Persoana fizica – subiect pasiv al vatamarii fizice, materiale sau morale

Persoana fizica – subiect pasiv al vatamarii fizice, materiale sau morale

Concept, Clasificare. Elemente de identificare

In general, intelesul juridic al cuvantului de persoana corespunde in domeniul dreptului privat cu notiunea de subiect de raporturi juridice, de fiinta susceptibila de a fi subiect de drepturi si obligatii[1].

Prin notiunea de persoana fizica se desemneaza omul, privit ca titular de drepturi subiective si obligatii civile[2].

Normele juridice care alcatuiesc institutia juridica a persoanei fizice se regasesc in mai multe acte normative. Intre acestea se poate enumera: Codul civil, Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice[3],

In dreptul civil, principalele mijloace de identificare a persoanei fizice sunt numele, domiciliul si starea civila. Aceasta deoarece numele permite sa recunoastem persoana fizica si sa o desemnam, domiciliul ne indica locul unde poate fi gasita, iar starea civila stabileste identitatea juridica a persoanei fizice respective

Persoana fizica - victim& 151i87b #259; a infractiunii

Calitatea de persoana vatamata deriva din raportul creat pe plan social intre cel care a savarsit fapta penala si cel care a suferit vatamarea produsa si implica vocatia de a participa in procesul penal ca parte vatamata sau ca parte civila[4].

Cand persoana vatamata alege sa nu participe la procesul penal ca parte, se regaseste in cursul urmaririi penale sau al judecatii numai in masura in care organele judiciare o solicita la realizarea unor activitati : poate fi audiata ca martor, poate fi solicitata sa participe la reconstituire sau confruntare.

Cand persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, alege sa participe in procesul penal, se numeste parte vatamata (art. 24 alin.1 C.pr.pen) .

Notiunea de parte vatamata este diferita de aceea de persoana vatamata sau de victima a infractiunii, astfel: a) persoana vatamata este persoana care a suferit o vatamare prin infractiune, fara insa a participa in procesul penal, iar victima infractiunii este doar o persoana fizica, aflata in pozitia de subiect pasiv al infractiunii; b) calitatea de persoana vatamata se dobandeste in mod automat prin savarsirea infractiunii, pe cand cea de parte vatamata numai daca persoana vatamata isi exprima vointa in acest sens, sau efectueaza acte specifice sustinerii laturii penale a procesului penal[7].

Mai mult, notiunea de persoana vatamata este diferita de cea de victima a infractiunii. Persoana vatamata este persoana care a suferit un prejudiciu prin infractiune, fara insa a participa in procesul penal, iar victima infractiunii este doar persoana aflata in pozitia de subiect pasiv al infractiunii.

Din punctul de vedere al legislatiei speciale, conceptul de victima este mai larg. Astfel, Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor[8], fara a da o definitie a conceptului, stabileste masuri speciale de protectie atat pentru victimele nemijlocite ale unor infractiuni mentionate in mod expres , cat si pentru victimele indirecte, adica pentru: „sotul, copiii si persoanele aflate in intretinerea persoanelor decedate prin savarsirea infractiunilor de omor, omor calificat si omor deosebit de grav, prevazute la art. 174-176 din Codul penal, precum si a infractiunilor intentionate care au avut ca urmare moartea persoanei” (art. 14 alin. 1 lit. b).

Conditiile cu indeplinirea carora persoana fizica devine parte vatamata in procesul penal

Pentru ca o persoana sa devina parte in proces se cere sa fie indeplinite trei conditii: a) sa aiba vocatia de a deveni parte vatamata; b) sa-si manifeste vointa de a participa in procesul penal[10]; c) manifestarea de vointa sa se faca in termenele prevazute de lege pentru aceasta .

a) Vocatia de a deveni parte vatamata o are persoana care a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin infractiunea savarsita[12]. Persoana fizica poate suferi toate cele trei categorii de vatamari.

O garantie a respectarii dreptului persoanei vatamate, este instituita prin art. 76 C.pr.pen., in conformitate cu care, organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultata, persoana care a suferit o vatamare prin infractiune. Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata. Incalcarea acestei indatoriri de catre organul judiciar echivaleaza cu lipsa de rol activ si poate conduce la casarea hotararii judecatoresti pronuntate in asemenea conditii.

b) Manifestarea de vointa in sensul participarii in procesul penal ca parte vatamata poate fi expresa sau implicita.

Manifestarea implicita imbraca forma unor acte specifice sustinerii laturii penale a procesului, care releva fara echivoc vointa de a participa in procesul penal intr-o asemenea calitate[13]: formularea unei plangeri prealabile, in cazul in care legea cere o asemenea manifestare de vointa, prin care se solicita condamnarea inculpatului pentru infractiunea comisa; declaratia scrisa sau orala facuta in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, prin care se explica dorinta de a participa la procesul penal; prezenta activa la diverse termene, interventia sa in proces, prin prezentarea in fata instantei de judecata pentru a sustine vinovatia inculpatului; solicitarea de probatorii in vederea dovedirii anumitor imprejurari; formularea de intrebari in cursul audierii anumitor persoane etc .

c) Termenul in care manifestarea de vointa trebuie sa se faca difera de la situatia in care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, la cea in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In prima ipoteza, declaratia de participare in proces ca parte vatamata se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata pana la citirea actului de sesizare. In cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, manifestarea de vointa de a deveni parte vatamata se poate face in termenul de doua luni de la data cand a cunoscut persoana faptuitorului. Art. 284 alin. 2 C.pr.pen. prevede ca atunci cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul.

Cand procesul penal incepe din oficiu, partea vatamata, ca subiect activ al exercitiului actiunii penale, contribuie, alaturi de Ministerul Public, respectiv procuror, la dovedirea invinuirii in cadrul administrarii probelor, si cere prin concluziile orale pe care le formuleaza, atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii, condamnarea penala a inculpatului[15]. In cursul urmaririi penale, partea vatamata prezinta cereri si memorii, participa la efectuarea unor acte de urmarire penala, se poate plange procurorului pentru nerespectarea drepturilor sale procesuale (art. 275 C.pr.pen.) sau chiar instantei de judecata (art. 275 - 278 C. pr. pen.). La desfasurarea judecatii, partea vatamata participa cu drepturi egale cu ale celorlalte parti, inclusiv cu ale procurorului, la efectuarea actelor de judecata cu privire la latura penala a cauzei, intervenind in administrarea probelor care sustin invinuirea, punand concluzii scrise si orale cu privire la vinovatia inculpatului si la condamnarea sa penala.

Drepturile persoanei vatamate sunt mai extinse in cazul infractiunilor la care actiunea penala se poate pune in miscare doar la plangerea sa prealabila. In afara de drepturile anterior indicate, partea vatamata are in acest caz dreptul prioritar de a dispune asupra inceperii si desfasurarii procesului penal. Fara plangerea prealabila a persoanei vatamate, procurorul nu poate pune in miscare actiunea penala (art. 10 alin. 1 lit. f si art. 221 alin. 2 C. pr. pen.)[16], iar retragerea plangerii prealabile ori impacarea cu inculpatul atrage, dupa caz, incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal (art. 10 alin. 1 lit. h si art. 11 pct. 1 lit. c si pct. 2 lit. b C.pr.pen.). Si in cazul acestor infractiuni partea vatamata are dreptul sa exercite caile ordinare de atac .

Partea vatamata este subiect in latura penala a procesului nevalorificand pretentii materiale, acest tip de pretentii se pot valorifica in procesul penal numai prin constituire ca parte civila.