Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Notiuni de drept explicate

Drept


Semnificatia Principiului legalitatii. Principiile de drept sint norme de drept de maxima generaltate si importanta care stau la baza tuturor celorlalte norme juridice. Principiul legalitaii se refera la respectarea stricta a legii dar nu numai a legii ca act al Parlamentului ci si a altor acte care genereaza drepturi si obligatii juridice( de expl. un contract de vinzare-cumparare) Drepturile si obligatiile juridice pot sa genereze si unele fapte materiale. Principiul legalitatii presupune respectarea tuturor actelor si faptelor materiale care genereaza drepturi si obligatii juridice. Fara respectarea legii nu se poate asigura desfasurarea normala a vietii sociale. Respectarea legii constituie o conditie esentiala a democratiei , deoarece legea respecta interesele majoritatii.



Prezumtia absoluta si relativa de legalitate Actele fiinde emise in temeiul puterii de stat beneficiaza de prezumtia de legalitate ptin care se intelege faptul ca: se presupune ca acestea sint conforme cu legea in acceptiunea sa larga , cu orice act cu forta juridica superioara.

1. Actele care beneficiaza de prezumptie absoluta de legalitate nu pot fi atacate pt motiv de ilgealitate intrucit prezumtia absoluta de legalitate nu poate fi contestata. Beneficiaza doar actele jurisdictionale in principal hotarirle judecatoresti dupa ce au devenit definitive si irevocabile. 2 actele care beneficiaza de prezumtie relativa de legalitatea pot fi atacate pe motiv de ilegalitate intrucit prezumtia relativa poate fi combatuta dovedindu-se cu probe ca actul respectiv este ilegal.

Prezumtia de autenticitate. In afara de prezumtia de legalitate actele adm beneficiaza si de o prezumtie de autenticitate sau de veridicitate in sensul ca : se presupune ca prevederile sale sunt conforme cu realitatile sociale pe care le constata. Aceasta prezumtie prezinta importanta mai ales in caul unei legitimari intrucit ca orice act autentic actul adm face dovada deplina pina la proba contrarie. Prezumtia de autenticitate are un caracter relativ intrucit prin folosirea procedurii inscrierii in fals se poate dovedi ca actul respectiv nu reflecta intocmai realitatea sociala care se constata.

Trasaturile raporturilor de drept administrativ. Prin reglementarea relatiilor sociale de catre normele de drept adm aceste relatii devin raporturi de drept administrativ.Trasaturi: 1. apar in procesul de executare a legii - unul din subiecti este un organ al adm publice. Asemenea raporturi pot sa apara si intre 2 organe ale adm publice

(expl: Ministerul Justitiei si instantele judecatoresti privind asigurarea de catre minister a localelor si materialelor necesare instantelor) 2. intre un organ al adm publice si o persoana fizica sau juridica nestatala (o autoriz de functionare sau aplicarea unei sanctiuni administrative) 3. Aceste raporturi apar prin vointa unilaterala a organului adm publice care actioneaza in temeiul puterii de stat, deci acordul celuilalt subiect privind aparitia, desfiintarea sau mentinerea acestuia nu are eficienta.Raporturile pot sa apara si prin 757d32h actiunea sau inactiunea celuilalt subiect al raportului.( nesolutionarea unei cereri in termenul prevazut de lege)

Participarea org adm publice la aceste raporturi exista in 2 situatii: a) legea obliga organul admin sa participe la aceste raporturi. B) participarea facultativa a org admin la aceste raporturi, legea lasind la aprecierea org administrativ ( eliberarea permisului de port-arma)

Raporturi de drept adm in interiorul administratiei publice. In interiorul adm publice pot sa apara : 1. raporturi de subordonare intre organe, compartimente sau persoane din cadrul departam adm(subordonarea unui inspectorat fata de minister). 2. raporturi de colaborare intre organe, persoane su departamente intre care nu exista raporturi de subordonare(avizarea de catre un minister emis de catre alt minister). 3. raporturi de participare intre organe, persoane sau departamente intre care nu exista raporturi de subordonare (emiterea in comun a unui act adm de catre 2 sau mai multe ministere)

Raporturi de drept admin in exteriorul adm publice: 1 raporturi de subordonare a unei persoane fizice care este subiect activ supraordinar intrucit foloseste puterea de stat si un subiect de drept nestatal - subiect pasiv subordonat 2. raporturi de subordonare a serviciilor publice a) org adm este obligat sa presteze serviciile solicitate (inscrierea unui copil la scoala, eliberarea unei diplome de absolvire) b) legiuitorul lasa la aprecierea organului adm libertatea de a participa sa nu la raporturi cind solicitarea este o simpla propunere pt prestarea de servicii(organizarea unui strand intr-un cartier) 3. raporturi de coordonare intre organele adm publice si cetateni (in cazul unei calamitati naturale, in actiunea de recensamint privind descoperirea si imobilizarea infractorilor)

Forta Juridica a actelor administrative. - reprezinta eficienta efectelor juridice pe acre aceste acte le produc. Forta juridica a unui act adm depinde de locul pe care il ocupa autoritatea emitenta a actului in sistemul organizatoric al statului.Actele adm sint cuprinse intr-un sistem de acte juridice intre care exista anumite relatii in sensul ca actul avind o forta juridica inferioara trebuie sa fie conforma cu actele care au o forta juridica mai mare.In cazul in care actul in cauzaincalca prevederile actelor avind o forta juridica superioara actul respectiv este nul, este lipsit de valabilitate juridica. Actul administrativ fiind un act de executare trebuie sa fie conform cu actele pe care le executa. Actul adm trebuie sa fie conform cu Constitutia Romaniei care este leagea fundamentala a statului si ale carei efecte au o forta juridica suprema.Actul adm trebuie sa fie conform si cu actele emise de Parlament intrucit Parl este organul reprezentativ suprem al poporului roman.Organele adm publice fac parte dintr-un sistem distinct de organe de stat intre care exista relatii de colaborare dar si de subordonare. Asemenea relatii se resfring si asupra actelor pe care aceste organe le emit, in sensul ca actele emise de org inferioare trebuie sa fie conforme cu actele organele superioare ierarhic.Actele emise de catre organele cu competenta materiala de specialitate trebuie sa fie conforme cu actele emise de organele cu competenta materiala generala. Actele emise de catre organele cu competenta teritoriala mai restrinsa trebuie sa fie conforme cu actele emise de organele cu competenta teritoriala mai extinsa.

Intrarea in vigoare a actelor juridice. Intrarea in vigoare a actelor juridice prezinta importanta intrucit in general actele adm incep sa produca efecte juridice dupa intrarea lor in vigoare. Momentul intrarii in vigoare a actelor adm este diferit. Pt organul emitent al actului daca nu s-a prevazut un anumit termen in actul respectiv acesta intra in vioare in momentul adoptariide catre organul emitent. Un act adm poate intra in vigoare si in alte momente: acte normative prin care se stabilesc contraventii intra in vigoare in termen de 30 de la publicare. In caz de urgenta termenul poate fi mai scurt , dar nu mai scurt de 10 zile. Se poate stabili si o anumita data calendaristica precisa pt intrarea in vigoare a unui act administrativ.In cazul in care nu exista nici o prevedere expresa cu privire la intrarea in vigoare , de regula acesta intra in vigoare din momentul aducerii sale la cunostiinta.

Modalitati de aducere la cunostiinta a actelor adm. Modalitatile de aducere la cunostinta a unui act adm sint diferite in functie de natura actului si de organul emitent al actului. In ceea ce priveste natura juridica a actului actele adm individuale se aduc la cunostinta printr-o notificare , care este o instiintare scrsa prin care se aduce la cunostinta celuia care i se adreseaza acel act despre ecistenta actului respectiv si obligatia de a executa in termenul prevazut acel act. In notificare se aduce la cunostinta direct persoanei in cauza. Daca notificarea se adreseaza unui grup de persooane fizice ea se afiseaza in diferite locuri sau se poate aduce la cunostinta celor interesati prin posturile de radi si TV locale. Actele normative emise de guvern si organele centrale specializatese aduc la cunostinta prin publicarea lor in Monitorul Oficial. Daca nu sint publicate ele sunt socotite ca fiind inexistente, deci, nu produc efecte juridice. Actele normative emise de catre organele locale nu au o metoda caracteristica de instiintare. Instiintarea se lasa la libertatea organului care a emis actul normativ in functie de imprejurarile de timp si loc. In general actele normative emise de organele locale se aduc la instiintare prin afisarea lor la sediul organului emitent precum si in locuri mai des frecventate de persoanele carora li se adreseaza sau prin publicarea lor in presa locala.Organele locale au insa o singura obligatie: in cazul in care in localitatea respectiva o minoritate etnica are o pondere de cel putin 20% din nr locuitorilor trebuie sa-l aduca la cunostinta si in limba acelei minoritati.

Cauzele de incetare a efectelorjuridice a act adm.1. actele adm inceteaza sa mai produca efecte juridice in momentul decesului persoanei carei i-a acordat anumite drepturi sau i-a stabilit anumite obligatii in cazul in care sacesta nu se transmite succesorilor(permis de port-arma) 2. Un act adm nu mai produce efecte si din momentul in care a incetat termenul de valabilitate al acestuia(o autorizatie acordata pe un anumit termen) 3. Actele adm nu mai produc efectejuridice si dupa expirarea termenului cind el putea fi executat( un proces verbal nu mai poate fi pus in executare dupa scurgerea unui anumit termen)   4. Actele adm inceteaza sa mai produca efecte juridice si in cazul suspendarii executarii sau anularii acestora.

Structura normelor de drept administrativ. Normele dreptului adm prezinta aceleasi trasaturi generale ca orice norma juridica in ceea ce priveste structura; dar prezinta si unele particularitati.Ipoteaza normelor de drept adm este in general foarte dezvoltata din nevoia de a se cunoaste cit mai exact si mai deplin imprejurarile cin se va aplica norma respectiva.Dispozitia poate fi de mai multe feluri: 1. onerativa - obligatia de a face ceva, de a da ceva. 2. prohibitiva - contine obligatia de anu face ceva. 3. permisiva - cind se lasa la aprecierea celui caruia i se adreseaza norma libertatea de a alege o anumita conduita. Sanctiunea normelor de drept adm uneori trebuie prevazuta in norma ca de exemplu in acele norme prin care se stabilesc drepturi si obligatii intrucit nerespectarea acestora trebuie pedepsita. Alteori poate sa lipseasca fiind subinteleasa.

Categorii de norme de drept. Normele de drept administrativ se impart in 3 categorii: 1. Norme generale aplicabile intr-o serie de sisteme fara sa fie strict determinate. 2. Norme speciale care se aplica numai in anumite sisteme strict determinate. 3. Norme exceptionale care se aplica in sisteme de exceptie : de expl in caz de calamitate naturala. Importanta aceste clasificari consta in aceea ca daca o relatie sociala este reglementata atit de o norma generala cit si de o norma speciala sau de exceptie , in acel caz se va aplica norma speciala sau de exceptionala.

Notiune de drept administrativ. Notiune de drept administrativ poate fi utilizata in 2 acceptiuni: a) ramura de drept - un ansamblu de norme juridice avind un obiect propriu, specific de reglementare juridica, relatii sociale prin care se reglementeaza procesul de executare a legii de catre organele administratiei publice in temeiul puterii de stat. b) ramura a stiintei - un ansamblu sistematizat de cunostiinte despre dreptul administrativ ca ramura de drept intre cele 2 acceptiuni exista o strinsa legatura intucit obiectul de cercetare al stiintei dreptului administrativ este insusi dreptul administrativ ca ramura de drept.

Cercetind normele de drept administrativ stiinta dr adm isi propune sa verifice in ce masura aceste norme corespund realitatii sociale, in ce masura ele contribuiela perfectionarea activitatii organelor adm publice si prin aceasta la perfectionarea intregii vieti sociale, la satisfacerea de catre org adm publ in conditii mereu mai bune a cerintelor membrilor societii.Definind dr adm ca ramura de drept acesta este ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul de executare a legii de catre organele administratiei publice in temeiul puterii de stat.

Notiunea de izvor de drept. Notiune de izvor de drept poate fi utiliz in 2 acceptiuni: a) izvor material de drept - prin care se intelege cerintele sociale de ordine economica, soacial, cultural, politic care trebuie satisfacute prin adoptarea de norme juridice. Aceste cerinte se reflecta in constiinta guvernantilor si le determina vointa. Pt ca aceasta vointa sa devina obligatorie pt restul membrilor soc ea trebuie sa devina totodata o vointa oficiala de stat. Aici intervine izvorul formal al dreptului.

b) Izvorul formal al dreptui - este actul normativ care contine norme juridice prin care vointa guvernantilor devine o vointa oficiala de stat, deci, obligatorie pt membrii societatii si a carei respectare se asigura prin utilizare la nevoie a fortei de constringere a statului. Trebuie facuta distinctie intre izvoarele de drept si izvoarele de drept subiective prin care se intelege aplitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea o anumita conduita sociala, precum si obligatia celorlalti membrii ai societatii de a respecta aceasta conduita, in caz contrar putindu-se recurge la constringerea de stat pt a asigura respectarea dreptului.

Tratatul international ca izvor de drept. Tratatul internat poate fi izvor de drept adm daca indeplineste urmat. conditii: a) Romania sa fie parte la acel tratat sa sa recunoasca acel tratat; b) sa fie legal in conformitate cu principiile si celelalte norme de drept international. c) sa fie incheiat si ratificat de organee competente ale statului, parte la acest tratat d) sa reglementezerelatii sociale ce fac obiectul dr adm. e) sa fie de aplicare directa in dreptul international

Raportul dintre tratatul international si legea interna. In cazul in care este nevoie de un act al unuiorgan parte la tratat pt ca prevederile acelui tratat sa fie transpuse in dreptul intern al acelui stat izvorul de drept este actul emis de org de stat respectiv pt transpunerea prevederilor r\tratatului in dr intern al acelui stat.

Trataul international la care Romania este parte se aplica direct in dreptul intern al Romaniei fara sa mai fie nevoie de de un act intern al prvederilor tratatului in dreptul intern al Romaniei. In cazul in care intervine un dezacord intre prevederile unui tratat si o lege interna se vor aplica prevederile tratatului international. In cazul in care statul inceteaza a mai fi parte la acel tratat se vor aplica din nou legile interne In cazul ivirii unui dezacord cu privire la drepturile fundamentale ale omului se vor aplica reglementarile tratatului international.

Centralizarea si autonomia in dreptul administrativ. Centralizarea si autonomia se prezinta ca un tot unitar constituind o garantie a desfasurarii in cele mai bune conditii a organelor administrative publice si a satisfacerii optime de catre acestea a cerintelor societatii. Centralizarea asigura unitatea coeziunea intregului organism al administratie publice; satsfaccerea cu prioritate a cerintelor generale ale societatii. Autonomia asigura organelor locale libertatea necesara pt a putea satisface cerintele sociale , in primul rind cerintele colectivitatii locale pe care le reprezinta. Organele locale se preocupa insa si de satisfacerea cerintelor generale ale societatii ceea ce contribuie la intarirea colaborarii dintre organele centrale ale adm publice si locale. Raportul dintre autonomie si centralizare nu este ceva absolut, este un raport dinamic care se schimba in functie de interesele, de cerintele ce trebuie satisfacute. Astfel cind prioritara este satsf cerintelor generale va predomina centralizarea , in timp ce prioritara este satisf cerintelor locale preponderenta va fi autonomia.Centralizarea in administratia publica se realizeaza in special prin subordonarea unor organe de adm publica fata de altele.

Notiunea de competenta si felurile acesteia. Competenta reprezinta totalitatea atributiilor, drepturilor si obligatiilor ce revin unui organ al adm publice, unui compartiment din cadrul acestuia sau persoanelor care alcatuiesc organul respectiv. Competenta este stabilita prin lege , in principal prin acte ale org adm publice dar sub anumite aspecte concrete si prin legi speciale. Competenta este de mai multe feluri: 1. materiala - prin care se intelege domeniul in care isi poate desfasura activitatea un organ al adm publice.a) organe cu competenta materiala generala - in toate domeniile de activitate.b) competenta materiala de specialitate - in domenii strict determinate.2. Competenta teritoriala - reprezinta suprafata de teren unde isi poate exercita atributiile un org al adm publice: a) organe centrale - intreg teritoriul tarii(guvern, ministere) b) organe locale - doar intr-o anumita unitate teritoriala ( comuna, oras, judet)

Subordonarea organelor adm publice 1. pe linie verticala - intre organe cu aceeasi competenta materiala dar cu competenta teritoriala diferita( subordonarea unui inspectorat fata de minister).2. pe linie orizontala - intre organe cu aceeasi competenta teritoriala dar cu competenta materiala diferita(subordonarea ministerelor fata de guvern)

Unele organe se subordoneaza doar pe linie verticala : in materie de aparare nationala. Altele se subordoneaza numai pe linie orizontala : ministerele fata de guvern. Exista si o subordonare atit pe linie verticala cit si orizontala dar care a pierdut mult din insemnatate, in prezent existind cazuri foarte rare.

Principiul de drep ca izvor de drept adm. In legatura cu principiile de drept ca izv de drept international se pot ivi 2 situatii: 1) Principiul de drept este consacrat intr-un act normativ . In notiune de lege se include si actul administrativ; nu are o existenta proprie ci numai prin consacrarea izvorului de drept formal. Astfel izvorul de drept este actul normativ care consacra acest principiu.

2) Principiul de drept se desprinde din generalaizare, din mai multe acte normative. Regula generala este ca un act normativ emis cu incalcarea competentei organului emitent poate fi anulat, de ci este revocabil. Aceasta sanctiune nu este necesar sa fie prevazuta de fiecare data pt orice act administrativ. Ea constituie regula genearala care se desprinde prin generalizare. In acest caz izvorul de drept este insusi principiul ca atare.

Cutuma. Este o regula de conduita sociala nescrisa care a fost aplicata o perioada de timp indelungata si care a fost acceptata ca obligatorie de o colectivitate umana.Pt ca obieceiul sa fie izvor de drept trebuie sa indeplineasca 2 conditii:1.norma scrisa sa prevada expres posibilitatea de a se recurge in anumite imprejurari la cutuma ca izvor de drept. 2. relatia sociala in cauza sa nu fie reglementata printr-o norma scrisa, intrucit daca exista o norma scrisa nu se va mai putea aplica cutuma.In dreptul administrativ posibilitatea recurgerii la cutuma este aproape inxistenta. Cutuma este folosita ca izvor de drept in special in dreptul civil.

Jurisprudenta. Prin aceasta se intelege un ansamblu de hotariri judecatoresti. Caltatea jurisprudentei de a fi izvor de dreot este diferita in raport cu sistemul de drept al unui stat.In dreptul francez si romanesc jurisprudenta nu este acceptata ca izvor de drept pe consideratia ca instantele judecatoresti au obligatia sa aplice legea deja existenta la cazuri concrete si nicidecum sa creeze lege prin hotarirle pe care le pronunta.

Actul administrativ ca act juridic. Actul administrativ se deosebeste de alte acte juridice prin urmatoarele trasaturi:1) este un act juridic, deci, este o manifestare de vointa exprimata in scopul de a produce efecte juridice, de a da nastere, de a modifica si a stinge raporturi juridice.Prin aceasta se deosebeste de operat administrative; in timp ce operat adm nu produc decit efecte juridice pe care le are in vedere legea actul administrativ produce isi produce in mod direct efectele asupra acelora carora li se adreseaza, deci actul administrativ produce efecte juridice avute in vedere de organul emitent.2. Actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa juridica - nu este necsar consimtamintul celuilalt subiect de drept administrativ.3. Actul administrativ nu este o simpla manifestare unilaterala de vointa juridica , ci este o manifestare unilaterala de vointa juridica ce emana de la un organ al adm publice 4. Manifestarea de vointa are loc in temeiul puterii de stat; astfel actul administrativ este obligatoriu si totodata executoriu prin el isusi.In cazul in care cel obligat la executare nu executa de buna voie actul administrativ organul competent poate trece direct din oficiu la executarea silita fara a mai fi necesara emiterea de catre un alt organ a unui act in baza caruia sa se treaca la executarea silita.Pt ca executarea silita a unui act adm sa necesite indeplinirea si a unei alte formalitati procedurale este necesara o dispozitie expresa a legii.5.actul administrativ este emis in vederea executarii legii. Actul admin fiind specific adm de stat ca activitate executiva a statului este un act de executare, un act inferior legii ca forta juridica, emis pe baza si in vederea executarii acestia. Actul adm este un act juridic unilateral care emana de la un organ al adm publice in temeiul puterii de stat pe baza si in vederea executarii legii.

Emiterea actelor administrative.Aspectele ilegalitatii. In procesul de emitere a actelor adm aceste trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: 1) actul sa fie emis de catre un organ competent, adica de catre un organ abilitat prin lege sa emita acel act administrativ.Sub acest aspect legalitatea actelor adm poate fi provocata de mai multe cauze : actul este emis de catre un alt organ al adm publice decit cel competent.ilegalitatea actelor adm se poate prezenta si prin faptul ca actul este emis desi lege ii interzicea celui care l-a emis de a atribui acel act. Alteori actu adm este ilegal intrucit nu erau intrunite toate conditiile cerute pt emiterea acelui act.Mai este posibila si situatia cind organul administr publice refuza sa emita acte adm desi erau intrunite conditiile impuse de lege pt emiterea acelui act.in afara de cerinta ca actul sa fie emis de catre organl competent mai este necesr ca actul sa fie emis si de catre persoana din acel organ investita legal sa emita acel act.Actele emise si activitatile desfasurate defunctionari care nu au abilitatea legala sint nule sub aspect juridicExista insa o exceptie in cea ce priveste actele de stare civila; astfel casatoria oficiata de catre un functionar de fapt adica de persoane care nu au investirea legala de a oficia casatoria.Asemeanea casatorii sint considerate a fi valabile dpdv juridic - aceasta spre a ocroti intresele celor care vor sa se casatoreasca. Inreg in Registrul de Stare Civila sau eliberarea de acte de stare civila de catre functionari de fapt sint considerate valabile sub aspect juridic pt a se ocroti interesele celor care se adreseaza cu incredereorg administrativ.

Formele actelor administrative: a) actele scrise prezinta unele avantaje: *posibilitatea cunoasterii exacte a continutului actului ceea ce permite executarea lui corecta * eferea cele mai favorabile conditii pt pt exercitareacontrolului asupra actului adm * in cazul ivirii unui litigiu actul scris ofera cea mai eficienta dovada b)actele adm se pot prezenta si sub forma orala avind aspectele unei note telefonice sau unei dispozitiiverbale dar numai in situatii de urgenta. c) actele adm sub forma implicita prin care se intelege tacereaorganului adica nesolutionarea de catre acesta a unei cereri ce a fost adresata in termenul stabilt de lege. Uneori tacerea este considerata aprobare alteori refuz.

Categorii de avize. 1) avize facultative - cind organul ce emite act adm are libertatea de a solicita sau de a nu solicita avizul unui alt organ 2)avize consultative - cind organul emitent al actului este obligat sa solicite avizul, daca nu-l solicita nu poate emite actul.(o hotarire sau un prouect de hotariri a unui consiliu local trebuie insotite in mod obligatoriu de avizele compartimentului de resort din cadrul primariei si a comisiilor consiliului local) 3) avize conforme - sunt avizele pe care organul ce emite actul administrativ este bligat sa-l solicite si totodata sa-l accepte ( avizele ce se dau in cazul unei autorizatii)

Acte ce produc efecte retroactive . 1) actele administrative emise in vedereaexecutarii unei legi care are efect retroactiv 2) acte adminstrativefiind acte de executare vor produce si ele efecte retroactive intocmai ca si legea pe care o executa. 3) acte administrative declarative de drepturi si obligatii juridice produc efecte retroactive ele confirmind o calitate sau o situatie juridica care s-a produs anterior emiterii lor( certicatul de nastere) 4) acte administrative jurisdictionaleproduc efecte retroactive in sensul ca recunosc un drept sau obligatie care a aparut inainte de emiterea actului. 5) acte administrative de anulare a altor acte administrative pt ilegalitate. Ele produc efecte retroactive in sensul ca prin ele se anuleaza toate efectele juridice pe care le-a produs actul pe care l-au anulat din momentul aparitiei ilegalitatii acelui act. 6) acte emise pt executarea unor hotariri judecatoresti


Document Info


Accesari: 4301
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )