Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Despre procesul penal

Drept




Despre procesul penal

Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, īn scopul constatarii la timp si īn mod complet a faptelor ce constituie infractiune, astfel ce orice persoana sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala[1].



Art.1 alin 1 din Codul de procedura penala prevede ca "procesul penal are ca scop constatarea la timp si īn mod complet a faptelor care constituie infractiuni". Putem spune ca procesul penal se īnf& 11511f56l #259;tiseaza ca un complex de acte juridice, care datorita desfasurarii lor coordonate si succesive da imaginea unei activitati organizate īn care se urmareste aflarea adevarului si pronuntarea unei solutii juste īn legatura cu conflictul de drept dedus spre rezolvare organelor competente.

Īntreaga activitate procesuala trebuie sa se desfasoare īntr-un timp cāt mai aproape de momentul comiterii infractiunii, respectānd astfel principiul operativitatii procesului penal, urmarindu-se constatarea īn mod complet a faptelor ce constituie infractiuni.  Īn vorbirea curenta notiunea de proces capata īn mod nestiintific semnificatia de "cauza penala " sau "pricina penala".

Īn cazul īncalcarii legalitatii procesului penal pot fi aplicate sanctiuni de ordin administrativ (amenda judiciara), civil (īn cazul repararii pagubelor) sau penal (savārsirea unor infractiuni īmpotriva īnfaptuirii justitiei).

Principiile fundamentale ale procesului penal sunt regulile cele mai generale īn temeiul carora este reglementat si se desfasoara procesul penal.

Constitutia cuprinde prevederi de principiu referitoare la procesul penal, care nu sunt consacrate īn art.2-8 Cod de procedura penala. Īntrucāt prevederile constitutionale sunt de imediata aplicare, ar trebui ca sistemul de principii fundamentale ale procesului penal, consacrat de Codul de procedura penale, sa fie perfectionat prin introducerea acelor principii de reglementare procesuala care īsi au izvorul īn prevederile exprese ale Legii fundamentale. Īn aceasta conceptie, sistemul de principii fundamentale ale procesului penal cuprinde:

principii care asigura realizarea scopului procesului penal īn mod direct:

legalitatea procesului penal;

oficialitate;

aflarea adevarului;

rolul activ al organelor judiciare;

limba oficiala folosita īn procesul penal.

toate prevederile care constituie garantii ale respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor consacrate de Constitutie:

egalitatea īn fata legii si a autoritatilor judiciare;

prezumtia de nevinovatie;

garantarea dreptului la aparare;

garantarea inviolabilitatii domiciliului, corespondentei si convorbirilor telefonice[2].



Participantii la procesul penal sunt organele judiciare si persoanele chemate sa contribuie la desfasurarea procesului penal īn vederea realizarii scopului acestuia².

Notiunea de participant īn procesul penal are un sens larg si un sens restrāns:

īn sens larg, prin participant la procesul penal se īntelege: - organele juduciare, partile, alte persoane chemate sa ia parte la desfasurarea procesului penal.

īn sens restrāns, prin participanti la procesul penal se īntelege: - organele judiciare, partile, aparatorul.

Au calitatea de participanti īn procesul penal urmatoarele organe judiciare: - procurorul, organele de cercetare penala, instanta de judecata.

Partile īn procesul penal sunt: - inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila cu civilimente (sunt persoane fizice sau juridice direct interesate īn solutionarea actiunii penale sau civile nascute prin savārsirea unei infractiuni).

Īn Codul de procedura penala "īnvinuitul" este definit ca fiind persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, atāta timp cāt nu a fost pusa īn miscare actiunea penala īmpotriva sa. Īn literatura de specialitate, notiunea de īnvinuit a fost definita desemnānd persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, atāta timp cāt nu s-a nascut raporul juridic fundamental, ca si raporturile accesorii, ca urmare a punerii īn miscare a actiunii penale: "persoana fata de care a īnceput urmarirea penala, subiect de drepturi si obligatii procesuale."

Faza actelor premergatoare īnceperii urmaririi penale precede nasterea raportului juridic procesual penal. Persoana fata de care se desfasoara actele premergatoare se numeste faptuitor. Notiunea de faptuitor nu este definita īn Codul de procedura penala. Notiunea de faptuitor desemneaza īnsasi persoana care se face vinovata de savārsirea faptei cercetate, īn realitate este vorba de persoana fata de care a fost formulata o plāngere sau care este suspectata de īncalcarea legii penale.

Faptuitorul dobāndeste calitatea de īnvinuit o data cu īnceperea urmaririi penale. Este momentul īn care ia fiinta, īn cauza, raportul de drept procesual ca raport juridic ce se stabileste īntre organul judiciar si persoanele care iau parte la activitatea de tragere la raspundere penala.

Īnvinuitul este subiect al procesului penal, dar nu are calitatea de parte īn procesul penal. Calitatea de īnvinuit dainuie pāna la punerea īn miscare a urmaririi penale, cānd īnvinuitul dobāndeste o alta calitate procesuala, aceea de inculpat.

Īn procesul penal alaturi de organele judiciare si parti, participa si alte persoane, printre care mentionam: - martorii, expertii, interpretii, grefierii, executorii judecatoresti etc.

Īn desfasurarea procesului penal uneori pot sa apara alte persoane īn locul subiectilor procesuali principali, denumiti parti, care pot avea calitati diferite: - succesorii, reprezentantii, substitutii procesuali.

Organele judiciare penale. Constitutia Romāniei reglementeaza īn titlu III, cap. IV, autoritatea judecatoreasca, īn care include instantele judecatoresti (art. 124-130), Ministerul Public (art. 131-132) si Consiliul Superior al Magistraturii (art. 133-134).

Prin instante judecatoresti, īn conformitate cu dispozitiile constitutionale si ale legii de organizare judecatoreasca, se īnteleg verigile care constituie sistemul unitar al

organelor judecatoresti. Constitutia Romāniei prevede īn art. 126 ca justitia se realizeaza prin Īnalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

Potrivit Constitutiei revizuite īn 2003 si art.2 alin.2 din Legea nr. 304/2004, structura instantelor judecatoresti din tara noastra este urmatoarea: Īnalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatorii.

Organele de cercetare penala sunt prevazute de art. 201 alin.2 Cod de procedura penala. Aceste organe sunt: - organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare ale politiei.

Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratorii specializati din Ministerul Administratiei si Internelor.



I. Neagu - Tratat de procedura penala, Ed. Pro, 1977

N. Volonciu - Tratat de procedura penala, Ed. Paideia, 1993





Document Info


Accesari: 3102
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2023 )