Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























TRATATUL INTERNATIONAL CA IZVOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Drept




19. TRATATUL INTERNATIONAL CA IZVOR DE DREPT ADMINISTRATIV

- In ceea ce priveste tratatele internationale, ca izvoare de drept administrativ, problema trebuie privita in mod diferentiat.

- Pentru ca un tratat international sa fie izvor de drept administrativ, el trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:




1. sa fie un tratat legal, adica sa fie in conformitate cu normele dreptului international;

2. sa fie incheiat si ratificat de catre organelle competente potrivit legislatiei interne a statelor parti la acest tratat;

3. sa reglementeze relatii sociale ce fac obiectul de reglementare al dreptului administrativ, de exemplu, tratatele cu privire la frontiera dintre 2 state;

4. sa fie de aplicatie directa in dreptul intern al statului;

5. Romania sa fie parte la acest tratat.

- Un tratat international trebuie ratificat.

- Problema care se pune este de a sti daca prin ratificare un tratat international este direct aplicabil in interiorul statului parte la acel tratat, devenind astfel izvor al unei ramuri de drept intern, avand inplicatii cu acel tratat sau este necesara transpunerea prevederilor tratatului in cauza in cause de drept intern, situatie in care izvorul de drept intern este actul de transformare a normelor internationale in norme interne, si nu tratatul international.

- Unele tratate sunt direct executorii in ordinea juridica interna dupa ce au fost ratificate, in timp ce altele necesita adoptarea unui act normativ al organului de stat competent.

- In aceasta din urma situatie, izvor de drept intern este actul juridic de trasnpunere in legislatia interna a prevederilor acelui tratat.

- Tratatele internationale d 939l116j evin deci izvor de drept administrativ numai atunci cand sunt executorii direct in ordinea juridica interna, ca urmare a ratificarii.

- In ceea ce priveste tara noastra, tratatele internationale ratificate de catre Parlament sunt parte componenta a dreptului intern al acesteia, tratatul constituind astfel izvor de drept pentru tara noastra (Constitutia Romaniei, art. 11 pct. 2)

- Pe langa tratatele ratificate de catre Parlament, exista numeroase tratate internationale aprobate prin hotarari ale Guvernului.

- Mergand in mod strict pe prevederea mentionata din Constitutie, asemenea tratate nu ar face parte din dreptul intern al Romanaiei; concluzia este corecta din punct de vedere logic, este inexacta din punct de vedere juridic.

- Este posibil ca printr-un tratat international sa se deroge de la o lege adoptata anterior de catre statul parte la tratat, intr-un asemena caz se va aplica tratatul international, intrucat el exprima ultima vointa a statului parte la aceste tratat.

- Potrivit Constitutiei Romaniei (art. 20 pct. 2), in cazul in care apare o neconcordanta intre un tratat international, la care Romania este parte, si o lege a statului roman, cu privire la drepturile fundamentale ale omului, se vor aplica tratatele internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

- Potrivit Constitutiei Romaniei, se admite prioritatea reglementarilor internationale fata de reglementarile juridice interne ale tarii noastre numai in ce priveste drepturile omului.

- Art. 11 pct. 1, prevede ca "Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile ce-I revin din tratatele din care este parte".

- Textul se refera la orice tratat, deci in cadrul acestora se include si tratatele internationale cu privire la drepturile fundamentale ale omului.

- Din moment ce tara noastra se obliga sa indeplineasca intocmai tratatele internationale la care este parte, este firesc ca Romania sa nu adopte acte interne prin care sa se contravina prevederilor acelor tratate internationale.

- Daca ar adopta astfel de acte, ar insemna sa-si incalce obligatia pe care si-a asumat-o de a respecta tratatele internationale.

20. PRINCIPIILE DREPTULUI, CUTUMA SI JURISPRUDENTA CA IZVOARE DE DREPT ADMINISTRATIV

- In ceea ce priveste calitatea principiilor dreptului de a fi izvoare de drept adminstrativ se pot ivi 2 situatii:

1. Principiul de drept este consacrat intr-un anume act normativ.

Ex: principiul neretroactivitatii legii este consacrat in Constitutia Romaniei in (art. 15 pct 2); in acest caz izvorul de drept nu este principiul,ci actul normativ in care este consacrat acel principiu.

2. In cazul in care un principiu de drept se desprinde prin generalizare din mai multe acte normative, el fiind continut in diferite acte normative, izvorul de drept este insusi acel principiu.

Ex: principiul revocabilitatii actelor administrative.

- Cutuma sau obiceiul poate fi izvor de drept administrativ cu respectarea unor conditii.

- Cutuma este o regula nescrisa, care a fost aplicata in mod repetat o perioada indelungata de timp si care a fost acceptata ca Obligatorie Ide catre o colectivitate umana.

- Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept, trebuie sa existe o prevedere scrisa a legii, care sa permita utilizarea obiceiului in anumite situatii.

- Trebuie sa nu existe o norma scrisa care sa reglementeze relatiile sociale in care este posibila folosirea cutumei.

- In ceea ce priveste dreptul administrativ, este putin probabila posibilitatea recurgerii la cutuma, ca izvor de drept.

- Jurispudenta, ca izvor de drept, are o situatie diferita in functie de sistemul de drept.

- Prin jurisprundenta se intelege un ansamblu, o totalitate de hotarari judecatoresti.

- In sistemul de drept francez, ca si in cel al tarii noastre, hotararile instantelor judecatoresti nu sunt considerate a fi izvor de drept, intrucat se porneste de la ideea ca rolul instantelor judecatoresti este de a aplica legea la cazurile concrete, prin solutionarea de litigii juridice, si nici de cum de a crea legea ca izvor de drept prin hotararile prin care se pronunta.

- In alte sisteme de drept precedentul judiciar, adica hotararile judecatoresti pronuntate anterior, este socotit izvor de drept.

21.ACTUL ADMINISTRATIV, OPERATIILE ADMINITRATIVE SI CONSECINTELE JURIDICE.

- Activitatea autoritatilor adminstratiei publice, ca organ executive ale statului, se realizeaza prin diverse acte juridice, precum si prin operatii adimistrative si fapte materiale.

- In cadrul acestora, actele adminstative ocupa un loc dintre cele mai importante.

- Actele administrative intrunesc o serie de trasaturi proprii.

1.actele administrative sunt acte juridice, adica sunt manifestari de vointa exprimate in scopul de aproduce efecte jurice, adica de a da nastere, de a modifica sau de a stinge rapoturi juridice , drepturi si obligatii juridece.

- prin aceasta se deosebesc de operatiile administrative.

- In timp e actele adminstrative produc efecte juridice asupra celor carora li se adreseaza, efacte pe care le are in verdere organul emitent al actului, operatiile adminstrative nu produc efectele juridice avute in vedere de cel care le savarseste, ci efectele pe care le prevede legea.

- ex.: o autorizatie de constructie; pt emterea autorizatieie legea stabileste ca sunt necesare o serie de avize.

- deci, efectul avizelor care sunt operatii administrative, consta in aceea ca de ele depinde acordarea autorizatiei, efect care este prevazut de lege si care nudepinde de vointa celui care acorda avizul.

- deosebirea intre actele adimistrative si actele administrative este importanta mai ales in cazul litigiilor de contencios adminstrativ, situatie in care instanta judecatoreasca poate controla numai actele administative atacate in justitie dar nu poate controla operatiile admistrative pe baza carora a fost emis acel act.

- controlul asupra operatiilor administrative se face numai in subsidiar, in cadrul controlului in care instanta judecatoreasca il exercita asupra actului administrativ atacat si numai in legatura cu acesta.

- in legatura cu aceasta trasatura a actelor administrative, s-a pus si problema naturii juridice a actelor de stare civila.

- efectele juridice produc si acte administartive cu caracter jurisdictional; specificul lor consta in aceea ca prin ele sunrt recunoscute si restabilite drepturi subiective incalcate anterior emiterii lor

- prin actele adminstartive cu caracter juridictional, solutionandu-se un litigiu juridic, este restabilita o situatie legala incalcata anterior emiterii acelor acte.

- produce efcte juridice si tacerea unui organ al administratiei de stat la o cere care i-a fost adresata, cu late cuvinte, nesolutionarea in termenul stabilit de lege a unei asemenea cereri.

- efactul lor juridic consta in aceea ca impiedica aparitia unei noi situatii juridice.

- specific administratiei publice forma fundamentala de activitate a statului, este faptul ca aceasta este o activitate executiva de executare a legii.

- actele emise de organele administatiei publice nu pot formula valori politice, nu pot contine norme care sa reglementeze primar relatiile sociale.

actul administrativ ca act de executare, este subordonat legii este un act susecvent.

- prin lege insa un organ al administratiei publice poate fi imputernicit sa amita norme juridice in cazurile nereglementate prin lege.

- prin actele administrative se realizeaza cele mai adecvate modalitati de executare alegii in functie de conditiile concrete.

- prin lege nu se pot reglementa strict toate actiunile organelor administratiei de stat.

- organele administratiei publice trebuie sa dispune de o anumita initiativa, de o anumita autonomie care sa le dea posibilitatea de a aprecia situatiile in care vor emite actele de executare a legii sa apecieze opotunitatea acestora.

2.actul administrativ nu este insa orice fel de manifestare de vointa juridica, ci o manifestare unuilaterala de vointa a organului emitant al actului.

- drepturile si obligatiile care iau nastere prin actele administrative sunt stabilite in mod unilateral de catre organul emitent al acelor acte, persoanele carora li se adreseza actele respective avend indatorirea de a se conforma intocmai vointei unilaterale a organuui administratiei publice, exprimata in actul administrativ.

- intrucat organul emitent actioneaza in calitate de autoritate publica el isi poate impune , in mod unilateral, vointa sa aupra celui caruia i se adreseaza actul in cauza.

- in legatura cu acesta trasatura se ridica anumite probleme:anumite acte care necesita formalitati pregatitoare, actele adminstrative emise la cererea unor persoane si normele juridice care prevad necesitatea acceptarii din partea celuilat subiect al raportului juridic.

3.Dar nu orice manifestare unilaterala de vointa juridica este socotita a fi act adminstativ, ci numai acea manifestare care emana de la un organ al administratiei publice.

- aceasta trasatura este importanta din punct de vedere practic.

- nicaieri I legislatie nu se precizeaza ce organ de stat, in afara organelor administratiei publice, poate emite acte admistrative si ce acte lae acestuia sunt acte admistrative ce pot fi atacate in justitie.

- pot fi considerate acte administartive si actele emise de unele organizatii nestatale, in masura in care acele organizatii indeplinesc activati investite cu autoritate de stat ca urmare a unor prevederi legale exprese .

- ex. : Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Spotivi, organizatie neguvernamentala poate fi considerata autoritate publica in sensul Legii contenciosului administrativ.

4. Manifestarea de vointa are loc in temeiul puterii de stat.

- actul adimistrativ este obligatoriu si executoriu prin el insusi.

- aceasta trasatura prezinta importanta sub doua aspecte :

a) fiind emis din temeiul de stat, oraganul emitent al actului isi poate impune in mod unilateral vointa fta de cel caruoa I se adreseaza acel act , astfel incat ii poate stabili conduita in raportul juridic care ia nastaere se modifica sau se desfiinteza prin emiterea actului administartiv.

b) fiind emisa in temeiul puterii de stat este executoriu din oficiu.

5. Actul administartiv este emis in vederea executarii legi.

- notiunea de lege trb inteleasa in acceptiunea sa larga nu numai de act al Parlamentului ci de orice act dat spre executare in competenta organele admistartiri publice.

- aceasta este si ratiunea administartiei publice ca activitate executiva a statului.

- totodata astfel se explica si faptul ca actul admintrativ este si actul specific al administartiei publice

DEFINITIE:  Actul administativ este un act juridic unilateral care emana, in general, de la un organ al adimistr. publice, in temeiul puterii de stat, pe baza si in vederea executarii legii.

22.ACTELE DE STARE CIVILA.



- actele de stare civila perzinta asemanari , dar si deosebiri, atat fata de actele administrative cat si fata de opertiile adiminstrative.

- actele de stare civila se aseamana cu actele de stare civila prin aceea ca produc in mod direct efecte juridice asupra celui caruia I s-a eliberat actu resp, dar se deosebesc de catele adiministative pri acea ca ele nu exprima vointa celui pe care le emite, nu produc efectele juridice pe care cesta le-ar avea in vedere ci efectele juridice pe care le prevede legea.

- ex. : indiferent de vointa celui care emite un certificat de nastere, caesta constat nasterea unei pers. Fizice iar efectul lor juridic consta in acea ca, prin el , se atesta aparitia unui nou subiect de drept.

- actele de stare civila se aseamana si cu operatiile administartive in ceea ce priveste efectele lor juridice prin aceea ca, intocmai ca operatiile administrative, ele produc efectele juridice pe care le prevede legea, iar nu efctele juridice pe care le-ar avea in vedere cel care emite un act de stare civila.

- actele de stare civila se deosebesc insa de operatiile adminstr. Prin aceea ca produc in mod diract efecte juridice fata de cei carora li se adreseaza, in timp ce operatiile administr. Produc efecte juridice indiract, prin intermediul actului administr. Care a fst emis pe baza acestor operatii.

- ex. : in cazul unei autorizatii de constructie, avizele care se acorda pt emiterea acestora nu produc direct efcte juridice asupra celui care a solicitat autorizatia, ci numai indirect, prin intermediul autorizatiei de constructie, aceasta fiind cea care produce in mod direct efecte juridice asupra solicitantului.

- s-a apreciat ca asemanarile intrea actele de stare civila si actele administr. Sunt mai pronuntate decat deosebirile dintre ele astfel incat actee de stare civila sunt considerate a fi acte administrative.

23.ACTELE CARE NECESITA FORMALITATI PREGATITOARE.

actele cu anumite formalitati pregatitoare, necesare pt emiterea unui act adminstr.(diferite referate, avize, expertize, etc)sunt acordate de un alt organ sau alta pers decat organul emitent al actului.

- avizele, referatele etc. exprima opinia organului sau pers care le intaocmeste cu privire la actul administr. la care se refera.

- este necesar sase analizeze inter un act unilateral si un act bilateral.

- actele unilaterale: raportul juridic ia nastere printr-o singura manifestare de vointa juridica.

- actele bilaterale: raportul juridic nu poate lua nastere decat prin acordul subiectelor acelor raport (vanzare-cumparare).

- ex. : situatia unei autorizatii de constructie:rapotul juric ia nastere numai prin manifestare unulaterala de vointa juridica a organului care caorda autorizatia acesta stabilind in mod unilateral continutul si conditiile autorizatiei.

- avizele pe baza carora a fsot emisa autorizatia nu au nici un efect direct asupra celui care a solicitat-o, autorizatia de construtie fiind cea care produce direct efcte juridice asupra acestuia.

- cel care acorda avizul se afla in raport direct numai cu cel care emite autorizatia de construire, fara nici o legatura directa cu solicitantul aceklei autorizatii, cu raportul in care unul dintre subiecte este cel care a solicitat autorizatia.

- cel care acorda avizul si organul emitant al autorizatiei apr in acest rapot ca u simplu subiect de drpt exprimand o singura manifestare de vointa in raport juridic cu solicitantul autorizatiei.

- in cazul opertiile pregatitoare pt emiterea unui act administrativ , caracterul acestui act de manifestare unuilaterala de vointa juridica se mentine.

- avizele respective nu au nici un efect direct asupra raportului juridic in cauza, ele privind doar raportulile intre cei care acorda avizele si organul emitant al actului fara nici o legatura directa asupra celui caruia i se adreseaza ctu resp, acesta producand efecte juridice fara necesita consimtamantul solicitantului.

- tocmai acesta este conditia esentiala in ceea ce priveste carcterul unilateral de vointa juridica , exprimata prin actul administrativ.

24.ACTELE EMISE LA CERERE SI CARE NECESITA ACCEPTARE.

- actul adiministrativ emis la cererea unei persoane isi pastreaza calitatea de afi o menifestare unilaterala de vointa juridica, pt ca cererea solicitantului nu face decat sa puna in miscare procedura de emitere a actului administrativ, si nu are nicidecum semnificatia unui acord de vointa.

- organul emitent al actului are liberatatea, pe baza vointei sale unilaterale, de a emite sau nu actul administrativ pe baza cererii primite, evident, in cazul in care legea nu obliga acel organ sa emita actul solicitat.

- cererea in cauza nu afecteaza cu nimic caracterul unilateral al vointei expeimate in actul administrativ, ea fiind doar o conditie procedurala care declanseaza actiunea organului solicitat pt a emite actul adiministrati intrucat fara o asemenea cerere organul resp nu poate emite actul.

- chiar si in cazul in care legea obliga organul administrativ sa emita actul solicitat cerea nu se perzinta ca un acord de vointa ci pt ca asa dispune legea.

- ex.: eliberarea unui act de identitate in conditiile prevazute de lege.

- caracterul actului administarativ de a fi o manifestare unilaterala de vointa juridica se pastreaza in momentul in care legea lasa organului adminstratiei publice libertatea de a decide, pe baza vointei sale unilaterale, acordarea sau neacordarea actului solicitat de cel care I s-a adresat in acest sens.

- atunci cand normele juridice prevad necesitatea acceptarii celulat subiect al raportului juridic, caracterul unilateral al vointei se mentine, intrucat organul administartiei publice este cel care decide, acceptarea neconstituind un consimtamant, ci numai o conditie sau forma de procedura ceruta de normele juridice pt ca actul sa poata fi emis.

- ex: cazul numirii unei pers intr-o functie in aparatul de stat, cand este necesara din partea acestuia numirii in functia respectiva.

- actul in cauza isi pastreaza caracterul de a fi o manifestare de vointa juridica , deoarece, indiferent ca beneficiarul accepta postul oferit, organul administrativ nu este obligat sa-ina acorde acest pot in mod automat.

- el poate sa revina in mod unilateral asupra propunerii facute si sa atribuie acest pot unei alte persoane.

25.DENUMIREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

- actele administrative poarta denumiri diferite, adecvate fiecarei situatii in parte.

- denumire generica a actelor emise de catre organele administartiei publice in realizarea puterii de stat este aceea de cat administartiv.

- in cazurile particulare, denumirile acestor acte sunt diferite;ex. :hotarari ale Guvernului, ordine si intructiuni ale ministerelor, hotarari ale consiliilor judetene si locale ,dispozitii ale primarilor, etc.

- de retinut faptul ca folosirea unora dintre aceste denumri nu se refra intotdeauna numai la cte administrative, acte cu natura jurica diferita putand sa poarte aceeasi denumire.

- problema stabilirii naturii juridice a unui act, in situatia in care anumite cate poarta aceeasi denumire, prezinta o deosebita importanta din punct de vedere practic, al regimului juridic e se va aplica acelui act.

26.CRITERIILE DE MANIFESTARE A ACTELOR ADMINISTRATIVE

1.In functie de sfera efectelor juridice, actele administartive se impart in acte normative si acte individuale.

- actele normative contin norme juridice , generale si impersonale, care se adreseaza unuinumar nedeterminat de persoane.

- unele norme privesc pe orice persoana aflata in tara, alte norme se adreseaza numai cetatenilor romani, in timp ce altele privesc categorii determinate de persoane.

- actele administartive individuale contin reguli de conduita pentru o anume persoana sau pentru un grup determinat de persoane.

- importanta acestei clasificari consta in aceea ca niciodata actele individuale nu pot incalca actele normative.

- dupa criteriul sferei efectelor juridice pe care le produc, actele administrative mai pot fi clasicate in acte cu efecte interne (regulamentele de ordine interioara) si acte cu efecte externe (fata de alte organe de stat, organizatiii nestatale sau persoane fizice).

2. In functie de scopul urmarit:

- acte administartive prin care pot fi stabilite drepturi pt persoanele fizice si juridice (diferitele autorizatii si permise).

- acte administrative prin care pot fi stabilite obligatii in sarcina carora li se adreseaza actele respective (obligatia de a face ceva).

- actele administrative conti atat drepturi cat si obligatii.

- actele administartive care stabilesc sanctiuni.

-acte administartive prin care se solutioneaza diferite litigii juridice (actele administrative jurisdictionale)

- actele administrative care pot avea ca scop anularea altor acte administrative (ilegale sau neoportune).

- acte administartive prin care se pot certifica situatii juridice (;legitimatii de serviciu, adeverinte)

3. In raport cu natura efectelor juridice pe care le produc:

a)acte constitutive de drepturi si obligatii-acte care dau nastere, modifica sau sting drepturi si obligatii juridice (permisul de conducere auto).

b)acte declarative de drepturi -certifica o anumita calitate a unei persoane sau o anumita situatie a unei juridica (actele de identitate).

- aceste acteprezinta o deosebita importanta intrucat drepturile aferente calitatii sau situatiei pe care o certifica nu pot fi exercitate fara astfel de acte.

c)actele recognitive de drepturi recunosc drepturi preexistente emiterii lor, in cadrul solutionarii unor litigii juridice (actele organelor administrative cu atributii jurisdictionale).

d) actele administrative sanctionarii prin care se aplica sanctiuni administrative (proces verbal de constatare).

e. actele administrative de anulare a altor acte administrative pentru ilegalitatea acestora sau pentru neoportunitatea lor.

4. In raport cu efectele juridice in spatiu:

a. acte cu aplicare generala, pe intregul teritoriu al tarii

b. acte cu aplicare locala, in unitatile administartiv-teritoriale

- aceasta clasificare corespunde clasificarii organelor administratiei publice in functie de competenta lor teritoriala, in organe centrale si organe locale.

- aplicarea in spatiu a unui acte administrativ nu corespunde insa intotdeauna cu competenta teritoriala a organului emitent.

- actele emise de organul cu competenta teritoriala mai restransa trebuie sa nu incalce actele organelor cu competenta teritoriala mai larga.

5. In functie de domeniile de cativitate in care se aplica:

a. acte de administartie generala cu aplicare in principiu in toate domeniile de activitate(actele guvernului).

b.actele de administratie special cu aplicare numai in anumite domenii sau sectoare de activitate (actele ministerelor).

- aceasta clasificare a actelor administrative corespunde impartirii organelor administratiei de stat, in raport cu competenta materiala a acestora, in organe cu competenta materiala generala si organe cu competenta materiala restransa sau de specialitate.

- importanta acestei clasificari consta in aceea ca actele de administratie speciala trebuie sa fie conforme cu actele de administratie generala, ca urmare a relatiilor de subordonare a organelor de specialitate fata de organele cu competenta materiala generala.

- exista unele situatii cand competenta teritoriala are prioritate fata de cea materiala, in ceea ce priveste conformitatea actelor administrative.

27.NOTIUNEA DE FORTA JURIDICA SI APLICAREA EI IN CAZUL ACTULUI ADMINISTRTIV.

- actul administrativ produce efecte juridice, deci creeaza modifica sau desfiinteaza rapoturi de drept administrativ, drepturi si obligatii juridice corelative.

- actele administrative au o anumita forta juridica, prin care se intelege eficienta efectelor juridice pe care le produc.

- aceasta forta juridica trebuie analizata prin raportarea fortei juridice a unui act la forta juridica a altor acte.

- acytele juridice se afla intr-un sistem de acte care au o forta juridica diferita, in functie de locul pe care il ocupa organul emitent al acelui act in sistemul organelor statului.

- actele pe care acestea le emit sunt cuprinse intr-un sistem ierarhic de acte juridice.

- in cadrul acestui sistem actul inferior ca forta juridica trb sa fie conform cu actele avand o forta juridica superioara.

- in cazul in care un act incalca prevederile actelor cu forta juridica superioara,acel act este nul.

- deci actul in cauza este lipsit de eficienta juridica.

- actele administrative trb sa fie conforme cu prevederile Constitutiei si cu actele Parlamentului, ale caarui acte are o forta juridica superioara fortei juridice a tuturor celorlalte acte juridice din societate.



- actele pe care organele administrtiei puublice le emit au o forta juridica diferita, actele organelor ierahic superioare avand o forta juridica mai mare decat forta juridica a actelor emise de catre organele inferioare.

- actele administrative emise de catre organele administratiei publice cu competenta teritoriala mai restransa trb sa fie conforme cu actele emise de catre organele cu competenta teritoriala mai larga.

- potrivit principiului autonomiei locale intre consiliile locale si consiliul judetean din acelasi judet nu exista rel de subordonare ci doar de colaborare in probleme de interes comun.

- uneori conformitatea intre actele juridice opereaza chiar si intre actwele emise de catrre organele situate la acelasi nivel in ierahia sistemelor de organe deci intre care nu exista relatii de subordonare directa

- una din trasaturile esentiale ale actelor administrative consta in faptul ca aceste acte sunt emise in temeiul puterii de stat deci au o autoritate statala.

- datorita acestei trasaturi, actele administartive beneficiaza de prezumtia de legalitate adica sunt considerate a fi conforme cu legea, in sensul ei larg, de orice act cu forta juridica superioara actului in cauza.

- sub aspectul efectelor juridice pe care le produce, prezumtia de legalitate este de doua feluri:

1.prezumtie relativa de legalitate

2. prezumtie absoluta de legalitate.

- prezumtie relativa de legalitate- actele administrtive pot fi atatcate pe considerentul ca actul atatcat este ilegal;

- ilegalitatea actelor administrative poate fi invocata de ortgane de stat, de organizatii nestatale, precum si de catre persoanele fizice.

- prezumtia relativa de legalitate poate fi, deci, rasturnata, dovedindu-se , cu probe , ca actul in cauza este ilegal.

- prezumtia absoluta de legalitate ce nu poate fi combatuta ,nefiind deci posibila cercetarea legalitatii actului care beneficiaza de o astfel de prezumtie.

- asemenea acte nu pot fi atacate pe nicio cale.

- in sistemul nostru de drept, de prezumtie absoluta de legalitate nu beneficiaza decat hotararile organelor jurisdictionale, in principal hotararile instantelor judecatoresti care, dupa ce au devenit definitive si irevocabile, beneficiaza de autoritatea lucrului judecat si nu mai pot fi atacate prin ilegalitate.

- toate celelalte acte juridice nu beneficiaza decat de o prezumtie relativa de legalitate.

- chiar si legea, ca act al Parlamentului beneficiaza doar de o prezumtie relativa de legalitate, intrucat poate fi controlata sub aspectul conformitatii sale cu Constitutia.

- problema legalitatii nu se pune in ceea ce priveste Constitutia, este legea fundamentala a statului, actul juridic suprem.

- actele administrative beneficiaza si de prezumtia de autenticitate.

- potrivit acestei prezumtii actele administrative redau exact relatiile sociale pe care le constata, prevederile lor sunt conforme cu realitatile sociale pe care le reflecta.

- prezumtia de autenticitate prezinta importanta mai ales atunci cand apare un litigiu juridic in care este implicat un act administrativ.

- ca si prezumtia de legalitate, prezumtia de autenticitate are un caracter relativ, in sensul ca se poate dovedi, prin procedura inscrierii in fals, ca actul administrativ reflecta in mod eronat, deformat, realitatile pe care le constata.

- prezumtia de autenticitate se bazeaza pe obligatia profesionala de sinceritate, cinste si corectitudine din partea celor care emit acte administrative, de a intocmi aceste acte in stricta concordanta cu realitatile sociale pe care le constata.

- legislatia noastra penala prevede sanctiuni severe pt cei care savarsesc infractiunea de fals sau uz de fals.

28. CONDITII DE VALABILITATE IN CAZUL EMITERII ACTELOR ADMINISTRATIVE PRIVIND ORGANUL EMITENT SI FORMELE MANIFESTARII EGALITATII PRIVIND EMITEREA ACTELOR ADMINISTRATIVE.

- Pentru ca actul administrativ sa fie legal, el trebuie, in primul rand, sa fie emis de organul administrativ competent, adica de catre organul caruia legea ii confera dreptul si, totodata, in anumite cazuri, obligatii de a emite acel act administrativ.

- Necesitatea ocrotirii intereselor celor care se adreseaza cu incredere organelor administratiei publice impune ca, in unele situatii, actele emise si activitatile desfasurate de catre functionarii de fapt sa fie considerate a fi valabile d.p.d.v. juridic.

- Actul administrativ trebuie sa fie in conformitate cu legea, el fiind emis tocmai pe baza si in vederea executarii legii.

- Actele administrative trebuie sa respecte si sa execute dispozitiile continute in toate actele date spre executare organelor administratiei publice, care au deci obligatia sa execute intocmai acele acte.

- Ilegalitatea in ceea ce priveste actele administrative poate imbraca mai multe aspecte.

- Mai este posibila si situatia ca organul administratiei publice sa emita un act administrativ, desi legea interzicea in mod expres aceasta.

- La emiterea actelor administrative trebuie respectate conditiile de forma si de procedura prescrise de lege prin emiterea actelor respective.

- Nerespectarea acestor conditii duce la neloarea in considerare a acelor acte.

- Emiterea actului administrativ se face in diferite modalitati; ex: consilii locale sau consilii judetene, adoptarea actului administrativ se face in momentul votarii in cazul unui organ unipersonal, ex, un primar, emiterea actului se face in momentul semnarii acttului respectiv.

- In ceea ce priveste forma lor, actele administrative pot fi: scrise, orale si implicite.

- In marea lor majoritate, actele administrative sunt emise in forma scrisa, intrucat aceasta prezinta o serie de avantaje.

- Forma scrisa este recomandata spre a se putea cunoaste exact continutul actului administrativ, constituie un puternic mijloc de proba pt a se putea dovedi, in caz de litigiu, prin inscrisul respectiv, drepturile si indatoririle pe care le contine.

- Forma scrisa asigura cele mai bune conditii pt exercitarea controlului asupr legalitatii actelor administrative, este absolut necesara in cazul actelor administrative cu caracter normativ, precum si in ceea ce priveste legitimatiile, diplomele, certificatele etc.

- Actele administrative trebuie sa fie emise intr-o anumita forma scrisa obligatorie, de exemplu un act de identitate, un pasaport, un certificat medical etc.

- Daca actul administrativ nu se prezinta in aceasta forma scrisa, el nu are valabilitate juridica.

- Din punct de vedere al formei scrise atul administrativ trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: denumirea organului care l-a adoptat sau emis,data adoptarii sau emiterii,semnatura organului de la care emana,sigililul organului respectiv si numarul care a fost adoptat sau emis.

- Lipsa acestor elemente sau numai a unora dintreele poate afecta existenta actului sau poate duce la nulitatea lui, dupa caz.

- Forma oarala a actelor administrative este utilizata in caz de urgenta, cand pentru desfasurarea anumitor actiuni,in timpul oportun, nu mai este posibila emiterea unui act scris, intrucat prin aceasta s-ar intarzia prea mult actiunea respectiva care trebuie infaptuita imediat.

- In raporturile dintre funtionarii administratiei publice este de preferat sa se recurga la acte scrise.

- In cazul actelor administrative se pune problema de a stabili care este sensul tacerii organului administratiei publice in raport cu cererea ce i-a fost adresata, adica daca tacerea are semnificatia unei aprobari sau respingerea cererii in cauza.

- Potrivit reglementarii juridice in vigoare, in ceea ce priveste tacerea autoritatii administratiei publice pot sa apara 2 situatii:

1. tacerea sa fie considerata o aprobare , o confirmare a cererii adresate acelei autoritati;

2. tacerea sa fie considerata o respingere a cererii imn cauza, refuzul de a o accepta.

- V alabilitatea actelor este conditionata si de modul propriu-zis de adoptare a cestora ex in cazul organelor colegiale.

- Pt validitatea actului resp este necesar votul afirmativ a jumatate plus 1 din nr membrilor organului.

- Se cere in anumite situatii aprobarea actului administrativ de catre organul superior celui emitent.

- Actele administrative trb sa fie si oportune adica sa fie emise in cel mai adecvat mod

- Oportunitatea actelor administrative se apreciaza in functie de conditiile concrete de timp si de loc.incalcarea legalitatii si oportunitatii actelor administrative duce la nulitatea actului administrativ in cauza.

- Legalitatea si oportunitatea sunt situatii juridice diferite de valabilitate actelor administrative.

- Instantele judecatoresti controleza actele amdinistrative numai sub aspectul legalitatii acestora, in timp ce organele administratiei publice le controleaza sub aspectul oportunitatii lor.

29.PROBLEMA FUNCTIONARIILE DE FAPT.

- Ca sa fie valabil un act administrativ trb , pe langa faptul de afi adoptat de organul competent , sa fie emis si de functionarul competent din cadrul acelui organ, adica de functionarul investit in mod legal cu atributia de a emite actul in cauza.

- In legatura cu aceasta, se pune prblema actelor administrative emise de functionarii de fapt, de acei functionari care nu au investitura legala de a emite acele acte administrative.

- Actele administrative emise de functionarii de fapt nu sunt valabile, nu pot sa produca efectele juridice pe care legea le confera acelor acte.

- Necesitatea ocrotirii intereselor celor care se adreseaza cu incredere organelor administratiei publice impune ca, in unele situatii, actele emise si activitatile desfasurate de catre functionarii de fapt sa fie considerate a fi valabile d.p.d.v. juridic.

30. INTRAREA IN VIGOARE A ACTELOR ADMINISTRATIVE.

- Intrarea in vigoare a ctelor administrative prezinta o deosebita importanta. Deoarece un cat administartiv incepe sa produce efecte juridice din momentul intrarii sale in vigoare.

- Actele administartive intar in vigoare din momentul existentei lor legale, care se considera momentul emiterii lor.

- Pt organul emitent actele administrative intra in vigoare in momentul in care s-a produs adiptarea acestora, cu respectarea procedurii legale, daca in acel act nu s-a prevazut un alt moment de intarre in vigoare a actului respectiv.

- Actul devine obligatoriu chiar si pt organul care l-a emis din momentul in care a fst adoptat.

- Exista situatii in care actele administartive intra in vigoare la o data ulterioara emiterii acestuia.

- In situatia in care norma juridica nu prevede obligatia intrarii actulu administrativ in vigoare la o anumita data, aceasta intra in vigoare in momentul publicarii, in cazul actelor normative sau al comunicarii, in cazul actelor individuale.

- Actele administartive individuale sunt aduse la cunostinta printr-o notificare, care este o instiintare scrisa prin care cei interesati iau cunostinta de existenta actului si de obligatia lor de a-l executa in functi de continutul sau.

- In cazul actelor normative modalitati de aducere a lor la cunostinta sunt variate, in functie de organul emitent.

- Hotararile cu caracter normativ ale Guvernului, precum si actele normative ale ministerelor si ale celorlalte organe centrala ale administratiei publice se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

- Nepublicarea lor constituie o cauza de nevalabilitate.

- In ceea ce priveste actele normative emise de organele locale ale administratiei puclice, ca modalitati de aducere la cunostinta publica se pot folosi: afisarea actului la sediul organului emitent sau in locurile mai des frecventate de membrii colectivitatii locale precum si prin alt mijloc de publicitate.

- actele amdinistrative supuse confirmarii intra in vigoare decat de la data cand au fost confirmate.

- Actele administrative supuse ratificarii intra in vigoare la data emiterii, a publicarii sau la o alta data, dupa caz, ratificarea avand valoarea unei confirmari posterioare.

- In situatia in care nu sunt ratificate ele isi pierd valabilitatea, stergandu-se toate efectele produse pana in acel moment.

- Actele administrative in genral, produc momente juridice pt viitor, ele nu sunt retroactive adica nu produc efecte pt trecut.

- aceasta caracteristica a actelor administrative este consecinta faptului ca aceste acte sunt emise pe baza si pt executarea legii.

- Principiul neretroactivitatii actelor juridice este consacrat in insasi Constitutia Romaniei.

- Exista insa unele acte administrative care constituie exceptii de la principiul neretroactivitatii actelor administrative.

- Actele administartive neretroactive sunt:

1. actele administartive declarative de drepturi si obligatii care nu dau nastere, prin ele insele, unor drepturi sau obligatii noi, asa cum se intampla in cazul actelor administrative care au caracter constitutiv sau translativ de dprepturi si obligatii

- actele declarative produc efecte pt trecut

2. actele administrative jurisdictionale prin care se solutioneaza litigii juridice.

- acestea produc efecte juridice de la data cand au fost incalcate drepturile si obligatiile ce formeaza obiectul litigiului.



3. daca o lege are caracter retroactiv si actele administrative vor avea caracter retroactiv.

4. actele administrative pt cauza de ilegalitate.

5. actele administrative emise in vederea unei hoatarari judecatoresti.

31. CATEGORIILE DE AVIZE.

- In ceea ce priveste procedura emiterii actelor administrative legea poate stabili si cerinta anumitor avize pt emiterea unui act administrativ, date de catre alte organe decat organul emitent.

- In functie de consecintele lor juridice avizele sunt:

1. avize facultative-situatie in care organul emitent al actului are liberatatea sa solicite sau sa nu solicite acel aviz.

2. avize consultative- situatie in care organul emitent al actului este obligat sa solicite avizul, deoarece in absenta acestuia nu poate emite actul in cauza.

3. avize conforme-situatie in care organul emitent al actului este obligat sa solicite avizul, dar totodata este obligat sa tina si seama de el at cand va emite actul pt care a solicitat avizul, adica sa emita catul cu respectarea continutului avizului.

- Avizele pot imbraca si forma unor acorduri prin care un organ isi da consimtamantul cu privire la actul emis de un alt organ.

- In functie de momentul cand se acorde, acestea pot fi prealabile, concomitente sau ulterioare actului respectiv.

32. EXECUTAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE.

- Actul administrativ odata intrat in vigoare trb executat.

- Exista unele imprejurari cand executarea actelor administrative nu se face de buna voie iar mijloacele de convingere, avand ca scop obtinerea executarii, nu au dat rezultate, adica actu administrativ in cauza nu a fost executat.

- Astfel executarea actelor administrative trb sa se faca pe calea silita.

- Pt executarea ctelor administrative, nu este necesar sa se obtina o hotarare judectaoreasca sau a unui alt organ de juridictie.

- fiind emise in temeiul puterii de stat sunt executorii di oficiu prin ele insele.

- Actele administrative produc efecte juridice fara a fi nevoie de consmtamantul celor carora li se adreseaza.

- Trb mentionat faptul ca nu toate actele administartive sunt executorii prin ele insele (exceptie foarte rara).

- Ex. :in cazul constructiilor ilegale se pot ivi 2 situatii:

1 constructia a fst executata pe un teren apatinand domeniului public-constrictia respectiva poate fi demolata pe cale administrativa fara sa mai fie nevoie de o alta formalitate.

2. constructia a fst executa pe un teren proprietate privata- pt ca acea constructie sa poata fi demolata este necesara o hata rare judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care sa dispunea demolarea constructiei.

- Executarea silita nu poate fi facuta de orice organ al administratiei publice, ci numai de organul competent potrivit legii.

- M ai sunt necesare si alte conditii:este necesar ca actu;l in cauza sa fi fost adus la cunostinta persoanei care trb sa-l execute.

33. TEORII CU PRIVIRE LA SUSPENDAREA EXECUTARII ACTELOR

ADMINIS6TRATIVE.

- Efectele juridice ale actelor administrative pot sa inceteze temporar sau definitiv:

- incetarea temporara a efectelor actelor administrative se realizeza prin suspendare

- incetarea definitiva a efectelor juridice ale actwelor administrative are loc prin anulare.

- Efectele actelor administrative pot sa inceteze si in anumite imprejurari,de ex. , prin depasirea termenului prevazut de lege pentru executarea actului administrativ, cum este cazul sanctiunilor contraventionale, sau prin decesulpersoanei careia I s-a acordat un drept sau I s-a stabilit o obligatie, in situatia in care dreptul sau obligatia nu se transmite succesorilor; ex: permis de portarma.

- Insasi asigurarea legalitatii impune in anumite cazuri, necesitatea executarii actelor administrative, tocmai spre a nu se ajunge la incalcarea legii prin aceea ca se da posibilitatea organului competent sa verifice inaite de apune in executare in ce masura acel act administrativ este sau nu conform legii.

- la masura suspendarii actelor administrative trb sa se recurga numai at cand intr-adevar exista motive temenice pt aceasta.

34.CAZURILE CARE DETERMINA SUSPENDAREA EXECUTARII ACTELOR ADMINISTRATIVE.

- Suspendarea executarii unui act administrativ poate fi determinata de mai multe cauze:

1. legalitatea actului este contestata de ex. In cazul atacarii unei hotarari al u ui consiliu local la instanta de contecios administrativ .

2. desi actul este legal aplicarea lui nu este oportuna, datorita unor cauze cu caracter trecator.

3. necesitatea aplicarii suspendarii in cazul unor abateri de la lege pana la reintrarea in legalitate de ex, suspendarea autorizatiei de exercitarea unei profesii sau de desfasurarea a unei alte activitati.

- In unele cazuri suspendarea opereaza in virtutea legii.

- Contestatiile impotriva proceselor verbale de aplicae a unor sactiuni contraventionale au ca efect suspendarea executarii sanctiunii.

- In alte situatii suspendarea re loc ca urmare a vointei unui organ de stat.

35. ORGANELE EMITENTE SA DISPUNA SUSPENDAREA EXECUTARII ACTELOR ADMINISTRATIVE.

- In ceea ce priveste suspendarea actelor administrative prin vointa unui organ de stat se pot distinge 3 situatii posibile:

1. organul emitent, intrucat ii aprtine actul, el fiind ce;l care l-a emis are intotdeauna dreptul dea decide suspendarea executarii acestuia.

2. organul ierahic superior celui emitent in aceasta calitate poate sa decida suspendarea executarii actelr emise de organele subordonate.

3. celelalte organe de stat pot suspenda executarea ctelor administrative numai in baza unor prevederi exprese ale legii.

36. NULITATEA ABSOLUTA SI NULIATTEA RELATIVA.

- In functie de interesul ocotit prin anularea actelor administrative nulitatea acestora este de 2 feluri si anume:

1. nuliattaea absoluta-care urmareste protejarea unor interese generale ale societatii si poate fi invocata de oricine

- ex : o persoana a fost numita intr-o functie fara desfasurarea concursului , desi legea prevedea ca ocuparea acelei functii nu se poate face decat prin un concurs, in acest az cazul de numire este nul absolut.

2. nulitatea relativa- care are ca scop ocrotirea unor interese individuale de aceea ea poate fi invocata de catre cei interesati.

- ex: daca desfasurarea concursului pt ocuparea unui post in aparatul administrativ s-a facut fara respectarea anumitor reguli procedurale in favoarea concureentilor, cum ar fi anuntarea probelor de concurs intr-un termen precis, daca nici unul dintre concurenti nu se plange concursul este considerat ca s-a desfasurat in mod legal;intr-un astfel de caz actul administrativ este numai anulabil sau, cu alte cuvinte este nul relativ.

- Anularea poate fi decisa de organul emitent, de organul ierrhic superior al administratiei de stat, de alte organe de stat.

- Cand anularea este infaptuita de organul emitent ea poarta denumirea de retractare.

- Anularea decisa de organul ierarhic superior poarta denumirea de revocare.

- organele administratiei publice pot anula un act administrativ atat pt cauze de ilegalitate cat si pt lipsa de oportunitate a acestora in timp ce procurorii si instantekle judecatoresti pot anula actele administrative numai in cazul ilegalitatii acestora.

38. NOTIUNEA DE OPERATIE ADMINISTRATIVA.

-Organele administratiei publice infaptuiesc si o serie de operatii administrative, cum ar fi stampilarea, avizarea actelor administrative, inregistrarea lor, datarea etc.

- Activitatea organelor administratiei publice este alcatuita in mare parte din operatii administrtaive, precum si din operatii materiale, de pilda, diferitele activitati de asistente medico-sanitara, de instriure a elevilor etc.

- operatiile administrative prezinta importanta deoarece cu ajutorul lor au loc emiterea, executarea si controlul executarii actelor administrative precum si a altor acte juridice.

- Numarul mai mare al oeratiileor administrative in comparatie cu cel al actelor administrative se explica prin aceea ca, pt elaborarea si executarea unui singur act administrativ, sunt necesare numeroase si variate operatii administrative.

39.CATEGORIILE DE OPERATII ADMINISTARTIVE.

-Operatiile administrative pot interveni in diferite faze ale procesului de elaborare si executare a actelor administartive:

1. in faza de incepere- intervine o serie de operati administrative privind evidenta datelor si documentarea, de ex : statistici, rapoarte, studii, expertize etc.

2. in faza de emitere a actelor-ca de ex. De operatii administrative se pot da intocmirea proiectelor de acta juridice, avizarea proiectului inainte de adoptarea acestuia, operatii cu ocazia votarii actului, printre care convovarea organului colegial, stabilirea ordinii de zi, intocmirea proceselor-verbale de sedinta etc.

3. in fza de executare intervine o varietate de operatii administrative, operatii de comunicare a actelor administartive prin publicarea in presa, afisare, comunicare la radio si televiziune etc.

- in caz de neexecutare de buna voie a actelor administrative, pot fi aplicate o serie de masuri adminstrative coercitive, avand scopul de a se obtine executarea actelor administartive (tratamentul medical fortat, tinerea in cantina, confiscarea de bunuri etc. ).

- Spre a se verifica modul cum au fost executate actele administrative sunt utilizate operatii adminstrative de control.

- Operatiile sunt indeplinite de catre organele adminstartiei publice ierahic superioare celor controlate precum si de catre persoane si compartimente din interiorul unui organ.

- Ca operatii administrative de control pot fi mentionate : perchezitii corporale si domiciliare, descinderi la fata locului, verificari de acte, inventare, expertize etc.

40. CARACTERISTICILE CONTRACTULUI ADMINSTRATIV.

-In doctrina juridica s-a apreciat ca un act poate fi apreciat a fi contract administartiv daca sunt indeplinite mai multe conditii:

1. exista un acord de vointa intre un organ al administartiei publice si un particular;

2. acordul de vointa trb sa aiba ca scop crearea unor obligatii juridice privind prestarea unor servicii in schimbul unei renumeratii;

3. preastatiunea sa fie consecinta functionarii unui serviciu public.

4. partile printr-o cauza expresa, prin forma contractului, prin genul de colaborare sau prin orice manifestare de vointa, sa consimta, sa li se aplice regimul de drept public.

5. inegalitatea partilor din contract.

6. interpretarea intensiva a comtractu;lui in favoarea administratiei, persoana particulara avnd obligatia sa-si sacrifice propriile interese (private)pentru realizarea interesului public al administratiei dar, sub rezerva dreptului sau la despagubiri.

7. dreptul pt organul administartiv de alua masuri executorii in mod unilateral, deoarece isi pastreaza, alaturi de calitatea de parte contractuala, si pe aceea de autoritate statale, de putere publica, asa incat nu mai este necesar sa se apeleze la justitie sa se obtina execuatrea sau rezilierea contractului.

8. aplicarea teoriei impreviziunii.

- In ceea ce priveste practica jurisdictionala aceasta a recurs la 2 criterii pt a stabili caracterul administartiv al unui contract:

1. clauzele exorbitante (derogatorii de la dreptul comun);

2. participarea directa a partilor contractante la realizarea servicilor publice.










Document Info


Accesari: 4286
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )