2, teza I - sau mai mare de 10 ani - art. 277 alin. 3, teza a II a.

Codul republicat la 1984 incrimina distinct marturia mincinoasa facuta cu ocazia unei anchete disciplinare. Ddepozitiile referitoare la martor se extindeau si asupra expertului, traducatorului si interpretului. Informatorul care comitea fapta era sanctionat cu acceasi pedeapsa ca si martorul mincinos dar redusa la jumatate.

Art.281 Cod penal prevedea ca o anumita categorie de faptuitori nu se pedepseau. Textul se referea la martorul care ar fi facut afirmatii adevarate s-ar fi acuzat pe sine, pe o ruda sau pe o persoana de care este legat print-o temeinica afectiune, de savārsirea unei infractiuni, sau si-ar fi cauzat lui sau acelor persoane un grav prejudiciu īn ce priveste onoare sau libertate

Īn eventualitatea unor situatii tranzitorii, īn care fapta ar cadea sub incidenta ambelor coduri, problema se poate pune numai īn legatura cu sanctionare - dispozitiile referitoare la incriminare fiind īn general aceleasi īn ambele coduri, īn ce priveste pedeapsa ea este aceeasi.

Prezentul cod penal este īnsa mai sever īn ce priveste pedeapsa pentru marturie mincinoasa īn cauzele civile si disciplinare care este sanctionata la fel cu marturia mincinoasa savārsita īntr- cauza penala.

1.2. EXPLICAŢII PRELIMINARE

Infractiunile care īmpiedica īnfaptuirea justitiei sunt prevazute īntr-un capitol de sine statator al codului penal fiind o varianta specifica a faptelor penale care aduc atingere activitatii organizatiilor de stat, organizatiilor publice sau altor activitati reglementate de lege si incriminate īn titlul IV din codul penal.

Capitolul II din cadrul acestui titlu incrimineaza faptele socialmente periculoase ce se savārsesc pe parcursul desfasurarii activiitatii judiciare prin nesocotirea unor obligatii procesuale sau a unor garantii procesuale, īmpiedicānd astfel īnfaptuirea justitiei

Justitia reprezinta o valoare sociala deosebit de importanta, de a carei nestingherita īnfaptuire depinde īntreaga ordine sociala.

Īn chiar primul articol al sectiunii consacrate instantelor judecatoresti, Constitutia Romāniei, īn capitolul VI- Autoritatea judecatoreasca - proclama ca justitia se īnfaptuieste īn numele legii si statueaza principiul potrivit caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Īnfaptuirea justitiei īn sensul ei cel mai larg, reprezinta activitatea instantelor judecatoresti de a cauta si de a stabili ceea ce este just īn spetele pe care aceasta le solutioneaza.

Pentru definirea justitiei este necesar sa precizam ca aceasta se īnfaptuieste de o categorie distincta de autoritati publice si anume de instantele judecatoresti.

Activitatea de īnfaptuire a justitiei se finalizeaza printr-o manifestare de vointa care īmbraca forma actului jurisdictional, act care se bucura īn conditiile legii.

Activitatea de īnfaptuire a justitiei se finalizeaza printr-o manifestare de vointa care īmbraca forma actului jurisdictional, act care se bucura īn conditiile legii de autoritatea de lucru judecat. Potrivit Constitutiei, justitia se īnfaptuieste īn numele legii, ceea ce īnseamna ca actul de justitie izvoraste din normele legale si forta lui executorie deriva din lege. Deci, asa cum arata Montesquien, actul de justitie este īn ultima instanta tot un act de aplicare a legii, īnsa īn scopul solutionarii unui conflict de interes

1.3. OBIECTUL JURIDIC

Obiectul juridic generic al infractiunilor care īmpiedica īnfaptuirea justitiei īl constituie valorile sociale privitoare la īnfaptuirea justitiei īn tara noastra. Aceste valori sociale, reglementate de norme juridice, vor deveni ele īnsele raporturi juridice cu un continut complex de drepturi si obligatii conexe, la a caror ocrotire concura si legea penala.

La majoritatea infractiunilor obiectul juridic este complex deoarece alaturi de justitie sunt ocrotite si alte valori sociale cum ar fi libertatea, demnitatea persoanei sau avutul sau (art. 259 - denuntarea calomnioasa , art. 262 - nedenuntarea unei infractiuni, art. 267 - supunerea la rele tratamente si altele din codul penal romān[4]) ori relatiile de serviciu.

4. OBIECTUL MATERIAL

Īn general infractiunile care īmpiedica īnfaptuirea justitiei au un obiect material īn masura īn care consideram ca facānd parte din sfera valorilor concret ocrotite de norma incriminatoare īnsasi actele materiale pe care le īntocmesc sau le efectueaza organele de justitie[5]. Deci acest obiect nu este comun pentru toate infractiunile din aceasta categorie (unele infractiuni din categoria celor mentionate mai sus au obiect material altele nu au )

1.5. SUBIECTUL ACTIV 

Subiectul activ al unora din infractiunile care īmpiedica īnfaptuirea justitiei poate fi orce persoana.

La altele se cere ca subiectul activ sa īndeplineasca o anumita calitate, stabilita explicit sau implicit pentru fiecare infractiune īn parte ( exemple : calitatea de expert, de functionar sau salariat pentru infractiunea de -omisiune a sesizarii organelor judiciare -art. 263 din codul penal, martor sau interpret pentru infractiunea de - marturie mincinoasa - art. 260 din codul penal ).

La unele infractiuni, calitatea persoanei constituie o circumstanta agravanta ( de exemplu : persoana cu functie de conducere īntr-o organizatie publica sau persoana cu atributii de control, art. 263, alin 2[7] cod penal, pesoana care avea īndatorirea de a pazi pe cel evadat, art.270, alin. 1 si 2 cod penal ).

Infractiunile care īmpiedica īnfaptuirea justitiei sunt de regula susceptibile de a fi savārsite cu participatie.

1.6. SUBIECTUL PASIV

Subiectul pasiv al infractiunilor care īmpiedica īnfaptuirea justitiei este statul ca titular al valorii sociale ocrotite "īnfaptirea justitiei".

Īn afara de subiectul pasiv principal, unele infractiuni au si subiect pasiv secundar, adiacent si anume persoana fizica vatamata prin savārsirea infractiunii īn integritatea ei corporala sau īn libertatea ori īn demnitatea sa.

De regula acest subiect pasiv poate fi orce persoana, totusi la unele infractiuni legea prevede explicit necesitatea existentei unor calitati sau conditii speciale a subiectului pasiv ( de exemplu īn infractiunile de "omisiunea de ncunostiinta organele judiciare , arestarea nelegala si cercetarea abuziva, supunerea la rele tratamente ").

Dar, subiectul pasiv secundar poate fi si o organizatie din cele prevazute īn art. 145 cod penal ale carei interese sunt vatamate prin savārsirea unei infractiuni care īmpiedica īnfaptuirea justitiei (de exemplu - marturia mincinoasa , retinera si distrugerea de īnscrisuri).

1.7. Latura obiectiva

Infractiunile care īmpiedica īnfaptuirea justitiei sunt, īn general, infractiuni comisive, elementul lor material realizāndu-se printr-o actiune. La unele infractiuni īnsa, elementul material se realizeaza printr-o inactiune (nedenuntarea unor infractiuni ,omisiunea sesizarii organelor judiciare, omisiunea īncunostiintarii organelor judiciare).

Urmarea socialmente periculoasa consta īn principal īn primejduirea bunei desfasurari a activitatii de justitie, fara ca, de regula, sa fie necesar sa se ajunga la un asemenea rezultat.

Īn subsidiar, poate aparea si o alta urmare constānd īn periclitarea libertatii, demnitatii persoanei sau a sanatatii si integritatii ei corporale (de exemplu : "supunera la rele tratamente" art. 267 cod penal, "represiunea nedreapta" art. 268 cod penal, "nerespectarea hotarārilor judecatoresti" art.271 cod penal).

Raportul de cauzalitate se naste, de regula, din materialitatea īnsasi a actiunii sau inactiunii faptuitorului.

1.8. Latura subiectiva

Infractiunile care īmpiedica īnfaptuirea justitiei, fiind īn majoritatea lor infractiuni de actiune, se comit de regula cu intentie, fie directa, fie indirecta. O singura exceptie priveste infractiunea de īnlesnire a evadarii, care poate fi savārsita si din culpa ( art. 270 al. 4 cod penal ).

La infractiunile de inactiune ( omisiunea, elementul subiectiv, potrivit dispozitiei art. 19 al. Ultim din codul penal, este caracterizat fie prin intentie, cāt si din culpa ( nedenuntarea unor infractiuni, omisiunea sesizarii organelor judiciare, omisiunea de a īncunostiinta organele judiciare ).

1.9. Forma agravanta si sanctiuni

Tentativa acestor infractiuni este incriminata numai īn ceea ce priveste infractiunile de tortura, represiunea nedreapta, evadarea si īnlesnirea evadarii.

Legiuitorul a prevazut pentru infractiunile contra justitiei, īn general, pedepse cu īnchisoarea, datorita importantei valorilor sociale ocrotite de normele juridice din acest capitol. Cauze speciale de īnlaturare a raspunderii penale exista la infractiunea de marturie mincinoasa, nedenuntarea unor infractiuni, favorizarea infractorului, omisiunea de a īncunostiinta organele judiciare.

Circumstante atenuante speciale sunt prevazute pentru denuntarea calomnioasa si marturia mincinoasa. Īn sfārsit, exista circumstanta personala de atenuare a raspunderii penale ( nedenuntarea unor infractiuni si favorizarea infractorului ) si chiar agravarea acesteia ( omisiunea sesizarii organelor judiciare, īnlesnirea evadarii ).



P. Striban "Istoria dreptului romānesc", vol.I, Bucuresti, Edit. Academiei, 1980.

Cas. II, 420/1869, īn Codicele penal si Codicele de procedura criminala, Bucuresti, Edit. Librariei L. Alcalay, 1895, pag. 248.

Īn acest sens, Cas. II, nr. 339/1872, īn Codicele penal si Codicele de procedura criminala, Bucuresti, Edit. Librariei, L. Alcalay, 1895, nota nr. 159.

Republicat cu modificarile ulterioare īn Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997.

O. Loghin, A.Filipas, Drept penal romān - partea speciala, Casa de Editura si presa "sansa" SRL, 1992, pag. 227.

Tribunalul Municipiului Bucuresti, Sectia a-II-a penala, decizia nr. 625/1991 (nepublicata).

Tribunalul Judetean Dāmbovita, decizia penala nr. 164/1990, Revista Romāna de Drept nr. 4/1990, pag. 125.

Tribunalul Judetean Constanta, decizia penala nr. 282/1986, Revista Romāna de Drept nr. 5/1987, pag. 64.


Document Info


Accesari: 7148
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )