Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE

Drept


MODURILE DE DOBĀNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE

Clasificare

Modurile de dobāndire a drepturilor reale pot fi clasificate īn functie

de mai multe criterii:

. Dupa īntinderea dobāndirii:

1) moduri de dobāndire universala sau cu titlu universal;

2) moduri de dobāndire cu titlu particular.



. Dupa caracterul dobāndirii:

1) moduri de dobāndire cu titlu oneros;

2) moduri de dobāndire cu titlu gratuit.

. Dupa momentul la care se produce momentul dobāndirii:

1) moduri de dobāndire inter vivos;

2) moduri de dobāndire pentru cauza de moarte -mortis causa.

. Dupa situatia juridica a bunului īn momentul dobāndirii:

1) moduri de dobāndire originare;

2) moduri de dobāndire derivate.

Legea ca mod de dobāndire a drepturilor reale

Īn conceptia Codului civil, domeniul de aplicare ale legii īn aceasta

materie cuprinde:

1) dobāndirea fructelor prin posesia de buna-credinta (art.485 C. civ.);

2) dobāndirea coproprietatii zidului comun, care īn fond este o vānzare silita

(art.597 si 598 C. civ.);

3) dobāndirea mobilelor prin posesia de buna-credinta.

Hotarārea judecatoreasca, mod de dobāndire a drepturilor reale

Hotarārea judecatoreasca constituie un mod de dobāndire a dreptului

de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci cānd ea are un caracter

constitutiv de drepturi. Prezinta acest caracter hotarārea judecatoreasca prin

care se dispune exproprierea unui imobil proprietate privata pentru utilitate

publica sau hotarārea judecatoreasca pronuntata īntr-o cauza care are ca

obiect suplinirea consimtamāntului uneia din parti la īncheierea unui act

translativ de proprietate.

Traditiunea (predarea materiala)

Prin traditiune se īntelege predarea materiala a unui bun. Īn prezent,

traditiunea opereaza transferul proprietatii īn cazul asa-numitelor daruri

manuale, adica al unor donatii curente, de mica importanta, care se executa

imediat, prin predarea lucrului donat, fara a fi necesara o forma speciala.

Ocupatiunea

30

Ocuparea, denumita de Codul civil "ocupatiune", ca mod de

dobāndire a drepturilor reale, consta īn luarea īn posesie a unui bun care nu

apartine nimanui, deci a unui bun fara stapān.

Īn prezent, se admite ca īn aceasta categorie ar intra: apa de baut sau

pentru trebuintele casnice, atunci cānd aceasta este luata de la un izvor

natural, precum si vānatul sau pestele, cānd sunt dobāndite legal.

Accesiunea

Accesiunea consta īn īncorporarea materiala a unui lucru mai putin

important īntr-un lucru mai important. Titularul dreptului asupra lucrului

mai important devine si titularul bunului mai putin important.

Dupa obiectul principal la care se refera, accesiunea poate fi

imobiliara si mobiliara. Accesiunea imobiliara poate fi naturala si

artificiala.

Accesiunea imobiliara naturala consta īn unirea a doua bunuri care

apartin unor proprietari diferiti, fara interventia omului, dintre care cel putin

bunul principal este un bun imobil. Codul civil reglementeaza urmatoarele

cazuri de accesiune imobiliara naturala: aluviunea, avulsiunea, insulele si

prundisurile, accesiunea albiei parasite si accesiunea animalelor.

Accesiunea imobiliara artificiala presupune interventia omului. Īn

Codul civil sunt reglementate doua cazuri de accesiune artificiala:

constructia sau plantatia facuta de proprietar, pe terenul sau, īnsa cu

materialele altcuiva; constructia sau plantatia facuta de o persoana, cu

materialele sale, īnsa pe terenul altcuiva.

Codul civil porneste de la ideea ca lucrul principal este terenul, iar

prin accesiune, proprietarul terenului devine si proprietar al constructiei sau

al plantatiei.

Accesiunea mobiliara presupune unirea a doua bunuri mobile care

apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun de

catre o persoana prin munca sa, folosind materialele altuia.

Īn Codul civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliara:

adjunctiunea, specificatiunea si confuziunea sau amestecul. Regula este ca,

īn toate cazurile, proprietarul bunului principal devine si proprietar al

bunului mai putin important, unit cu primul, avānd obligatia de a plati

despagubirile corespunzatoare.

Uzucapiunea (prescriptia achizitiva)

Uzucapiunea este un mod de dobāndire a proprietatii sau a altor

drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea neīntrerupta a acestui

lucru īn tot timpul fixat de lege.

31

Pot fi dobāndite prin uzucapiune dreptul de proprietate privata si

dezmembramintele acestuia, uzufructul, uzul, abitatia, servitutile si

superficia. Uzucapiunea nu se aplica īn privinta bunurilor imobile

proprietate publica, deoarece acestea sunt inalienabile si imprescriptibile.

Efect al posesiei, uzucapiunea presupune īntotdeauna o posesie utila,

adica neafectata de vicii. Simpla detentie precara ori posesia viciata, oricāt ar

dura īn timp, nu poate duce niciodata la uzucapiune.

Uzucapiunea poate fi de doua feluri: uzucapiunea de 30 de ani

(art.1890 C. civ.,) si uzucapiunea de 10 pāna la 20 de ani, dupa distinctiile

stabilite īn art.1895 C. civ., cānd posesia a fost de buna-credinta si s-a

īntemeiat pe un just titlu.

Principalul efect al uzucapiunii este acela ca posesorul devine titular al

dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunului posedat īn

timpul cerut de lege. Efectul uzucapiunii este retroactiv, īn sensul ca

uzucapantul va fi considerat proprietar, nu din momentul īmplinirii

termenului, ci chiar din ziua īn care a īnceput posesia.

Succesiunea

Potrivit art. 644 Cod civil, proprietatea bunurilor se dobāndeste si se

transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune.

Termenul de succesiune desemneaza, īn general, transmiterea

patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe

persoane fizice sau juridice, ori catre stat.

Mostenirea este reglementata īn Codul civil, Legea nr. 319/1944

privind drepturile succesorale ale sotului supravietuitor, precum si īn alte

acte normative, cum aer fi Legea nr. 18/1991, Legea nr. 112/1995 sau Legea

nr. 10/2001.

Īn raport de prevederile art. 650 Cod civil, mostenirea este de doua

feluri:

- mostenire legala;

- mostenire testamentara.

Mostenirea este legala cānd transmisiunea patrimoniului succesoral

are loc īn temeiul legii.

Mostenirea este testamentara īn cazul cānd transmiterea

patrimoniului succesoral sau o parte a acestuia are loc īn temeiul vointei

celui care lasa mostenirea manifestata prin testament.

Persoanele desemnate de testator sa culeaga mostenirea se numesc

legatari.

Legatararul poate fi:

- universal, cu vocatie la īntregul patrimoniu succesoral;

32

- cu titlu universal, cu vocatie la o fractiune din patrimoniul

succesoral;

- particular, cu vocatie la bunuri determinate.

Data deschiderii mostenirii

Potrivit art. 651 Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte, ceea

ce īnseamna ca data deschiderii unei succesiuni este data mortii celui care

lasa mostenirea.

Locul deschiderii mostenirii

Locul deschiderii mostenirii este cel al ultimului domiciliu al

defunctului, īn raport de prevederile art. 14 din Codul de procedura civila

conform caruia litigiile privitoare la mostenire sunt de competenta instantei

celui din urma domiciliu al defunctului.

Conditiile generale ale dreptului de mostenire

Indiferent de felul mostenirii, legala sau testamentara, pentru ca o

persoana sa poata mosteni, ea trebuie sa īndeplineasca doua conditii:

- capacitatea succesorala;

- vocatia succesorala.

Capacitatea succesorala reprezinta aptitudinea unei persoane de a fi

subiect de drepturi si obligatii pe care le presupune calitatea de mostenitor.

Persoanele care au capacitate succesorala sunt:

- persoanele fizice īn viata la data deschiderii succesiunii;

- persoanele concepute, dar nenascute, la data deschiderii

succesiunii;

- persoanele disparute;

- peroanele juridice daca sunt īn fiinta la data deschiderii

succesiunii, avānd capacitate succesorala de la data īnregistrarii,

de la data actului de dispozitie, de la data recunoasterii sau

autorizarii īnfiintarii.

Nu au capacitate succesorala:

- predecedatii;

- persoanele juridice care au īncetat sa mai aiba fiinta;

- comorientii (persoanele care au murit īn aceeasi īmprejurare,

fara sa se poata stabili daca una a supravietuit celeilalte).

Vocatia succesorala, īn sens larg, desemneaza vocatia eventuala a

unor persoane de a culege mostenirea lasata de o alta persoana.

Conditiile speciale ale mostenirii legale

Pentru a dobāndi mostenirea īn temeiul legii, o persoana trebuie sa

īndeplineasca trei conditii speciale:

1. sa aiba vocatie succesorala legala;

2. sa nu fie nedemna;

33

3. sa nu fie exheredata (dezmostenita).

Principiile generale ale devolutiunii legale

. Principiul chemarii la mostenire a rudelor īn ordinea claselor de

mostenitori legali

Codul civil stabileste patru clase de mostenitori legali:

- clasa I, clasa descendentilor, īn linie directa, alcatuita din

copiii, nepotii, stranepotii defunctului, fara limita de grad;

- clasa a II-a, clasa ascendentilor privilegiati (parintii

defunctului) si a colateralilor privilegiati (fratii si surorile

defunctului si descendentii acestora pāna la gradul al IV-lea,

inclusiv);

- clasa a III-a, clasa ascendentilor ordinari (bunicii, strabunicii

defunctului, fara limita de grad);

- clasa a IV-a, clasa colateralilor ordinari (unchii si matusile,

verii primari, fratii si surorile bunicilor defunctului).

. Principiul proximitatii gradului de rudenie īntre mostenitorii din

aceeasi clasa, conform caruia, īn cadrul aceleiasi clase, rudele de grad mai

apropiat īnlatura de la mostenire rudele de grad mai īndepartat.

. Principiul egalitatii īntre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad,

potrivit caruia, daca mostenitorii defunctului fac parte din aceeasi clasa si au

acelasi grad de rudenie, ei vor īmparti mostenirea īn parti egale.

Reprezentarea succesorala

Prin reprezentare succesorala un mostenitor mai īndepartat īn grad

urca īn locul si gradul ascendentului sau decedat la data deschiderii

mostenirii pentru a culege, īn concurs cu succesorii mai apropiati īn grad,

partea care s-ar fi cuvenit predecedatului daca acesta s-ar fi aflat īn viata.

Reprezentarea succesorala este admisa īn privinta descendentilor

copiilor defunctului si īn privinta descendentilor din frati si surori.

Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor

Pentru a-l mosteni pe defunct, sotul supravietuitor trebuie sa

īndeplineasca conditiile generale cerute de lege pentru a mosteni, precum si

o conditie speciala, respectiv sa aiba calitatea de sot la data deschiderii

mostenirii.

Legea nr. 319/1944 recunoaste urmatoarele drepturi sotului

supravietuitor:

- un drept de mostenire īn concurs cu oricare dintre clasele de

mostenitori legali sau īn lipsa rudelor din cele patru clase;

- un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor

apartinānd gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta;

- un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit.

34

Drepturile statului asupra mostenirii vacante

Potrivit art. 680 Cod civil, īn lipsa de mostenitori legali sau

testamentari, bunurile lasate de defunct trec īn proprietatea statului.

Testamentul

Potrivit art. 802 Cod civil, testamentul este un act revocabil prin care

testatorul dispune, pentru timpul īncetarii sale din viata, de tot sau parte din

avutul sau.

Cuprinsul principal al testamentului īl constituie actele de dispozitie

cu titlu gratuit privitoare la bunurile pe care testatorul le va lasa la moartea

sa, adica legatele.

Īn dreptul nostru sunt cunoscute trei categorii de testamente:

1) testamentele ordinare;

2) testamentele privilegiate;

3) forme simplificate de testamente pentru depunerile la C.E.C si

testamentul facut īn strainatate.

Din categoria testamentelor ordinare fac parte testamentul olograf,

testamentul autentic si testamentul mistic (secret).

Testamentul olograf trebuie sa fie īn īntregime scris, datat si semnat de

māna testatorului.

Testamentul autentic este acel testament care a fost autentificat de

notarul public, cu respectarea dispozitiilor legale.

Testamentul mistic sau secret este testamentul semnat de testator,

strāns si sigilat si prezentat judecatoriei pentru īndeplinirea unor formalitati.

Sunt testamente privilegiate, testamentele militarilor, testamentul īn

caz de boala contagioasa si testamentul maritim.

Testamentul militarilor este acel testament īncheiat de militari,

precum si persoanele asimilate acestora, cāt timp se afla pe teritoriul strain,

īn misiune ori prizonieri la inamic sau pe teritoriul romān īntr-o localitate

asediata sau ale carei comunicatii au fost īntrerupte din cauza razboiului.

Testamentul facut īn timp de boala contagioasa este acel testament

facut de persoanele aflate pe un teritoriu izolat din cauza unei boli

contagioase (īn carantina), daca īn localitatea respectiva nu exista notar

public.

Testamentul maritim se īncheie de calatorii si membrii echipajului īn

cursul unei calatorii pe mare.

Clauza testamentara pentru depunerile la C.E.C reprezinta o

dispozitie testamentara prin care titularii instrumentelor de economisire

solicita īn scris conducerii C.E.C. introducerea de dispozitii testamentare

35

prin care sa indice persoanele carora sa li se elibereze, dupa deces, sumele de

bani depuse.

Conform art. 886 Cod civil, cetateanul romān aflat īn strainatate va

putea dispune prin testament sau īn forma olografa prevazuta de legea

romāna sau īn forma autentica īntrebuintata īn locul unde se face

testamentul.

Legatul

Legatul este actul juridic cuprins īntr-un testament prin care testatorul

desemneaza una sau mai multe persoane care, la decesul sau, vor primi

īntreg patrimoniul, o fractiune din el sau bunuri determinate din patrimoniul

testatorului.

Dupa modalitatile care afecteaza vointa testatorului, legatele pot fi:

- pure si simple;

- cu termen;

- sub conditie;

- cu sarcina.

Dupa obiectul lor, legatele pot fi:

- universale

- cu titlu universal

- cu titlu particular

Cuzele care īmpiedica prodiucerea efectelor legatelor (cauzele de

inficacitate) sunt revocarea si caducitatea dispozitiilot testamentare.

Rezerva succesorala

Orice persoana fizica poate dispune liber de bunurile care alcatuiesc

patrimoniul sau, dar īn limitele prevazute de lege.

Rezerva succesorala este acea parte din patrimoniul celui care lasa

mostenirea la care mostenitorii au dreptul īn virtutea legii si de care cel care

lasa mostenirea nu poate dispune prin liberalitati facute īn timpul vietii sau

prin legate.

Cotitatea disponibila este acea parte a patrimoniului care excede

rezervei succesorale si de care defunctul poate dispune liber, neīngradit,

inclusiv prin donatii si dispozitii testamentare.

Potrivit Codului civil si Legii nr. 319/1944, sunt mostenitori

rezervatari:

- descendentii defunctului de orice grad;

- ascendentii privilegiati;

- sotul supravietuitor.

Dreptul de optiune succesorala

36

Dreptul de optiune succesorala apartine tuturor mostenitorilor cu

vocatie generala la mostenire.

Dreptul de optiune succesorala se manifesta prin intermediul actului

juridic de optiune succesorala prin care titularul acestui drept subiectiv are

posibilitatea de a alege īntre:

- a accepta pur si simplu mostenirea;

- a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar;

- a renunta la mostenire.

Dreptul de accepta succesiunea se prescrie īn termen de 6 luni socotit

de la data deschiderii succesiunii, care se aplica īn cazul transmisiunilor

succesorale universale si cu titlu universal, iar īn cazul transmisiunilor cu

titlu particular, aceste termen este de 3 ani.


Document Info


Accesari: 15264
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )