Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pluralitatea de faptuitori

Drept




Pluralitatea de faptuitori

Formele pluralitatii de faptuitori

Exista trei forme:

a)      Pluralitatea naturala




b)      Pluralitatea constituita

c)      Pluralitatea ocazionala (participatia)

a)      Pluralitatea naturala

Exista atunci cānd participarea a doua sau mai multe persoane la savārsirea faptei este ceruta de chiar natura infractiunii.

Ex: infractiunea de īncaierare (art. 322, cod penal), infractiune de bigamie, infractiunea de incest

Pluralitatea naturala nu cere īnsa, ca toti paritcipantii sa actioneze cu vinovatie. E posibil ca unii dintre participanti sa se afle īn eroare si nu raspund penal.

b)      Pluralitatea constituita

Exista atunci cānd textul de incriminare sanctioneaza constituirea unei asocieri ori sprijinir 111s1820b ea acesteia, daca scopul celor ce s-au asociat consta īn savārsirea de infractiuni.

Ex:

Art. 323, cod penal - asocierea pentru comiterea de infractiuni

Art. 167, cod penal - complotul

Infractiunile caracterizate de o pluritate constituita pot fi, uneori, comise si de o persoana. Astfel, avem ipoteza īn care o persoana vine cu ideea de a constitui o asociatie īn vederea contrabandei.

c)      Pluralitatea ocazionala (participatia)

Exista participatie atunci cānd doua sau mai multe persoane, īn baza unei legaturi subiective participa la savārsirea unei infractiuni cu acte materiale sau intelectuale, fara ca aceasta participatie sa fie ceruta de continutul natural sau legal al infractiunii.

Conditii:

Existenta a doua sau mai multe persoane.

Aceste persoane pot sa actioneze īn calitate de autori, coautori, instigatori sau complici. Atunci cānd toate aceste persoane actioneaza cu intentie suntem īn prezenta participatiei propriu-zise. Īn ipoteza īn care unele persoane actioneaza din culpa sau fara vinovatie avem de a face cu o participatie improprie.

Legatura subiectiva īntre faptuitori.

Aceasta legatura se stabileste īn functie de forma de participatie, īnainte sau īn timpul savārsirii actelor de executare. Daca aceasta legatura se stabileste dupa consumarea faptei, nu mai avem participatie, ci infractiune de sine statatoare.

Participarea cu acte materiale sau intelectuale.

Natura acestor acte difera īn functie de forma de participatie. Autorul sau coautorul participa īntotdeauna cu acte de executare. Complicele poate participa cu acte materiale sau intelectuale, care īnlesnesc sau ajuta la producerea infracti-unii. Instigatorul participa cu acte intelectuale avānd ca rezultat determinarea autorului sa treaca la savārsirea faptei.

Savārsirea de participanti a aceleiasi infractiuni.

Pentru toti participantii fapta se califica īn functie de actiunea sau inactiunea comisa de autor sau coautor.

Daca autorul se afla la prima fapta si primeste amenda contraventionala, complicele care se afla la a doua fapta nu va fi condamnat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiune, pentru ca nu poate exista complicitate fara infractiune. Daca fapta autorului este contraventie si fapta complicelui este tot contraventie.

Daca autorul se afla la a doua fapta i se va aplica pedeapsa pentru infractiune. Īn cazul complicelui sau aflat la prima fapta exista doua situatii:

- Daca acesta stia ca va contribui la o infractiune va fi sanctionat ca pentru o infractiune.

- Daca nu stia ca e o infractiune, acesta se afla īn eroare de fapt si va raspunde doar contraventional.

Participarea mai multor persoane sa nu fie ceruta de continutul natural sau legal al infractiunii.

Nu avem participatie īn prezenta unei fapte de īncaierare. De asemenea, la pluralitatea naturala participatia nu este posibila sub forma coautoratului. Este posibila participatia la infractiunea caracterizata de pluralitatea naturala īn forma instigarii sau complicitatii.

Īn cazul pluralitatii constituite se considera īn doctrina ca nu este posibil participatia īn nici una din formele sale. Asta pentru ca legea incrimineaza ca acte de executare si acele acte care, potrivit naturii lor, ar constitui acte de instigare sau de complictate.

Formele participatiei penale

Autoratul

Este autor persoana care savārseste, īn mod nemijlocit, fapta prevazuta de legea penala. Autorul poate sa actioneze atāt cu vinovatie, cāt si fara vinovatie. Daca actioneaza cu vinovatie si aceasta vina īmbraca forma intentiei, avem o participatie propriu-zisa. Daca autorul actioneaza din culpa sau fara vinovatie avem o partici-patie improprie.

Coautoratul

Exista coautorat atunci cānd doua sau mai multe persoane participa cu acte de executare la savārsirea aceleiasi infractiuni. Legatura subiectiva īn cazul coautora-tului poate sa se stabileasca atāt anterior īnceputului actului de executare, cāt si pe parcursul desfasurarii actului de executare.



Ex: Coautorii se pot hotarī dinainte sa mearga sa jefuiasca o banca, dar se pot hotarī si īn timpul consumarii faptei.

Sub aspectul laturii subiective, īn cazul coautoratului e suficient ca toti coautorii sa participe cu acte de executare, dar nu este necesar ca actiunea fiecaruia privita īn mod izolat sa produca rezultate prevazute de norma de incriminare.

Īn cazul infractiunii complexe īn care exista doua actiuni sau inactiuni este posibil ca unul dintre coautori sa savārseasca o actiune iar al doilea pe cealalta.

Nu este absolut necesar ca fiecare coautor sa lezeze ambele obiecte juridice, fiind posibil ca un coautor sa comita actiuni prin care se aduce atingere obiectului secundar iar celalalt, o actiune care vizeaza obiectul principal. E posibil ca actiunea fiecarui autor privita izolat sa nu produca rezultatul, producerea acestuia fiind determinata de efectul conjugat a actiunii coautorilor.

Va exista coautorat si īn situatia īn care rezultatul a fost cauzat īn mod nemijlocit de actiunea unuia dintre autori, īn masura īn care toti au participat cu acte de executare.

Exista actiuni care nu pot fi savārsite īn coautorat.

Ex: Infractiunile caracterizate de o pluritate constituita - Toti cei care participa la asemenea acte sunt autori.

Alaturi de aceste fapte exista actiuni nesusceptibile de coautorat.

Ex: Infractiunile cu autor unic (care se comit īn persoana proprie)

- Prostitutia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, marturia mincinoasa etc.

Coautoratul nu e posibil la infractiunile din culpa. Īn cazul acestor infractiuni nu poate exista legatura subiectiva dintre participanti. Coautoratul nu este posibil la actiunile omisive, atunci cānd prin inactiune fiecare īncalca o obligatie personala.

Ex: Nedenuntarea

Coautoratul este posibil la actiunile comisive prin omisiune.

Ex: Parintii care nu-si hranesc copiii

Unii autori sustin ca nu poate exista coautorat la viol.

Instigarea

Consta īn determinarea cu intentie a unei persoane sa savārseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Dupa numarul de persoane care instiga:

a)      Instigare cu un singur instigator

b)      Coinstigatori

Instigarea poate fi:

explicita

implicita

perfecta

imperfecta

Īn raport de conditiile generale de participare si sub aspectul legaturii subiective stabilite īntre participanti:

- Priveste momentul pāna la care se poate realiza legatura subiectiva.

- Īn cazul instigarii legatura subiectiva nu se poate realiza decāt īnainte de luarea hotarāri de catre autor. Legatura subiectiva este anterioara executarii, dar nu dupa momentul luarii hotarārii.

- Īn ceea ce priveste posibilitatea existentei instigarii, ea este posibila la toate infractiunile, cu exceptia celor caracterizate de pluritatea constituita.

Īn raport de rezultatul care īl produce actiunea instigatoare, instigarea poate fi:

- perfecta (urmata de executare)

- imperfecta (neurmata de executare)

Suntem īn prezenta instigarii urmate de executare atunci cānd autorul a luat hotarārea si a savārsit fapta la care a fost instigat.

Avem o instigare neurmata de executare atunci cānd autorul nu a trecut la executarea actiunii cerute de instigator. Acestei situatii īi este asimilata din punct de vedere sanctionator si ipoteza īn care autorul trece la executare, dar se desista, comitānd o tentativa nepedepsita.

Doar instigarea urmata de executare este un act de participatie. Instigarea neurmata de executare constituie o infractiune de sine statatoare ce cunoaste limite de pedeapsa specifice.

Īn cazul instigarii neurmate de executare instigatorul savārseste o infractiune de sine statatoare. Aceasta actiune se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa īntre minimul general al pedepsei si minimul special prevazut de lege la actiunea la care s-a insitigat.

Ex: Daca instiga la o fapta prevazuta cu o pedeapsa de la 5 - 10 ani, pedeapsa insitigatorului va fi cuprinsa īntre 15 zile (minimul general) si 5 ani (minimul special al pedepsei).

Īn masura īn care legea prevede detentiunea pe viata la infractiunea la care s-a instigat, pedeapsa aplicabila este īntre 2-10 ani (art. 29 (1), cod penal).

Insitigarea neurmata de executare nu se pedepseste īn situatia īn care pentru fapta la care s-a insitigat legea prevede o pedeapsa cu īnchisoarea de pāna la 2 ani sau pedeapsa cu amenda (art. 29 (2), cod penal).

Totusi, instigarea neurmata de executare se va sanctiona cu pedeapsa prevazuta pentru fapta efectiv comisa, daca pāna īn momentul desistarii autorul a savārsit o alta infractiune.

Ex: Instigatorul īl determina pe autor o fapta prevazuta de legea penala ce se pedepseste cu o pedeapsa de la 3 luni la un an.

Daca autorul comite o tentativa si se desista, dar comite o infractiune pedepsita cu īnchisoarea de la o luna la 3 luni, autorul este pedepsit pentru aceasta, iar instigatorul va fi pedepsit si el dupa aceeasi pedeapsa.

Ex: Autorul comite o tentativa de furt urmata de desistare, īnsa comite si violare de domiciliu. Insitigatorul va fi pedepsit cu pedeapsa prevazuta pentru violarea de domiciliu.

Complicitatea

Complicele - Persoana care, cu intentie, īnlesneste sau ajuta īn orice mod la savārsirea actiunii.



Este complice si cel care īnainte sau īn timpul savārsirii actiunii promite ca va tainui sau favoriza, chiar daca ulterior nu īsi respecta promisiunea.

Īn raport de modalitatile de realizare, complicitatea poate fi:

a)      Materiala

b)      Intelectuala

a)      Complicitatea materiala

Se realizeaza prin procurarea de catre complice a mijloacelor de savārsire a infractiunilor, prin īnlaturarea unor piedici pe care le-ar putea īntāmpina autorul ori prin ajutarea acestuia īn orice mod.

Este complice persoana care procura arma, persoana care īl ajuta pe infractor sa escaladeze un gard pentru a intra īn incinta de unde va sustrage bunuri, casierul care lasa deschisa casa de bani etc.

Actul complicelui poate fi īn sine un act fara relevanta penala.

Ex: Īmprumutarea unui vehicul cu care autorul va savārsi infractiunea

Actul complicelui poate constitui prin el īnsusi o fapta prevazuta de legea penala.

Ex: Transmiterea unor documente cu caracter secret

Pentru a fi īn prezenta complicitatii materiale este necesar ca mijloacele procurate de complice sa fie puse efectiv la dispozitia autorului. Īn plus, este necesar ca aceste mijloace sa fie folosite de autor la savārsirea infractiunii.

b)      Complicitatea intelectuala

Se realizeaza prin īntarirea rezolutiei infractionale a autorului fie prin īncurajari, fie prin asistarea īn timpul savārsirii faptei, fie prin promisiunea anterioara sau concomitenta de tainuire sau de favorizare.

Este un act de instigare īnainte ca acesta sa fi luat hotarārea si este un act de complicitate atunci cānd intervine dupa ce hotarārea a fost luata.

Sub aspectul efectelor, actul de insitigare este cel care īl determina pe autor sa ia hotarārea, īn timp ce complicitatea intelectuala īi īntareste hotarārea deja luata.

Spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepseste decāt īn masura īn care autorul a trecut la executare. Nu exista o fapta de complicitate neurmata de executare.

Delimitarea complicitatii intelectuale de complicitatea negativa

Complicitatea negativa - Se realizeaza atunci cānd complicele asista la savārsirea actiunii de catre autor, fara ca īntre ei sa existe o legatura subiectiva.

Suntem īn prezenta complicitatii negative atunci cānd o persoana asista la o infractiune (furt), dar nu face nimic pentru a o īmpiedica.

Īn dreptul romānesc, complicitatea negativa nu se pedepseste. Prin exceptie, uneori, complictatea negativa este sanctionata ca infractiune de sine statatoare.

Ex: Infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni (art. 262, cod penal), omisiunea sesizarii organelor judiciare (art. 263, cod penal).

Īn masura īn care nu exista legatura subiectiva avem complicitate negativa. Daca exista o legatura subiectiva, suntem īn prezenta unei complicitati intelectuale.

Pedepsirea participatiei

Īn caz de participatie tuturor participantilor li se aplica aceleasi limite legale de pedeapsa.

Īntre formele de participatie exista o ierarhizare sub aspectul periculozitatii. Īn ordine descrescatoare a gradului de pericol formele de participatie pot fi ierarhizate īncepānd cu autoratul si coautoratul, continuānd cu instigarea si terminānd cu complicitatea.

Importanta ierarhizarii

Formele de participatie au caracter absorbant, ceea ce īnseamna ca forma mai putin grava se absoarbe īn forma mai grava de participatie. Ierarhizarea formelor de participatie nu se impune īn mod obligatoriu īn ceea ce priveste pedeapsa concret aplicata. Astfel, desi autoratul este o forma mai grava decāt instigarea, e posibil ca, īn caz concret, instigatorul sa primeasca o pedeapsa mai severa decāt autorul.

Īn acest caz se are īn vedere scopul urmarit de instigator, experienta de viata a instigatului si a instigatorului.

Sub aspectul limitei legale de pedeapsa, toti autorii raspund la fel. Aceasta regula este susceptibila de anumite exceptii. Aceste exceptii sunt determinate de circumstante reale si personale si de modul lor de comunicare īntre participanti.

Aceste circumstante sunt īmprejurarile care privesc fapta sau persoana faptuitorului si care influenteaza raspunderea penala īn sensul agravarii sau atenuarii ei.

Circumstantele reale sunt īmprejurari care privesc fapta si care, potrivit art. 28, cod penal se rasfrāng asupra tutror participantilor īn masura īn care le-au cunoscut sau le-au prevazut. Constituie circumstante reale savārsirea faptei de doua sau mai multe persoane īmpreuna, savārsirea pe timpul noptii, īntr-un loc public.

Circumstantele personale sunt īmprejurari care tin de persoana unui participant. Circumstantele personale pot fi clasificate īn:

a)      Circumstante subiective

Sunt cele care privesc starea sau pozitia psihica a autorului (participantului) fata de urmarea faptei savārsite. Ele nu se rasfrāng niciodata asupra altor participanti.

b)      Circumstante de individualizare

Se refera la anumite calitati ale unui participant. Sunt susceptibile sa se rasfrān-ga si asupra altor participanti, īn masura īn care le-au cunoscut si le-au prevazut.

Ex calitatea de gestionar










Document Info


Accesari: 1736
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )