Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























RASPUNDEREA PENALA IN MEDIUL DE AFACERI

Drept




RĂSPUNDEREA PENALĂ ĪN MEDIUL DE AFACERI



1. Elemente privind raspunderea penala. Comerciantul, persoana fizica sau juridica, intra īn diverse categorii de raporturi juridice - civile, comerciale, fiscale, de drept al muncii, administrative. Este īnsa posibil ca acelasi comerciant sa intre si īn raporturi juridice penale, adic 858b12i 59; īntr-un raport juridic īn care statul trage la raspundere pe comerciantul (persoana fizica sau juridica) pentru ca a savārsit o īncalcare considerata dintre cele mai grave ale legii; īn numele societatii, statul actioneaza ca un factor coercitiv.

A. Definitia infractiunii este cuprinsa īn dispozitiile art. 17 Cod penal care dispune: "Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savārsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala". Asadar, infractiunea desemneaza o fapta a omului prin care nu se respecta o norma imperativa si se pun īn pericol anumite valori sociale aparate de legea penala, astfel īncāt persoanei vinovate urmeaza sa i se aplice o sanctiune de drept penal.

Din definitia legala a infractiunii rezulta ca trasaturile sale sunt:

a) Prezinta un pericol social (grav). Art. 18 Codul penal stabileste conditiile care trebuie īndeplinite pentru a fi īn prezenta pericolului social al faptei reglementat de legiuitor si anume:

- fapta care prezinta pericol social consta īn orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile aratate īn art. 1 din Codul penal, respectiv Romānia, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si īntreaga ordine de drept;

- pentru sanctionarea faptei care prezinta un astfel de pericol social este necesara aplicarea unei pedepse penale.

b) Este savārsita cu vinovatie, conditie reglementata distinct de legiuitor, prin art. 19 Cod penal, care prevede si cele doua forme ale vinovatiei, respectiv intentia si culpa1.

Prima forma a vinovatiei, intentia, este reglementata de legiuitor īn doua modalitati: intentia directa si intentia indirecta. Intentia directa este cuprinsa īn dispozitiile art. 19 alin. 1, pct. 1 lit. a din Codul penal īn care se arata ca infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savārsirea acelei fapte. Intentia indirecta este prevazuta de legiuitor īn dispozitiile art. 19 alin. 1, pct. 1 lit b Cod penal care dispune ca īn acest caz, infractorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

Culpa a doua forma a vinovatiei, denumita si culpa cu previziune ori temeritate sau usurinta, este prevazuta īn dispozitiile art. 19 pct. 2 lit. a din Codul penal si este realizata atunci cānd infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei (cu usurinta) ca el nu se va produce.

Culpa simpla (denumita si culpa fara prevedere sau neglijenta ori greseala) este reglementata prin dispozitiile art. 19 pct. 2 lit. b din Cod penal īn care se arata ca infractorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada.

c) Este prevazuta (si sanctionata) de legea penala, ceea ce constituie o reflectare a principiului fundamental al legalitatii prevazut de art. 2 Cod penal; numai legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua īn cazul savārsirii acestor fapte concomitent este si o reflectare a principiului neretroactivitatii legii penale prevazut īn art. 11

Cod penal; legea penala nu se aplica faptelor care la data cānd au fost savārsite nu erau prevazute ca infractiuni.

B. Continutul infractiunii are doua forme: continutul legal si continutul concret.

Continutul legal al infractiunii este prevazut prin normele de drept penal care incrimineaza o fapta ca infractiune. Continutul concret al infractiunii este realizat prin comiterea unei fapte de catre o persoana si care trebuie sa contina elementele prevazute de lege pentru a se īncadra īn norma de drept penal si a fi calificata ca infractiune.

Continutul diferitelor infractiuni cuprinde conditii referitoare la fapta, faptuitor2, obiect, locul si timpul comiterii infractiunii.

C. Subiectele infractiunii sunt reprezentate de persoane fizice care au comis infractiunea denumite subiecte active si persoanele fizice sau juridice care au fost vatamate, denumite subiecte pasive ale infractiunii.

a) Subiectul activ al infractiunii este persoana fizica care a contribuit la savārsirea unei fapte prevazute de legea penala īn calitate de autor, instigator3 sau complice4.

Pentru a fi calificat subiect activ al infractiunii persoana fizica trebuie sa realizeze conditiile generale si speciale prevazute de lege. Din prevederile art. 17, 46, 48, 50 si 99 Cod penal rezulta ca sunt conditii generale: vārsta, responsabilitatea, libertatea de actiune si vointa a subiectului activ.

Vārsta de la care persoana fizica raspunde penal ca subiect activ al infractiunii este de 14 ani, cu conditia sa se dovedeasca faptul ca a savārsit fapta cu discernamānt, deci sa fie constient de fapta comisa si urmarile acesteia.

Responsabilitatea poate fi definita, īn general, ca fiind aptitudinea persoanei fizice de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale si de a fi stapān pe ele.

Libertatea de actiune si vointa presupune ca subiectul activ al infractiunii sa actioneze īn mod liber si fara sa fie supus vreunei constrāngeri fizice sau morale.

Conditiile speciale referitoare la subiectul activ vizeaza anumite calitati ale acestuia prevazute de lege pentru anumite infractiuni, motiv pentru care se mai numeste subiect calificat sau circumstantiat (de exemplu, functionar pentru infractiunea de abuz īn serviciu, neglijenta īn serviciu s.a).

b) {i subiectul pasiv al infractiunii trebuie sa īndeplineasca anumite conditii generale si speciale.

Conditiile generale se refera la faptul ca persoana fizica sau juridica sa fie titularul valorii sociale īncalcate prin fapta penala.

Conditiile speciale sunt reglementate numai pentru continutul anumitor infractiuni (de exemplu, pentru infractiunile prevazute īn art. 3-9 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscala subiectul activ este de regula circumstantiat de lege si anume conducatorul unitatii, contribuabili, īmputernicitii contribuabililor, persoane cu atributii financiar contabile).



D. Obiectul infractiunii īl reprezinta valorile sociale ocrotite de legea penala, precum si relatiile sociale create īn jurul si datorita acestor valori care sunt puse īn pericol sau vatamate efectiv prin infractiunile savārsite. Obiectul juridic specific este alcatuit din valoarea sociala efectiva care este pereclitata prin savārsirea infractiunii. Obiectul material este specific numai pentru acele infractiuni numite si infractiuni de rezultat la care valoarea sociala este concretizata printr-o entitate materiala5.

Se face distinctie īntre obiectul juridic general, obiectul juridic generic, obiectul juridic specific, obiectul material, obiectul juridic complex.

Locul si timpul comiterii infractiunii reprezinta elementele preexistente unei infractiuni. Acestea pot fi prevazute īn continutul unor infractiuni si genereaza chiar continutul calificat al acestor infractiuni, de exemplu, este calificat furtul savārsit īntr-un loc public, īntr-un mijloc de transport īn comun īn timpul noptii (art. 209 al. 1 lit. e, f, g Cod penal).

Continutul constitutiv al infractiunii reprezinta ansamblul conditiilor prevazute īn norma de drept penal referitoare la conduita incriminata pe care le realizeaza fapta savarsita, care devin semnificative prin comiterea actiunii ori inactiunii.

Se examineaza actiunea faptei atāt sub aspectul laturii obiective cāt si sub aspectul laturii subiective a infractiunii.

Latura obiectiva a continutului constitutiv al infractiunii reprezinta ansamblul conditiilor prevazute de lege pentru existenta infractiunii cu referire la conduita incriminata. Elementele constitutive ale laturii obiective sunt: elementul material, urmarea imediata, legatura de cauzalitate īntre elementul material si urmarea imediata.

Elementul material este format din actul de conduita incriminat si este prevazut printr-un concept care desemneaza o actiune sau inactiune prohibita de lege (cum ar fi, spre exemplu, pretindere, primire, acceptare, nerespingere de bani sau alte foloase īn cazul infractiunii de luare de mita).

Urmarea imediata se concretizeaza īn vatamarea sau punerea īn pericol a obiectului infractiunii ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului

Legatura de cauzalitate īntre latura obiectiva si urmarea imediata se materializeaza īn raportul de cauzalitate care trebuie sa existe īntre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea imediata.

Latura subiectiva reprezinta ansamblul conditiilor prevazute de norma penala pentru ca o fapta sa fie calificata infractiune referitoare la atitudinea constienta si voita a faptuitorului cu privire la fapta si urmarile acesteia.

Elementul esential al laturii subiective este elementul subiectiv care se materializeaza īn atitudinea psihica (vinovatia reglementata de lege) a faptuitorului raportata la fapta savārsita si urmarile acesteia pentru a fi īn prezenta savārsirii unei anumite infractiuni.

E. Pedeapsa este o sanctiune tipica de drept penal si este definita de legiuitor ca o masuraa de constrāngere si un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul acesteia fiind prevenirea savārsirii de noi infractiuni 6.

Pedepsele pentru persoanele fizice sunt:

a) pedepse principale, respectiv: detentiunea pe viata, īnchisoarea de la 15 zile la 30 de ani si amenda de la 1 000 000 lei la 500 000 000 lei;

b) pedepse complementare respectiv: interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani, degradarea militara;

Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta īn interzicerea unuia sau a unora din urmatoarele drepturi de a alege si de a fi ales īn autoritatile publice sau īn functii elective publice; de a ocupa o functie implicānd exercitiul autoritatii de stat; de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii; drepturile parintesti; dreptul de a fi tutore sau curator.

c) pedepse accesorii care constau īn interzicerea tuturor drepturilor prevazute de lege ca pedeapsa complementara mentionate anterior.

F. Anumite probleme speciale se ridica īn legatura cu conditiile raspunderii penale a persoanei juridice 7:

- persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice, raspund penal, īn cazurile prevazute de lege, pentru infractiunile savārsite īn numele sau īn interesul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii acestora.

- raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a participat la savārsirea aceleiasi fapte.

Pedepsele care se aplica persoanei juridice sunt: pedeapsa principala - amenda; pedepsele complementare constānd īn dizolvarea persoanei juridice; suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la un an la 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, pe o durata de la un an la 5 ani; interzicerea accesului la unele resurse financiare, pe o durata de la un an la 5 ani; afisarea hotarārii de condamnare sau difuzarea ei īn Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa ori mijloace de comunicare audiovizuala.

S-a introdus si regimul de executare a pedepselor aplicate persoanei juridice, respectiv regimul de executare a pedepsei amenzii, a pedepsei dizolvarii persoanei juridice, a pedepsei suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, a pedepsei interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice, regimul de executare a pedepsei interzicerii accesului la unele resurse financiare si regimul de executare a pedepsei constīnd īn afisarea hotarārii de condamnare sau difuzarea acesteia, prin aceste noi reglementari raspunzandu-se pe deplin actelor normative din cadrul Uniunii Europene.

Executarea pedepsei la locul de munca este o pedeapsa specifica dreptului penal romān fiind o masura de individualizare judiciara a executarii pedepsei īnchisorii care nu depaseste 5 ani iar īn cazul concursului de infractiuni 3 ani prin munca, īn unitatea īn care lucreaza condamnatul sau īn alta unitate cu acordul scris al acesteia si cu anumite restrāngeri de drepturi si unele penalitati de ordin pecuniar.

Acesta institutie se aplica daca instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara privare de libertate tinānd seama de gravitatea faptei de īmprejurarile īn care a fost comisa de conduita profesionala si generala a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de reeducare.



G. Pedeapsa penala, ca si pedeapsa de alta natura, implica o anumita individualizare a ei īn diverse faze, respectiv īn faza de elaborare a actului normativ, de stabilire a pedepsei, īn faza de aplicare a ei si īn faza de executare a acesteia. Art. 72 C.p. stabileste criteriile generale de individualizare de care instantele trebuie sa tina cont la stabilirea si aplicarea pedepselor si anume: dispozitiile partii generale ale Codului penal; limitele de pedeapsa ficxate īn partea speciala; gradul de pericol social al faptei savārsite; persoana infractorului; īmprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala8.

H. Legiuitorul consacra īntre articolele 73 si 75 īmprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Circumstatele atenuante legale sunt prevazute prin dispozitiile art. 73 din Codul penal, astfel:

depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate;

- savārsirea infractiunii sub stapānirea unei puternice tulburari sau emotii determinata de o provocare din partea persoanei vatamate produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava9.

Circumstantele atenuante judiciare sunt prevazute prin dispozitiile art. 74 C.p. care enumera numai exemplificativ si nu limitativ īmprejurarile care pot fi considerate circumstante atenuante:

conduita buna a infractorului īnainte de savārsirea infractiunii 10;

staruinta depusa de infractor pentru a īnlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;

atitudinea infractorului dupa savārsirea infractiunii rezultānd din prezentarea sa īn fata autoritatii, comportarea sincera īn cursul procesului, īnlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor.

Daca din probele administrate īn cauza se constata ca exista aceste circumstante atenuante instanta este obligata prin hotaratea pronuntata sa retina si sa motiveze faptul ca, īn speta, sunt incidente aceste circumstante atenuante si sa aplice efectele acestora prevazute de articolul 76 C.p. si sa reduca sau sa schimbe pedeapsa principala.

Circumstantele agravante sunt consacrate legislativ prin dispozitiile art. 75 C.p., iar īn dispozitiile art. 78 C.p. sunt prevazute efectele acestora sunt circumstantele agravante legale:

savārsirea faptei de trei sau mai multe persoane īmpreuna;

savārsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public11;

- savārsirea infractiunii de un infractor major daca aceasta a fost comisa īmpreuna cu un minor12;

savārsirea infractiunii din motive josnice;

savārsirea infractiunii īn stare de betie anume provocata īn vederea comiterii faptei13;

savārsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Circumstantele agravante judiciare nu sunt enuntate exemplificativ de legiuitor acesta prevazānd numai ca instanta poate retine ca circumstante agravante si alte īmprejurari care imprima faptei un caracter grav.

%n ceea ce priveste efectele circumstantelor agravante prin dispozitiile art. 78 legiuitorul a lasat la aprecierea instantei agravarea facultativa a pedepsei īn cazul īn care retine īn speta existenta lor.

I. Legiuitorul reglementeaza si prescriptia sub doua forme: prescriptia raspunderii penale si prescriptia executarii pedepsei.



a) Prescriptia raspunderii penale are ca efect desfintarea raspunderii penale pentru infractiunea savārsita cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii.

Legiuitorul a reglementat detaliat termenele de prescriptie a raspunderii penale care se calculeaza de la data comiterii infractiunii si sunt apreciate diferit īn functie de gravitatea si natura sanctiunilor de drept penal reglementate de lege pentru infractiunile savārsite.

Pentru infractiunile savārsite de minori termenele de prescriptie se reduc la jumatate.

Legiuitorul a prevazut si cauzele de īntrerupere si suspendare a cursului prescriptiei raspunderii penale precum si efectele acestora (vezi art. 123 si art. 128 C.p.).

b) Prescriptia executarii pedepsei este o cauza care īnlatura executarea pedepsei principale cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii.

Legiuitorul a prevazut detaliat termenele de prescriptie a executarii pedepsei īn functie de durata pedepsei care urmeaza a fi executata, aratānd expres ca masurile de siguranta nu se prescriu si, de asemenea, cazurile, precum si efectele īntreruperii si suspendarii cursului prescriptiei executarii pedepsei.

Pentru minori termenele de prescriptie a executarii pedepsei sunt reduse la jumatate.

J. Umanismul legislatiei penale - chiar īn conditiile savarsirii unor fapte grave (infractiuni) - este ilustrat de faptul ca legea (Codul penal) reglementeaza reabilitarea, amnistia si gratierea.

a) Reabilitarea este o cauza care īnlatura consecintele condamnarii deoarece face sa īnceteze decaderile, interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare. Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare īn functia, postul din care infractorul a fost scos īn urma condamnarii ori de rechemare īn cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut; reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia interzicerii de a se afla īn anumite localitati.Ea intervine īn cazul condamnarii la amenda sau la pedeapsa īnchisorii care nu depaseste un an daca īn decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune.

Reabilitarea de drept intervine īn baza legii, deci din oficiu, nefiind necesara depunerea unei cereri de catre fostul condamnat pentru obtinerea acesteia.

Reabilitarea judecatoreasca se obtine prin introducerea unei cereri de catre fostul condamnat la instanta de judecata care dupa examinarea cererii sale verifica daca sunt īndeplinite conditiile prevazute de lege si īn caz afirmativ pronunta o hotarāre judecatoreasca prin care constata intervenita reabilitarea.

Reabilitarea judecatoreasca are aceleasi efecte ca si reabilitarea de drept si anume īnlaturarea consecintelor condamnarii.

b) Conform art. 119 Cod penal prin amnistie se īnlatura raspunderea penala pentru fapta savārsita pāna la data adoptarii decretului ori legii de amnistie.

%n situatia īn care amnistia intervine īnainte de condamnare aceasta īnlatura raspunderea penala pentru infractiunea comisa astfel īncāt daca nu s-a īnceput procesul penal acesta nu mai īncepe, iar daca s-a īnceput acesta v-a īnceta indiferent de faza īn care se gaseste. Daca īnvinuitul sau inculpatul doreste sa-si dovedeasca nevinovatia si sa obtina achitarea acesta are posibilitatea de a cere continuarea procesului penal

Amnistia nu are efect īnsa asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate.

%n cazul īn care amnistia intervine dupa condamnarea inculpatului aceasta are ca efect īnlaturarea executarii pedepsei pronuntate precum si celelalte consecinte ale condamnarii īnsa nu are efect asupra pedepsei amenzii deja īncasate astfel īncāt aceasta nu va fi restituita.

c) Gratierea este o cauza care īnlatura executarea pedepsei si are ca efect īnlaturarea īn totul sau īn parte a executarii pedepsei ori comutarea acesteia īn alta mai usoara.

Gratierea īnlatura executarea pedepsei principale, avānd efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat; īn acest caz, partea din termenul de īncercare care reprezinta durata pedepsei pronuntata de instanta se reduce īn mod corespunzator. %n situatia īn care suspendarea conditionata este revocata sau anulata se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare īnsa īn situatia īn care prin actul de gratiere se dispune altfel este posibil ca acestea sa fie executate īn masura īn care gratierea nu le-a īnlaturat, iar īn cazul īn care gratierea le-a īnlaturat aceasta nu se mai executa.

Gratierea nu are īnsa efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative avānd īn vedere faptul ca masurile de siguranta au ca scop īnlaturarea unei stari de pericol si preīntāmpinarea savārsirii faptelor prevazute de legea penala iar masurile educative au un caracter predominant educativ si preventiv14.











Document Info


Accesari: 1961
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )