CONTEXT DE POLITICI REGIONALE

CONTEXT DE POLITICI REGIONALE

Context economico-social

Judetul Neamt este invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est. Judetul Neamt se incadreaza din punct de vedere geografic, intre 46⁰40' si 47⁰20' latitudine nordica si 25⁰43' si 27⁰15' longitudine estica. Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m (varful Ocolasul Mare) si 169m (lunca Siretului). Datele caracteristice judetului (Sursa : I.N.S. Anuarul Statistic al Romaniei, 2002) prezentate comparativ cu celelalte judete din regiunea NE sunt sintetizate in tabelul urmator:

Sinteza indicatorilor de caracterizare economica a judetului Neamt realizata comparativ cu judetele regiunii NE este prezentata in tabelul urmator:

,,In regiunea Nord Est exista comunitati tinta care pot constitui obiectul unor programe de reducere a disparitatilor economico-sociale interregionale, pana la nivel de comuna.

arii aflate in declin industrial si cu somaj ridicat, ce includ localitatile Roman, Targu Neamt, Suceava, Falticeni, Radauti, Vaslui, Negresti, Husi, Buhusi, Darmanesti, Moinesti, Comanesti, Pascani, Harlau, Targu Frumos, Botosani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;" 

(Analiza economica regionala 2004-2006)

Situatia privind populatia activa ocupata la nivel regional si judetean se prezinta astfel:

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

In 2001, la nivelul regiunii NE numarul total al salariatilor reprezenta 13.80% din numarul total la nivel national. Cei mai multi sunt in judetul Iasi cu 167.738 salariati, urmat de Bacau cu 140800 si Suceava cu 105019 la polul opus situandu-se judetul Vaslui cu 65592 si Botosani cu 58381 de salariati.

Participarea de capital strain la societatile din regiune 1999

Directiile judetene de statistica 31.12.1999

Se remarca faptul ca aportul capitalului strain este minim pentru judetele Botosani si Vaslui (5%), raportat la total regiune.

In Regiunea Nord Est (HG 399/2001 privind stabilirea celor 11 zone de restructurare industriala din Romania) au fost stabilite 25 de localitati - tinta, incadrate in trei zone de restructurare : Zona industriala a Moldovei de Nord Est-12 localitati, Zona de industrie complexa a Moldovei central-vestice-12 localitati si Zona industriala a Subcarpatilor de curbura- 1 localitate.

Tendintele de dezvoltare pe diferite domenii economice pana in 2010 la nivelul regiunii NE sunt reflectate sintetic si procentual in tabelul de mai jos:

Invatamant profesional si tehnic

Odata cu dezvoltarea economiei concurentiale, s-au construit structuri patronale si sindicale, au fost realizate mecanismele de dialog social necesare consultarii si dialogului.

Deosebit de semnificativa in acest context este implicarea Comitetelor Locale de Dezvoltare a parteneriatului social in decizii privind VET la nivel judetean.

A fost realizata asocierea judetelor in regiuni, avand ca prim obiectiv facilitarea realizarii si urmaririi proiectelor cu contributie financiara din fonduri publice. Acestor regiuni urmeaza sa li se acorde competente decizionale sporite si in alte domenii de interes regional.

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a sustinut prin activitatea proprie, cristalizarea procedurilor de dialog tripartit, si antrenarea lor in decizii ce se refereau cu precadere la reforma VET. Prin reprezentantii din teritoriu, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului colaboreaza la realizarea Planurilor de Dezvoltare Regionala si a Planului National de Dezvoltare.

Intre anii 1995-1998 MECT a initiat actiuni de reforma a sistemului VET, cu sustinere financiara din partea UE, prin programul Phare RO 9405. Programul a avut ca tinta un grup de 50 unitati scolare de demonstratie si 25 unitati scolare pilot . In tabelul urmator este prezentata structura la nivelul regiunii NE si judetului Neamt.

Programul pilotat pe cele 75 unitati scolare ce acopereau calificarile / specializarile familiilor ocupationale s-a incheiat cu succes si, prin ordin al MEN, structura experimentata pe lotul unitatilor scolare din program a fost generalizata in tot sistemul de formare profesionala public si privat.

Tintind obiectivul politic prioritar "integrarea in UE", Ministerul Educatiei Nationale (MEN-actual MECT) a dezvoltat strategii proprii care sa conduca la integrarea educatiei si formarii initiale si armonizarea sistemului educational preuniversitar cu sistemele de educatie/formare a tarilor membre in UE.

Obiectivul general al strategiei UE este promovarea unei forte de munca calificate, bine pregatite si adaptabile, si a unei piete a muncii care sa raspunda schimbarilor din economie. Pentru a sustine obiectivul strategic al UE Consiliul European(Barcelona 2002) a aprobat programul de lucru in domeniul educatiei ce prevede:

cresterea calitatii si eficientei sistemelor educationale si de formare profesionala;

facilitarea accesului pentru toti la sistemele de educatie si formare;

deschiderea catre lume a sistemelor educationale si de formare.

Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului (MECT) a elaborat si actualizat "Strategia Dezvoltarii Invatamantului Preuniversitar in perioada 2001-2004", pe baza recomandarilor si prioritatilor legate de cooperarea dintre tarile membre si candidate (Reuniunea ministrilor educatiei si formarii Copenhaga ,noiembrie 2002 ).

Acestea vizeaza :

1. integrarea sistemului de formare profesionala ca parte a sistemului educational;
2. restructurarea sistemului de formare profesionala pentru a raspunde cerintelor economiei "bazata pe cunoastere"  si dezvoltarii personalitatii elevilor/cursantilor;
3. dezvoltarea integrata a formarii "initiale" si "de-a lungul intregii vieti";
4. modernizarea formarii profesionale prin dezvoltarea parteneriatului social;
5. atribuirea unei dimensiuni europene procesului de formare prin implementarea unui sistem de credite transferabile, si de asigurare a calitatii formarii.

Aceasta strategie ofera baza unei planificari prospective pana in anul 2010. In "Strategia de dezvoltare a invatamantului preuniversitar" (2001-2006) sunt consemnate urmatoarele prioritati strategice:

a)      realizarea echitatii in educatie;

b)      asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii;

c)      formarea competentelor cheie;

d)      fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala si profesionala a elevilor, din perspectiva dezvoltarii durabile si a asigurarii coeziunii economice si sociale;

e)      deschiderea sistemului educational si de formare catre societate, catre mediul social, economic si cultural;

f)        asigurarea complementaritatii educatiei formale, nonformale si informale, invatarea permanenta ca dimensiune majora a politicii educationale;

g)      cresterea calitatii proceselor de predare-invatare, precum si a serviciilor educationale.

Aceste prioritati sunt dezvoltate pe proiecte pentru obiective specifice.

In cadrul prioritatii strategice "C" sunt dezvoltate urmatoarele proiecte:

C.1.  Fundamentarea planului de scolarizare si restructurarea retelei scolare;

C.2.  Modernizarea invatamantului profesional si tehnic (sustinut si prin programul Phare RO 0108.01 componenta TVET activitatea IB, asociat cu proiectul Phare RO 0108.03 componenta TVET);

C.3.  Asigurarea calitatii serviciilor de orientare scolare si consiliere profesionala;

C.4.  Sustinerea alternativelor educationale - componenta a ofertei educationale;

C.5.  Sustinerea invatamantului particular - componenta a ofertei educationale.

Proiectele mentionate la punctul C2 se vor concretiza prin:

C.2.1.        Restructurarea subsistemului invatamantului profesional si tehnic avand in vedere noile facilitati ale reformei profesionale initiale in contextul dezvoltarii regionale, a asigurarii coeziunii economice si sociale, din perspectiva asigurarii invatarii continue;

C.2.2.        Adaptarea planificarii educationale la nevoile de dezvoltare durabila, integrata, economica si sociala, la nivel local, judetean, regional si national, precum si la nevoile de dezvoltare personala si profesionala a elevilor;

C.2.3.        Proiectarea si elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare si certificare a competentelor profesionale dobandite;

C.2.4.        Intarirea mecanismelor de asigurare a calitatii procesului de pregatire profesionala prin invatamantul profesional si tehnic, in vederea cresterii sanselor de integrare socio-profesionala si a dezvoltarii capacitatilor de invatare permanenta;

C.2.5.        Dezvoltarea si consolidarea culturii organizationale a unitatilor de invatamant din perspectiva parteneriatului social si a spiritului antreprenorial;

C.2.6.        Asigurarea transparentei formarii profesionale initiale.

In acest context, la stabilirea scolilor eligibile in cadrul programelor Phare RO 0108.01 si 0108.03 s-a tinut cont de prevederile HG 399/2001, promovand acele scoli care au dovedit receptivitate, flexibilitate si capacitate de a se adapta si raspunde cerintelor si modificarilor survenite in contextul economico-social . Scolile selectate pentru finantare in cadrul programelor amintite din judetul Neamt au fost : Grupul Scolar "Gh. Cartianu", Grupul Scolar Economic Administrativ Piatra Neamt , Grupul Scolar "Danubiana" Roman si Colegiul Tehnic "Ion Creanga" Targu .

In cadrul programului Phare RO 0108.01 componenta TVET s-au definit si aplicat din acest an scolar rutele educationale ale sistemului cu urmatoarea structura:

1. Ciclul inferior obligatoriu (clasele IX, X)

Traseu de pre-profesionalizare-liceu, filiera tehnologica (3 profiluri);

Traseu de calificare nivel 1 prin Scoala de Arte si Meserii (16 domenii)

2. Ciclul superior TVET

Traseu de calificare nivel 2, an de completare clasa a-XI-a;

Traseu de calificare tehnica de nivel 3, prin:

a)      ruta tehnologica prin liceu tehnologic

b)      ruta profesionala conditionata de profesionalizari anterioare