Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




























Calitatea mediului politic romanesc in tranzitie

Stiinte politice


Calitatea mediului politic romanesc in tranzitie

Domeniul calitatii vietii se prefigureaza ca un set de dimensiuni legate de situatia economica, ocupationala, relational-sociala, culturala, politica a oamenilor, precum si de tipul si continutul activitatilor pe care acestia le desfasoara, caracteristicile stilului de viata, starile subiective privind starea de fericire, de satisfactie/insatisfactie cu viata, in care natura obiectiva se imbina cu cea subiectiva, calitativul cu cantitativul , construind o viziune completa asupra a ceea ce este definitoriu pentru viata noastra si a celor din jur.



In Romania, trecerea de la regimul totalitar la cel democratic a impus alte roluri si conditii de trai pentru cetateni, modificarea intere 414b14e selor si aspiratiilor, a valorilor, in special, formarea unei opinii publice ( aspect aproape inexistent in perioada comunista), a unei relatii diferite dintre stat si individ, a unor mijloace de informare variate. Avantul tematic al calitatii vietii a fost cunoscut de-a lungul ultimelor decenii, prin abordarea si aprofundarea indicatorilor sociali, cu o dubla fateta, una a constatarii unei stari ( starea relatiilor interpersonale, starea resurselor macroeconomice pentru nivelul de trai, starea conditiilor de locuire), iar cealalta a evaluarii ( a aspiratiilor, intereselor si necesitatilor indivizilor), a calitatii percepute.

In contextul transformarii politice, economice si sociale a Romaniei, cercetari in domeniul calitatii vietii au devenit imperative, tocmai pentru a cunoaste in ce sens merg lucrurile si ce poate realiza individul pentru a-si schimba, respectiv a-si optimiza conditiile de viata . Pentru fiecare domeniu al calitatii vietii a fost elaborata o serie de indicatori sociali, care sa prezinte relevanta in analiza conditiilor obiective, percepute de viata. Astfel ca in ceea ce priveste populatia, putem apela la indicatori ca durata medie a vietii, mortalitatea infantila, rata de crestere anuala a populatiei, populatia totala sau gradul de imbatranire. Atunci cand abordam subiectul calitatii familiei, utilizam indicatori ca numarul de divorturi la 1000 de casatorii, proportia familiilor monoparentale, starea de sanatate a membrilor de familie sau starea de multumire fata de situatia familiei. De asemenea, exista indicatori sociali si pentru dimensiuni ca: asezarile umane, veniturile, consumul, calitatea vietii de munca, mediul social, mediul natural, asigurarile de asistenta sociala, persoana, institutiile de stat si ordinea publica, cultura, invatamantul, serviciile pentru populatie, s.a. In acest sens, indicatorii sociali nu numai ca pot evalua, descrie diverse laturi ale vietii, atat din perspectiva autoperceputa, cat si ca stare de fapt, dar prin intermediul lor se pot realiza si predictii legate de functionarea acestora, si instrumente de corectare a unor domenii problematice.

O dimensiune care confera informatii relevante legate de calitatea societatii o reprezinta calitatea mediului politic, sustinuta de anumiti indicatori, ca procentul participarii la vot, calitatea conducerii societatii, participarea la luarea deciziilor ( la nivel local, regional sau national) si, nu in ultimul rand, proportia populatiei adulte incadrate in partide politice.

Latura politica a vietii a cunoscut de-a lungul mersului istoriei cele mai sonore transformari, iar aceste salturi, schimbari ale regimurilor, ale sistemelor politice in general, au produs importante modificari in interiorul comunitatilor umane, ale valorilor si principiilor, ale idealurilor si regulilor in functie de care au fost reglementate noile relatii stabilite. Autori ca Almond si Coleman ( 1960) au abordat tema politicului din perspectiva relatiei dintre guvernanti si guvernati, sustinand ca sistemul politic confera legitimitate conducatorilor si asigura un echilibru intre cei care detin puterea politica si cei care nu o detin. In cadrul societatii, sistemul politic indeplineste o serie de functii, care se manifesta intr-o relatie de interdependenta cu alte subsisteme sociale ( ,,viata politica nu poate exista intr-un spatu vid" ), asigurand reglarea si functionarea intregului sistemului social. Printre acestea, identificam functia mobilizatoare, capacitatea de a extrage resursele materiale si umane in vederea realizarii tintelor sistemului, functia de autoreglare a sistemului social global, prin intermediul institutiilor, a strategiilor politice si, de asemenea, functia de distributie a valorilor, normelor, serviciilor in general, si in special politice, catre indivizi si grupuri sociale.

,,Dinspre mediu, sistemul politic primeste un flux de ,,impulsuri", constand in evenimente, influente, cerinte, necesitati - formulate de indivizi sau filtrate si coordonate de partide, grupuri de interese, miscari politice, organe informationale s.a. Ansamblul acestor cerinte, ,,impulsuri", ale mediului, carora sistemul politic trebuie sa le dea curs, sa le satisfaca, sa le gaseasca o solutionare, sunt desemnate prin termenul de inputuri (intrari) si reprezinta conditiile in care componentele sistemului politic si sistemul politic insusi trebuie sa functioneze. ,,Intrarile", ,,impulsurile" sunt captate si asimilate de sistemul politic, prelucrate si traduse in rezolvari, denumite output-uri ( iesiri)." Utilizand modelul cibernetic, putem concluziona ca intre mediul politic, ca subsistem al sistemului social global si societate au loc interactiuni continue, cea din urma transmitand necesitatile, aspiratiile, cerintele catre mediul politic, iar acesta, prelucrandu-le, le transforma in decizii menite sa afle o solutionare a problemelor societale.

Trecerea de la un sistem de tip comunist, restrictiv, in care posibilitatea alegerii unor anumite atitudini si comportamente politice, era restransa, la un sistem democratic, pluralist, bazat de economia de piata, pe participare efectiva, pe existenta unor drepturi si libertati reale, a condus si la metamorfozarea normelor si valorilor politice individuale. Cum a functionat dinamica politicului si socialului in Romania, revenita la principiile democratiei, intrerupte timp de aproape 5 decenii? Ce atitudini si credinte a generat procesul tranzitiei in randul societatii romanesti? Care a fost si care este starea de spirit a populatiei vizavi de conducerea politica, ce asteptari au avut si au romanii de la mediul politic? In 17 ani de la momentul inlaturarii regimului comunist, romanii au capatat sansa de a experimenta alegerile libere, de a cunoaste atributele alternantei la putere a trei guvernari social-democrate ( 1990-1992, 1992-1996, 2000-2004) si a doua guvernari de centru-dreapta ( 1996-2000, 2004- pana in prezent). Conceptul de ,,tranzitie" a fost uzitat de catre economisti, analisti politici, de catre oameni de cultura, mass-media, personalitati politice, dar si de catre cetateni, in incercarea de a intelege transformarile vietii sociale in contextul demararii unui amplu proces de modernizare, de obtinere a unui sistem economic, politic, cultural, social performant, la nivelul statelor occidentale.

Tranzitia a parcurs un drum sinuos, iar finalul ei se va produce atunci cand aceasta modernizare, aceasta aliniere a Romaniei cu tarile avand o traditie democrata, se va fi incheiat. Integrarea in organisme internationale, ca NATO si Uniunea Europeana au produs un relevant progres si un pas important in a ajunge la capatul acestei tranzitii.

In lucrarea ,,Dinamica starii de spirit a populatiei in perioada de tranzitie. Elemente de calitate a vietii si politicile sociale" , autorii analizeaza date obtinute din Diagnoza Calitatii Vietii si din Barometrul de Opinie Publica, pentru perioada 1990-2003. Perspectiva utilizata cuprinde perceptii ale oamenilor legate de propriile conditii de viata, relatia cu mediul societal, aspecte legate de securitatea personala, de venituri si conditiile de locuire, de munca, dar si evaluari fata de modul in care este condusa tara, fata de posibilitatea de a participa la luarea deciziilor la nivel local, national, increderea in institutii, etc. In ceea ce priveste perceptia romanilor legata de calitatea conducerii tarii, se poate observa ca in anul 1999 imaginea asociata modalitatii de conducere este una negativa, valorile in acest sens fiind cu 32,1% mai mari decat in 1996. Numai 5,8% indivizi apreciaza in mod pozitiv viata politica, in 1999, fata de 41% in 1990. Anul 2003 aduce o schimbare fata de 1999, in sensul ca procentul celor care au o imagine pozitiva asupra conducerii tarii creste la 19%, iar procentul celor care considera ca tara este condusa rau scade, de la 77,3% la 46,3%.

Modul in care este condusa tara:

Sursa : Diagnoza calitatii vietii

Urmarind analiza indicatorului increderea in institutii si selectandu-le pe acelea care constituie conducerea tarii, putem observa cum descriu curbele zona critica in care se afla. Increderea in Parlament si Guvern tinde sa creasca incepand cu anul 2000, ca apoi sa scada incepand cu anul 2001. O explicatie ar fi ca anul 2000 a fost unul electoral, speranta oamenilor pentru o viata mai buna din punct de vedere al prosperitatii, al bunastarii crescand in preajma alegerilor, ca mai apoi, dupa un an, sa realizeze ca asteptarile nu le pot fi indeplinite intr-un timp scurt. Institutia Primariei pare a fi cea in care oamenii prezinta cea mai mare incredere, acest fapt datorandu-se accesibilitatii mai mari la procesul de comunicare si colaborare dintre indivizi si organismul de conducere locala.

Încrederea în institutii

Sursa: Barometrul de opinie publica (Fundatia pentru o Societate Deschisa)

In ceea ce priveste posibilitatea la participare la decizie, la nivel local, se pot identifica aprecieri de tip negativ, in sensul ca posibilitatea de participare este evaluata ca fiind scazuta. In anul 1990 este inregistrat cel mai mare procent al persoanelor care considera ca posibilitatea este ridicata ( 12,8%), dar in anii urmatori, acest procent tot scade, pana la 4,9% in 2003. Aceeasi situatie se poate remarca si in ceea ce priveste posibilitatea la participarea la decizie, la nivel national, procentul celor care o evalueaza ca fiind ridicata este chiar mai mic decat la nivel local ( modalitatile de participare sunt mai formale la nivel national, distantele intre conducatori si condusi sunt mai mari). Dupa inlaturarea regimului comunist, represiv, care limita influenta populatiei asupra luarii deciziilor, sperantele si asteptarile romanilor legate de implicarea directa in actul decizional erau mari, dar, pe masura ce guvernarile se succedau fara a imbunatati aspectul acesta, perceptia ca sansele de a participa la decizie sunt mari, a inceput sa scada.

Posibilitatea de participare la decizie la nivel local

Sursa: Diagnoza CV

Posibilitatea de participare la decizie la conducerea tarii

Sursa: Diagnoza CV

In Barometrul de Opinie Publica realizat in luna octombrie a anului 2006 , in urma analizei raspunsurilor la intrebarea ,,Cat de multumit sau nemultumit sunteti de activitatea Guvernului in urmatoarele domenii ?'', sectoarele fiind : agricultura, combaterea coruptiei, educatie, industrie, justitie, locuinte, locuri de munca, nivel de trai, ordine publica, privatizare, protectia mediului si sanatate, in perioada mai 2005-mai 2006, se poate observa ca...

De-a lungul tranzitiei, politicul in Romania a capatat calificative satisfacatoare din partea populatiei, dar dimensiunile economice si sociale au comportat resurse de timp si financiare mult mai costisitoare. ,,Lipsa unor masuri, anterioare caderii comunismului, de introducere a mecanismelor de piata, standardul economic scazut al populatiei si puternica dependenta de statul proprietar, ignorarea adaptarii in timp cat mai scurt a transformarilor din economie, lipsa investitiilor de capital si finantarea redusa a restructurarii s-au constituit intr-un complex de factori nefavorabili de evolutie din societatea romaneasca"[8].



Bibliografie

Almond Gabriel, Coleman , James S., ''The Politics of Developing Areas", Princeton, 1960

Bulai, Alfred, ,,Mecanismele electorale ale societatii romanesti", ed. Paideia, Bucuresti, 1999

Denni, Bernard, Lecomte, Patrick, ,,Sociologia politicului. volumul 2", ed. Eikon,

Cluj-Napoca, 2004

Marginean, Ioan, Precupetu, Iuliana, Preoteasa Ana Maria, ,,Dinamica starii de spirit a populatiei in perioada de tranzitie. Elemente de calitate a vietii si politicile sociale"- www.caspis.ro/downloads/StareaSpiritPopulatie.doc, valabil la data de 15.05.2007

Marginean, Ioan, Balasa Ana ( coordonatori), ,,Calitatea vietii in Romania", ed. Expert, Bucuresti, 2005

Magureanu, Virgil, ,,Sociologie politica", ed. RAO International Publishing Company, Bucuresti, 2006

Zamfir, Catalin, ,,Procesul politic in tranzitia din Romania: o explicatie structurala", Revista de Sociologie Romaneasca, vol. I, nr.1-2/2003

https://www.caspis.ro/downloads/StareaSpiritPopulatie.doc, valabil la data de 10.05.2007

https://www.dictsociologie.netfirms.com/I/Termeni.htm, valabil la data de 13.05.2007

http://www.sociologieromaneasca.ro/2001/articole/sr2001.1-4.a02.pdf, valabil la data de 13.05.2007

Comsa, Mircea, Gheoghita, Andrei, Voicu, Ovidiu, Barometrul de Opinie Publica, octombrie 2006 -https://www.gallup.ro/romana/poll_ro/releases_ro/pr061205_ro/pr061205_ro.htm, valabil la data de 16.05.2007



Marginean, Ioan, Balasa Ana ( coordonatori), ,,Calitatea vietii in Romania", ed. Expert, Bucuresti, 2005

Marginean, Ioan, Balasa Ana ( coordonatori), ,,Calitatea vietii in Romania", ed. Expert, Bucuresti, 2005

Magureanu, Virgil, ,,Sociologie politica", ed. RAO International Publishing Company, Bucuresti, 2006, p.175

Almond Gabriel, Coleman , James S., ''The Politics of Developing Areas", Princeton, 1960

Magureanu, Virgil, ,,Sociologie politica", ed. RAO International Publishing Company, Bucuresti, 2006, p. 176

Marginean, Ioan, Precupetu, Iuliana, Preoteasa Ana Maria, ,,Dinamica starii de spirit a populatiei in perioada de tranzitie. Elemente de calitate a vietii si politicile sociale"- www.caspis.ro/downloads/StareaSpiritPopulatie.doc, valabil la data de 15.05.2007

Comsa, Mircea, Gheoghita, Andrei, Voicu, Ovidiu, Barometrul de Opinie Publica, octombrie 2006 -https://www.gallup.ro/romana/poll_ro/releases_ro/pr061205_ro/pr061205_ro.htm, valabil la data de 16.05.2007

Marginean, Ioan, Precupetu Iuliana, Precupetu Marius, ,,Romania in cadrul celui de-al treilea val al democratizarii" - www.sociologieromaneasca.ro/2001/articole/sr2001.1-4.a02.pdf, valabil la data de 13.05.2007





Document Info


Accesari: 2508
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )