Continutul si esenta regimurilor politice
Problema regimurilor politice este vitala pentru organizarea si fundamentarea vietii sociale. De natura regimurilor politice depinde in mare masura solutionarea in inte 535e48f resul cetatenilor a problemelor legate de viata si activitatea acestora.
Regimul politic reprezinta forma concreta de organizare si functionare a sistemului politic, indeosebi modul de constituire si actiune a organelor de stat, in raport cu cetatenii.
Daca organele de conducere ale puterii politice, in general, organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, prin respectarea vointei si intereselor acestora, avem de a face cu un regim democratic. Un astfel de regim, de regula, reprezinta interesele generale ale tuturor membrilor societatii, ale tuturor categoriilor sociale.
Dimpotriva, daca organele puterii politice, organele de stat se constituie si actioneaza prin nesocotirea vointei cetatenilor, fara consultarea acestora si impotriva vointei lor, avem de-a face cu un regim dictatorial, care reprezinta interesele unui grup minoritar, in conflict cu interesele generale ale societatii.
Asadar, regimul politic este determinat, in ultima instanta, de raporturile de forta dintre cetateni, dintre societatea civila si stat.
Cu cat masele actioneaza mai organizat si constient, cu cat gradul lor de cunoastere si vointa politica este mai ridicat, cu atat ele pot sa impuna un regim care sa le serveasca interesele, respectiv un regim democratic si invers.
In evolutia sa istorica, societatea omeneasca a cunoscut atat regimuri democratice cat si dictatoriale, in raport cu conditiile concret istorice. Regimul politic nu trebuie confundat cu forma de guvernamant; aceasta din urma se refera la raporturile dintre diferitele organisme ale statului in procesul lor de constituire. In acest sens, pot sa existe ca forme de guvernare: monarhii absolute sau constitutionale, republici prezidentiale parlamentare etc.
Regimul politic nu depinde atat de forma de guvernare, cat, mai ales, de raportul dintre acesta si cetateni.
Este adevarat ca in cazul unor monarhii cu caracter absolut, nu pot sa existe decat regimuri dictatoriale. In cazul monarhiilor constitutionale putem avea regimuri democratice, iar in cazul unei republici prezidentiale, pot exista atat regimuri politice democratice, cat si dictatoriale.
|
