Daca dreptul procurorului este nelimitat in aceasta privinta, in sensul ca isi exercita aceasta atributie indiferent ca a participat sau nu la judecarea cauzei in prima instanta, dreptul partii vatamate este mai restrans, aceasta putand face apel numai cu privire la latura penala (art. 362 alin. 1 lit. „c” C. pr. pen.)[1]. Prin Decizia nr. 100/2004 Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitia „in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala” din cuprinsul art. 362 alin. 1 lit. „c” din C. pr. pen., in forma anterioara modificarii aduse prin Legea nr. 356/2006, este neconstitutionala intrucat constituia o limitare a exercitarii drepturilor procesuale de c 535c24f 59;tre partea vatamata.
In sustinerea functiei de invinuire, alaturi de procuror, partea vatamata beneficiaza de aceleasi mijloace procesuale ca si procurorul in sustinerea si dovedirea pretentiilor sale. Mijloacele legale puse la indemana acesteia sunt cereri, memorii, exceptii. De asemenea poate invoca necesitatea administrarii de probe noi si are drept de replica in privinta chestiunilor noi ivite in cursul judecarii apelului.
Poate declara apel si reprezentantul legal sau conventional al partii vatamate, cu procura speciala atasata declaratiei de apel, precum si aparatorul acesteia, ca substituit procesual cu conditia sa fi acordat asistenta juridica partii vatamate la instanta a carei hotarare este atacata.
Atunci cand partea vatamata cumuleaza si calitatea de parte civila, poate declara in aceasta calitate apel atat in ce priveste latura penala cat si in ce priveste latura civila a cauzei, conform art. 362 alin. 1 lit. „d” C. pr. pen., Legea 356/2006 dand relevanta procesual penala Deciziei nr. 482/2004[3] prin care Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea vechii reglementari care nu permitea partii civile sa exercite calea de atac ordinara a apelului si in ce priveste latura penala a procesului.
Pentru partea vatamata si pentru celelalte parti, termenul de apel curge tot in raport cu momentul luarii la cunostinta a hotararii
Pentru realizarea operativitatii in procesul penal, partea vatamata, ca si celelalte parti, poate declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea, actul procedural in care se consemneaza in acest caz declaratia de apel, fiind procesul verbal intocmit de instanta.
Partea vatamata poate depune cererea de apel la instanta a carei hotarare se ataca, potrivit art. 367 alin. 1 C. pr. pen. Depunerea la alta instanta decat cea care a pronuntat sentinta atacata nu atrage respingerea apelului ca fiind tardiv, deoarece nu este prevazuta o astfel de sanctiune .
Fiind o facultate a sa, partea
vatamata poate dispune asupra dreptului de a declara apel,
renuntand in mod expres la aceasta cale de atac. In temeiul art. 368
alin.
Partea vatamata poate reveni asupra
renuntarii inauntrul termenului pentru declararea apelului,
fara vreo consecinta asupra laturii penale a cauzei.
ceilalti titulari ai apelului, prevazuti in art.
Se poate observa ca aceste dispozitii
privind imposibilitatea revenirii asupra renuntarii la apel in ceea
ce priveste latura civila a cauzei, se adauga ca o modalitate in
plus in ceea ce priveste ramanerea definitiva a hotararilor
judecatoresti ale primei instante fata de momentele
prevazute in art.
Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personal de catre partea vatamata in mod direct sau prin mandatar special.
Retragerea apelului trebuie sa fie facuta personal de partea vatamata, sau prin mandatar special, la instanta a carei hotarare a fost atacata sau la instanta de apel.
In timp ce unii titulari (procurorul, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente), prin declararea apelului devolueaza atat latura penala, cat si latura civila a cauzei (avand loc o devolutiune ex integro), in apelul partii vatamate se devolueaza numai latura penala a cauzei.
In cazul existentei mai multor parti vatamate, apelul declarat de una dintre acestea se extinde si asupra celorlalte parti vatamate. De asemenea, desi legea nu prevede expres, poate beneficia de extindere nu numai partea vatamata care nu a exercitat calea de atac ci si cea care a exercitat-o, insa tardiv, deoarece nu i se poate crea acesteia din urma o situatie mai grava. Ar fi inechitabil ca partea vatamata care a ramas pasiva, nedeclarand apel, sa beneficieze de extinderea apelului facut de o parte din acelasi grup procesual, iar partii vatamate care a introdus apel dupa expirarea termenului legal sa i se refuze acest beneficiu.
Apelul declarat de procuror si retras de procurorul ierarhic superior poate fi insusit de partea vatamata numai daca a fost declarat in favoarea sa; in caz contrar neputand fi insusit de parte, instanta nu mai este investita cu judecarea lui si, in consecinta, apelul, care de fapt este inexistent, nu poate fi extins.
In cursul judecarii apelului, partea vatamata poate sa formuleze cereri, sa depuna memorii si sa ridice exceptii; de asemenea poate invoca necesitatea administrarii de probe noi si are drept de replica in privinta chestiunilor noi ivite in cursul judecarii apelului. In cazul in care invoca necesitatea administrarii de noi probe, partea vatamata trebuie sa indice aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate.
Potrivit art. 378 alin.
Partea vatamata si celelalte parti trebuie sa formuleze motivele de apel in scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de apel cel mai tarziu in ziua judecatii. Motivele de apel pot fi formulate si oral in ziua judecatii
Astfel, potrivit art. 361 alin. 2 lit. e C. pr. pen., nu pot fi atacate cu apel, sentintele de dezinvestire. In consecinta, apelul declarat de partea vatamata impotriva unei sentinte de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale, va fi respins ca inadmisibil.
De asemenea, este inadmisibil apelul declarat de partea vatamata cu privire la modul de solutionare a laturii civile a cauzei. Daca in cursul judecatii in prima instanta persoana vatamata a declarat ca revine asupra cererii facute la urmarirea penala de a i se acorda despagubiri civile si sustine ca nu mai are pretentii fata de inculpat, prin aceasta pierde calitatea de parte civila si, in consecinta, apelul sau in contra sentintei prin care nu i s-au acordat despagubiri este inadmisibil.
In schimb, nu poate fi respins ca inadmisibil apelul partii civile declarat cu privire la modul de solutionare a laturii penale intrucat ar insemna sa consideram ca latura civila a cauzei se constituie intr-o chestiune cu totul autonoma de latura penala, ceea ce este de neconceput, dat fiind faptul ca infractiunea este cauza materiala unica a actiunii penale si a actiunii civile in procesul penal.
C. Savin, Neconstitutionalitatea art. 362 lit c) si art. 3855 combinat cu art. 362 lit. c) C. proc. pen. – cu referire la dreptul partii vatamate de a exercita caile de atac ale apelului si recursului, in Dreptul nr. 2/2000, p. 121; R. Lupascu,. Cu privire la dreptul partii vatamate, constituita parte civila, de a declara apel sau recurs si cu privire la latura penala a cauzei, in Dreptul nr. 2/1998, p. 74; R. Lupascu., Partea vatamata. Recurs inadmisibil, in Dreptul nr. 9/1998, p. 132.
|
