Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Consacrarea separatiei puterilor in stat in Constitutia Romaniei

Drept




Consacrarea separatiei puterilor în stat în Constitutia României

Principiul separatiei puterilor în stat a fost ilustrat în textul constitutional român chiar si înainte de revizuirea acestuia în cursul anului 2003. Astfel, doctri 16316w223q na arata în mod pertinent ca, examinând dispozitiile Constitutiei României în versiunea adoptata la 8 decembrie 1991, se putea constata ca echilibrul puterilor în stat se regasea în continutul si semnificatia sa stiintifica moderna, în acest sens erau invocate mai multe argumente pertinente:




a) Cele trei "puteri" clasice se regaseau exprimate în Constitutie: legislativul în normele privitoare la Parlament [art. 58 (devenit art. 61) si urm.]; executivul în normele privitoare la Presedintele României si Guvern (art. 80 si urm.); justitia în normele privitoare la autoritatea judecatoreasca [art. 123 (devenit art. 124) si urm.].

b) Ordinea reglementarii în Constitutie a puterilor era ordinea clasica, fireasca, anume puterea legiuitoare, apoi puterea executiva si, în final, puterea judecatoreasca.

c) Având în vedere legitimitatea împuternicirilor Parlamentului, compozitia sa numeroasa si larg reprezentativa, Constitutia asigura acestuia o anumita preeminenta în raport cu celelalte autoritati statale. Astfel Parlamentul era declarat unica autoritate legiuitoare a tarii [art. 58 (devenit art. 61)], însarcinat cu functii de formare, alegere, numire, învestire a altor autoritati statale si cu functii de control.

Desigur, la aceasta se putea adauga si caracterizarea data de art. 58, potrivit careia Parlamentul era organul reprezentativ suprem al poporului român, desi utilizarea termenului suprem putea fi privita cu multe rezerve de ordin stiintific în contextul teoriei separatiei/echilibrului puterilor în stat.



Nu în ultimul rând, chiar structura bicamerala a Parlamentului putea fi considerata o expresie a echilibrului în exercitarea puterii legislative. De altfel, acesta era si singurul argument solid al bicameralismului quasi-perfect ce exista la acea data, fata de faptul ca România este un stat unitar.

d) Raporturile constitutionale dintre autoritatile publice cunosteau implicari reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, implicari ce semnifica echilibru prin colaborare si control.

În procesul revizuirii Constitutiei antamat în cursul anului 2003 s-a simtit nevoia proclamarii explicite a principiului, astfel încât articolul l a fost întregit cu doua noi alineate, din care unul consacrat în exclusivitate consfintirii principiului separatiei puterilor în stat si democratiei constitutionale drept coordonate politice fundamentale pentru întreaga organizare si activitate a statului român. Constituantul derivat român nu a putut însa trece cu vederea cele mai bine de doua secole de evolutie doctrinara în aceasta materie si a facut referire nu doar la separatia puterilor, ci si la necesarul echilibru care trebuie sa se stabileasca între acestea în functionarea lor fireasca. Alineatul (4) al art. l din Constitutia României revizuita dispune: "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - în cadrul democratiei constitutionale."










Document Info


Accesari: 4941
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )