Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Juridic

Drept





Lat. "extranes" = strain Raportul juridic are 3 elemente : obiect, continut, subiecte. Raportul juridic civil are aceleasi elemente, fiind caracterizat prin 3 trasaturi : - raport social ;raport volitional ; in raportul civil, partile se afla pe picior de egalitate. Ori de cate ori in raportul juridic apare un element strain se paraseste taramul (drept international privat) dreptului civil si se intra pe taramul dreptului international privat. Ex : un cetatean roman se casatoreste cu un cetatean strain pe teritoriul Romaniei. Elementul strain este cetatenia straina a unuia dintre viitorii soti. Elementul strain la care se refera D.I.P. reprezinta orice imprejurare de fapt din cauza careia relatiile de drept privat intra in contact cu mai multe sisteme de drept. Elementul strain nu este parte componenta a structurii raportului juridic, ci el este o imprejurare care se leaga de oricare dintre cele 3 (subiecte) elemente : subiect, obiect, continut. Intr-un raport juridic pot exista unul sau mai multe elemente de extraneitate. Ex : 1. raportat la subiectele raportului juridic rezulta ca pentru persoana fizica exista urmatoarele elemente de extraneitate : cetatenia, domiciliul s 959f520j au resedinta in strainatate ; pentru persoanele juridice ca elemente de extraneitate intalnim : nationalitatea, sediul sau fondul de comert. raportat la obiectul raportului juridic ; locul situarii bunului (in strainatate) ; raportat la continutul raportului juridic ; locul incheierii actului juridic in sens de negotium juris (ex: o firma romana incheie in strainatate un contract cu o firma straina, in vederea prestarii de catre aceasta din urma a unor servicii pe teritoriul Romaniei) *locul intocmirii inscrisului constatator (instrument probatoriu al actului juridic care poate fi intr-un alt stat decat cel in care s-a realizat acordul de vointa) - locus regit actum; *locul unde urmeaza sa-si produca efectele un contract (locus executionis) ; locul producerii faptului illicit cauzator de prejudicii (lex loci delicti comissi) legea locului unde se produce accidental 4.raportat la problemele de procedura ; locul solutionarii litigiului este in strainatate ; (2 soti romani casatoriti divorteaza in Italia) Definitia elementului de extraneitate : Consta intr-o imprejurare de fapt in legatura cu un raport juridic careia acest raport intra in contact cu mai multe sisteme de drept. In doctrina se apreciaza ca prezenta elementului de extraneitate intr-un raport juridic produce 2 efecte : elementul de extraneitate constituie criteriul de delimitare a raporturilor de D.I.P fata de orice raport civil, elementul de extraneitate determina conflictele de legi, fie aplicarea normelor materiale interne sau unificate. Aceasta situatie conduce la concluzia ca D.I.P are o metoda de reglementare specifica diferita de cea a dreptului civil. Aceasta metoda este dupa caz (este) metoda conflictuala sau metoda aplicarii nemijlocite a normei materiale (substantiale)

 

2) Raporturile juridice de DIP :

Art.1 alin.2 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de DIP prevede urmatoarele : "in intelesul prezentei legi, raporturile de DIP sunt raporturi civile, comerciale, de munca, de procedura civila si alte raporturi de drept privat cu elemente de extraneitate". Este vorba de raportul de drept civil in intelesul larg al cuvantului. In concluzie, obiectul DIP ca ramura de drept este alcatuit din raporturi juridice de drept civil in sens larg care cuprind unul sau mai multe elemente de extraneitate. Raporturile juridice de DIP reprezinta raporturile juridice de drept civil in intelesul larg. Metoda de reglementare a DIP: a) metoda conflictuala poate fi rezolvata astfel : ori de cate ori instanta are de solutionat un litigiu cu privire la un raport juridic cu un element de extraneitate si sunt 2 sau mai multe sisteme de drept susceptibile de a se aplica, trebuie sa se recurga la norma conflictuala a forului (la propriul sistem de DIP) si sa se aplice legea desemnata de aceasta. Norma conflictuala prezinta urmatoarele caractere: utilizarea metodei inseamna alegerea legii competente, intrucat, in principiu, norma conflictuala este bilaterala; in prezenta unor sisteme de DIP diferite, judecatorul forului aplica mereu propria norma conflictuala; legea aplicabila desemnata de norma conflictuala este legea forului sau legea unui stat strain. Metoda conflictuala a fost criticata in doctrina, invocandu-se urmatoarele aspecte: este o metoda complexa cu dificultati in aplicarea practica; este incerta si imprevizibila deoarece in unele state normele conflictuale cu origine jurisprudentiala si nu legala; aceasta metoda aplica raportului juridic de DIP o lege interna, facand abstractie de faptul ca este un raport cu un element de extraneitate In ciuda acestei critici, metoda conflictuala este cea mai potrivita in solutionarea conflictelor de legi. b) metoda aplicarii nemijlocite a normei materiale. In afara sistemului de drept exista norme care se aplica in mod firest raportului juridic, excluzandu-se astfel, atat conflictul de legi cat si aplicarea dreptului strain. Aceste norme se numesc norme (sau legi) de aplicatie imediata. Cu alte cuvinte, normele de aplicatie imediata apartin sistemului de drept intern al statului forului si se aplica raportului juridic cu un element de extraneitate, care are o anumita legatura cu tara forului, prin aceasta inlaturandu-se conflictul de legi si aplicarea dreptului strain.Metoda aplicarii imediate a normelor materiale are caracter prealabil utilizarii normei conflictuale si se particularizeaza prin urmatoarele: normele de aplicatie imediata exclude aplicarea normei straine. Spre deosebire de aceasta, norma conflictuala presupune o optiune intre legea straina si legea tarii; ridica problema aplicarii locului in spatiu; au caracter unilateral, fiind si obligatorii. Normele conflictuale sunt de regula bilaterale In doctrina straina, alaturi de aceste 2 metode de reglementare a raportului DIP se sustine si existenta unei a 3 metode (proper law) care presupune desemnarea legii aplicabile pentru fiecare speta in parte, ceea ce conduce la aplicarea unor legi diferite chiar in aceeasi materie.

 

Clasificarea normelor conflictuale Exista 2 criterii de clasificare : 1)dupa felul punctului de legatura : norme conflictuale unilaterale sunt cele care determina in mod expres campul de aplicare a legii materiale nationale, ignorand astfel cazurile in care legea straina este competenta. Ex : art.63 din legea 105 "dreptul de autor si de proprietate individuala industriala ale persoanei fizice si persoanei juridice straine sunt ocrotite pe teritoriul Romaniei conform legii romane si conventiilor internationale la care Romania este parte" norme conflictuale bilaterale (complete sau duble) care determina atat domeniul de aplicare al dreptului national cat si cele ale dreptului strain. Majoritatea normelor conflictuale din legea 105 intra in aceasta categorie. 2)dupa continut : norme cu privire la persoane (fizice, juridice). Ex : art 18 si urmatorele ; norme cu privire la bunuri. Ex : art.49 si urmatoarele norme cu privire la mostenire. Ex : art.66 si urmatorele norme cu privire la actul juridic. Ex : art.69 si urmatoarele Indiferent de forma lor, bilaterale sau unilaterale, normele imbraca 4 forme: 1.alternative, cumulative, exclusive, .in cascada (ex: art.20 cuprinde astfel de norme). Efectele casatoriei sunt supuse succesiv, ierarhizate urmatoarelor legi: legii nationale comune; legea domiciliului comun legea (resedintei) statului pe teritoriul caruia au ori cerut resedinta comuna; legea statului cu care sotii intretin cele mai stranse legaturi OBS: normele conflictuale nu se confunda cu normele de aplicatie (generala) deoarece ultimele le exclude pe primele. Normele de aplicatie sunt norme materiale care apartin dreptului intern al statului forului si care datorita caracterului lor imperativ se aplica cu prioritate raportului juridic.

Ex : art.19 alin.2 cuprinde o norma de aplicatie imediata care exclude aplicarea art/19 alin.1 si anume: In cazul in care cetateanul roman, aflat in strainatate, incheie o casatorie aceasta se celebreaza : in fata autoritatii locale competente ; in fata agentului diplomatic sau consular (al Romaniei sau al statului stain). Aceste dispozitii inlatura de la aplicare norma conflictuala cuprinsa in art.19 alin.1 care prevede ca "forma incheierii casatoriei este supusa legii unde se celebreaza."

 


Document Info


Accesari: 3444
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )