Incepand din 1/05/2004, Comunitatea europeana regrupeaza 25 de state membre: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Finlanda, Suedia, Ungaria, Polonia, Rep. Ceha, Rep.Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Malta..
Comunitatea europeana de azi numara 25 de membri. Exista deja acorduri de asociere intre aceasta si statele candidate la aderare respectiv Romania si Bulgaria.
Acordurile de asociere incheiate de catre Comunitate cu Romania si Bulgaria au fost publicate in JOCE L 357 si JOCE L 358 din 31 decembrie 1994. Regimul comercial preferential pe care l-au stabilit aceste acorduri a intrat in vigoare prin anticipare la 1 mai 1993 in ceea ce priveste Romania si la 31 decembrie 1993 in ceea ce priveste Bulgaria.
Protocoalele nr.4 ale acestor acorduri care definesc notiunea de produse originare din partile contractante au fost revizuite in scopul de a tine cont de participarea la cumul pan european al acestor doua tari.
Comunitatea a publicat aceste protocoale in :
- JOCE L 54 din 24/02/1997 modificat prin JOCE L 35 din 9/02/1999, JOCE L 10 din 14/01/2000 si JOCE L 48 din 17/02/2001 pentru Romania.
- JOUE L 191 din 30/07/2003 – decizia nr. 1/2003 a Consiliului de asociere UE/Bulgaria din 04/06/2003, aplicabila incepand de la 1/01/2002.
Notiunea de produse originare aplicabila in relatiile preferentiale ale Comunitatii cu Bulgaria si Romania este fondata, tinand cont de participarea celor doua tari la cumulul paneuropean, pe regulile de origine identice expuse la capitolul II de mai jos .
Regulile de origine aplicabile in relatiile preferentiale intre Comunitate si Romania si Bulgaria
In termenii articolului 2 din protocolul 4 al acordului CE/Romania, sunt considerate , sub rezerva eventualei aplicari a cumulului expus la sectiunea II de mai jos, ca originare din Comunitate sau Romania, produsele care sunt obtinute respectiv :
fie in intregime ;
fie cu utilizarea produselor importate, cu conditia ca aceste produse sa fi suferit o prelucrare sau transformare suficienta.
Remarca : In relatiilele preferentiale ale Comunitatii cu Romania si Bulgaria, a fost adusa o modificare notiunii de marfuri de origine comunitara. Intr-adevar,,, sunt considerate produse originare din Comunitate: in virtutea articolului 2 alin.1 c) ,, marfurile originare din Spatiul Economic European (SEE), in sensul Protocolului nr. 4 al Acordului privind Spatiul Economic European. ” deci atunci cand aceste marfuri sunt exportate din Comunitate spre Romania, Bulgaria sau Elvetia.
A – Notiunea de ,,produse obtinute in intregime”:
In acordul UE/Romania la care ne referim in special, sunt considerate ca obtinute in intregime fie in Comunitate fie in Romania:
a) produsele minerale extrase din solul sau subsolul lor marin;
b) produsele vegetale recoltate acolo;
c) animalele vii nascute si crescute acolo;
d) produse ale animalelor vii crescute acolo;
Sunt vizate in rubrica d), produse cum ar fi laptele, ouale, lana obtinuta din tunsoarea oilor, etc. Este importanta sublinierea ca animalele de la care provin aceste produse trebuie sa faca obiectul cresterii in tara interesata (Comunitate sau tara partenera, dupa caz) pentru ca numitele produse sa poata fi considerate ca originare. Astfel nu se pune problema originii in cazul animalelor intrate in tara doar pentru pasunat.
e) produsele obtinute din vanatoare si din pescuit;
Pentru aplicarea acestui paragraf, apele teritoriale ale Comunitatii sau Romaniei sunt considerate ca facand parte din teritoriul lor vamal. Rezulta ca produsele din pescuit, pescuite in interiorul apelor teritoriale ale uneia sau celeilalte parti sunt considerate ca originare, oricare ar fi nationalitatea vasului de pescuit.
f) produse ale pescuitului marin si alte produse scoase din mare in afara apelor teritoriale ale Comunitatii sau ale Romaniei de catre vasele lor;
Sunt vizate la aceasta rubrica produsele din pescuit si alte produse scoase din apele aflate dincolo de apele teritoriale ale tarii interesate( Comunitate sau ‚ara partenera, dupa caz, in exemplul de fata Romania.
Expresia ,,navele lor” si ,,navele-uzina” nu se aplica decat navelor :
- care sunt inmatriculate sau inregistrate intr-un Stat membru al Comunitatii sau Romania;
- care arboreaza pavilionul unui Stat membru al Comunitatii sau Romaniei;
care apartin cel putin 50% unor rezidenti din Statele membre ale Comunitatii sau Romaniei sau unei societati al carei sediu principal este situat intr-unul din aceste State sau tari, in care girantul sau girantii, presedintele consiliului de administratie sau de supraveghere si majoritatea membrilor acestor consilii sunt rezidenti ai Statelor membre ale Comunitatii sau Romaniei si in care , pe de alta parte, in ceea ce priveste societatile in nume propriu sau societatile cu responsabilitate limitata, cel putin jumatate din capital apartine Statelor membre sau Romaniei, colectivitatilor publice sau rezidentilor numitelor State sau Romaniei
al caror consiliu de administrare este compus din rezidenti ai Statelor membre Comunitatii sau Romaniei;
si in care echipajul este compus , in proportie de cel putin 75% din rezidenti ai Statelor membre sau Romaniei.
g) produsele fabricate la bordul vaselor lor uzina (care faspund conditiilor prevazute la alin f de mai sus) exclusiv din produsele la care se face referire la pct. f);
h) articolele uzate, colectate acolo, destinate numai recuperarii materiilor prime, inclusiv anvelope uzate destinate resaparii sau folosite ca deseuri;
Poate fi cazul, de exemplu, al hainelor vechi colectate in vederea recuperarii fibrelor textile dar in nici un caz de articole de comert de haine vechi colectate si destinate a fi utilizate ca haine.
Ar putea fi cazul de asemenea al sticlelor folosite colectate in vederea recuperarii sticlei dar nu al sticlelor colectate in vederea curatarii si refolosirii lor in functia de recipiente.
i) deseurile si reziduurile rezultate din operatiuni de productie;
Se poate cita cazul tablelor de aluminiu de origine terta care au fost decupate in vederea fabricarii de cratite sau altele asemanatoare . Cratitele sau altele asemenea lor pentru a fi considerate ca originare vor trebui sa suporte transformarea suficienta care este fixata pentru aceste produse in anexa II a protocolului. In schimb, deseurile care rezulta din aceasta decupare si sunt utilizate pentru fabricarea altor produse cum ar fi port-chei pot fi considerate ca originare din tara in care aceasta operatiune de fabricare a avut loc sub rezerva desigur ca este cazul de deseuri considerate ca ,,normale” pentru astfel de operatiuni.
j) produsele extrase din solul sau subsolul marin in afara apelor lor teritoriale, cu conditia ca ele sa aiba drepturi de exploatare exclusiva a acelui sol sau subsol;
k) marfurile produse acolo, exclusiv din produsele mentionate la pct. a)-j).
B – Notiunea de transformare suficienta
Notiunea de ,,prelucrare sau transformare suficienta’’, in relatiile preferentiale ale Comunitatii cu Romania (si Bulgaria) nu face referire la regula de schimbare a pozitiei tarifare, Intr-adevar, produsele care nu sunt obtinute in intregime sunt considerate ca suficient prelucrate atunci cand conditiile indicate in lista de la anexa II a protocolului care defineste notiunea de ,,produse originare ’’ sunt indeplinite.
In acest context, este cazul a se consulta in mod sistematic lista de la anexa II a acordului interesat din momentul in care produsele care nu sunt obtinute in intregime in tara de obtinere a produselor sunt puse in lucru (sub rezerva aplicarii regulilor de cumul in vigoare in zona paneuropeana) in scopul de a cunoaste care sunt conditiile de obtinere a caracterului originar care au fost fixate pentru produsul finit in cauza.
Prelucrari sau transformari insuficiente
Anumite operatiuni in cursul carora sunt utilizate materiale neoriginare, sunt considerate intotdeauna ca insuficiente pentru a conferi produselor care rezulta caracterul originar pentru ca conditiile din anexa II sa fie sau nu indeplinite.
Incepand cu 2001 este cazul urmatoarelor operatiuni prevazute la art.7 din protocolul 4 rep 2001( acolo unde exista neclaritati, se va urmari textul cu atentie, prin comparare cu textele in limbile de circulatie larga in cadrul Comunitatii – poate fi o simpla greseala de traducere) :
a) operatiuni pentru asigurarea pastrarii in bune conditii a produselor in timpul transportului si depozitarii;
b) desfacerea si asamblarea pachetelor;
c) spalare, curatare, indepartarea prafului, a oxidului, a uleiului, a vopselelor sau a altor acoperitori;
d) calcarea sau presarea textilelor;
e) simple operatiuni de vopsire si lustruire;
f) cojire, albire partiala sau totala, lustruire si glazurare a cerealelor si orezului;
g) operatiuni de colorare a zaharului sau de formare a bucatilor de zahar;
h) inlaturarea pielitei, scoaterea samburilor si cojirea fructelor, nucilor si legumelor;
i) ascutirea, simpla macinare sau zdrobire ori simpla taiere;
j) cernerea, trierea, sortarea, clasificarea, incadrarea, imbinarea (inclusiv alcatuirea seturilor de marfuri);
k) simpla imbuteliere in sticle, flacoane, introducerea in cutii de conserve, ambalarea in saci, cutii, lazi, fixarea pe plansete sau panouri si toate celelalte operatiuni simple de ambalare;
l) aplicarea sau imprimarea pe produse sau pe ambalajele lor de marci, etichete, embleme si alte semne distinctive similare;
m) simplul amestec de produse, chiar din categorii diferite;
n) simpla asamblare a partilor de articole pentru a constitui un articol complet sau dezasamblarea produselor in parti;
o) cumulul a doua sau mai multor operatiuni dintre cele specificate la pct. a)-n);
p) sacrificarea animalelor.
Toate operatiunile efectuate fie in Comunitate, fie intr-o tara partenera asupra unui produs determinat sunt considerate impreuna pentru adetermina daca prelucrarea sau transformarea suferita de acest produs trebuie sa fie considerata ca insuficienta.
2. Toate operatiunile efectuate fie in Comunitate, fie in Romania asupra unui anumit produs vor fi considerate impreuna atunci cand se determina daca prelucrarea sau transformarea suferita de acel produs urmeaza a fie considerata ca insuficienta in sensul paragrafului 1.
Regula de toleranta de incorporare a materialelor neoriginare
In termenii prevazuti la articolul 6 alin 2 din Protocolul 4 al acordului CE/Romania, produsele obtinute in partile contractante sunt deasemenea considerate ca originare atunci cand valoarea materialelor neoriginare utilizate pentru fabricarea lor nu depaseste 10% din pretul de uzina, chiar daca aceste materiale neoriginare nu au suferit prelucrari sau transformari suficiente.
Exemplu: Fabricarea in Romania a unui cintar de persoane (pozitia tarifara 8423) plecand de la piese originare Romania, materiale din tari terte (SUA si Japonia) care provin de la o pozitie tarifara diferita de cea a produsului pentru o valoare de 30 Euro si a partilor componente clasificate la pozitia tarifara 8423 importate din Coreea de Sud avind o valoare de 8 Euro. Pretul de plecare din uzina a cintarului de persoane este de 100 Euro.
Regula din lista pentru produsele de la pozitia tarifara 8423 este: ,,Fabricare la care :
valoarea tuturor materialelor folosite nu trebuie sa depaseasca 40% din pretul de uzina al produsului si
in limita indicata mai sus, valoarea tuturor materialelor folosite, de la pozitia 8431 nu trebuie sa depaseasca 10% din pretul de uzina al produsului.”
In virtutea acestei reguli, materialele neoriginare care se clasifica la aceiasi pozitie ca produsul finit nu trebuie introduse in lucru fara a pune in discutie obtinerea caracterului originar.
Totusi, in aplicarea regulii privind toleranta de incorporare a materialelor neoriginare si cand valoarea pieselor importate din Coreea de Sud nu depaseste 10% din pretul de plecare din uzina a cantarului, acesta ar trebui sa fie originar din Romania.
Cu toate acestea, inainte de a putea considera ca produsul a obtinut caracterul originar se convine sa se verifice ca sunt indeplinite cnditiile articolului 6 alin 2 lit b) din protocol.
B – Aplicarea regulii de toleranta nu trebuie sa aiba ca efect antrenarea unei depasiri a procentajelor indicate in lista in ceea ce priveste valoarea maximala a materialelor neoriginare care pot fi utilizate in fabricarea produsului.
Valoarea maximala a materialelor neoriginare susceptibile de a fi utilizate fiind fixa, in caz particular, la 40% din pretul de plecare din uzina, acest produs este de originar din Romania.
Daca valoarea celorlalte piese neoriginare ar fi fost de 35 in loc de 30, aplicarea tolerantei ar fi avut ca consecinta depasirea procentajului de 40% si in acest caz, cantarul de persoane nu ar fi putut obtine originea romana.
C – Aceasta toleranta nu se aplica:
produselor obtinute urmare uneia din operatiunile insuficiente: de exemplu, miere obtinuta prin simpla amestecare de miere originara si miere neoriginara a carei valoare nu depaseste 10% din pretul de plecare din uzina a amestecului obtinut.
produselor textile de la capitolele de la 50 la 63
Acestor produse nu li se poate deci atribui caracterul ,,originar’’ decat daca materialele neoriginare puse in lucru in Romania au suferit, oricare ar fi valoarea sau greutatea lor, o prelucrare sau transformare suficienta.
Remarca: In ceea ce priveste produsele textile care se incadreaza la capitolele 61 si 62 (haine si accesorii), 63 (paturi, lenjerie de pat, articole de mobilier) si 65 (acoperaminte de cap si palarii) a caror fabricare in Romania trebuie sa fie realizata plecand de la fire conform reglementarii din lisa din protocolul 4, utilizarea bucatilor de tesaturi sau stofe neoriginare a caror valoare nu depaseste 8% din pretul de plecare din uzina din produsul obtinut, este totusi tolerata in virtutea notei introductive 6 –1 din anexa I a protocolului ,, 6.1. In cazul in care in lista se face referire la aceasta Nota, materialele textile (cu exceptia dublurilor si captuselilor) care nu se conformeaza regulii stabilite in coloana 3 a listei pentru produsul respectiv, pot fi utilizate cu conditia ca ele sa fie incadrate la alta pozitie decat cea a produsului si ca valoarea lor sa nu depaseasca 8% din pretul de uzina al produsului.” cu conditia sa nu fie cazul dublurilor si a captuselilor de croitorie.
Aceasta toleranta nu se poate cumula cu toleranta de extra-teritorialitate.
ORIGINEA CUMULATIVA
Fundamentul juridic
Protocolul 4 modificat de acordurile incheiate de Comunitate cu Romania si Bulgaria prevede un dispozitiv de origina cumulativa calificat de cumulul diagonal sau paneuropean care permite considerarea produselor originare din Comunitate, Bulgaria, Romania, Islanda, Norvegia, Elvetia sau Turcia (1) utilizate in procesul de fabricare efectuat fie in Comunitate fie in Romania (fie in Bulgaria) ca produse originare din Comunitate sau din Romania(sau din Bulgaria).
- Cumulul (articolele 3 si 4 din acordurile intre Comunitate, AELS, Bulgaria, Romania si Turcia.
Articolul 3 ,,Cumulul in Comunitate” din protocolul 4 al acordului CE – Romania, stipuleaza ca:
,, 1. Fara a prejudicia prevederile art. 2, paragraful 1, produsele vor fi considerate ca originare din Comunitate daca sunt obtinute acolo, incorporand materiale originare din Comunitate, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Republica Slovaca, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Islanda, Norvegia, Elvetia (inclusiv Liechtenstein)1) sau Turcia2), in conformitate cu prevederile Protocolului privind regulile de origine, anexa la acordurile dintre Comunitate si fiecare dintre aceste tari, cu conditia ca materialele respective sa fi suferit in Comunitate prelucrari sau transformari care sa depaseasca operatiunile prevazute la art. 7. Nu este necesar ca aceste materiale sa fi suferit prelucrari sau transformari suficiente.”
1) Principatul Liechtenstein are uniune vamala cu Elvetia si este parte contractanta la Acordul privind spatiul economic european.
2) Cumulul, asa cum este prevazut la acest articol, nu se aplica materialelor originare din Turcia care sunt mentionate in lista din anexa nr. V.
,, 2. In
cazul in care prelucrarile sau transformarile care au avut loc in
Comunitate nu depasesc operatiunile mentionate la art. 7,
produsul obtinut va fi considerat originar din Comunitate numai in cazul
in care valoarea adaugata acolo este mai mare decat valoarea
materialelor utilizate, originare din oricare dintre tarile
prevazute la paragraful 1. In caz contrar, produsul obtinut va fi
considerat ca originar din tara din care provin materialele originare cu
valoarea cea mai mare, folosite la fabricarea in Comunitate.”
3. Produsele originare din una din tarile mentionate la paragraful 1, care nu au suferit nici o prelucrare sau transformare in Comunitate, isi pastreaza originea daca sunt exportate in una dintre aceste tari.”
4. Cumulul prevazut in acest articol poate fi aplicat numai materialelor si produselor care au dobandit statutul de produs originar in urma aplicarii de reguli de origine identice cu cele prevazute in acest protocol.
Comunitatea va furniza Romaniei, prin intermediul Comisiei Comunitatilor Europene, detalii privind acordurile si regulile de origine corespunzatoare acestora, care se aplica cu celelalte tari mentionate la paragraful 1. Comisia Comunitatilor Europene va publica in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (Seria C) data la care cumulul prevazut la acest articol va fi aplicat acelor tari specificate la paragraful 1, care au indeplinit conditiile necesare.”
Articolul 4 ,,Cumulul in Romania” din protocolul 4 din acordul CE – Romania,
stipuleaza ca:
,, 1. Fara a prejudicia prevederile art. 2, paragraful 2, produsele vor fi considerate ca originare din Romania, daca sunt obtinute acolo, incorporand materiale originare din Comunitate, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Republica Slovaca, Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Islanda, Norvegia, Elvetia (inclusiv Liechtenstein)1) sau Turcia2), in conformitate cu prevederile Protocolului privind regulile de origine, anexa la acordurile dintre Romania si fiecare dintre aceste tari, cu conditia ca materialele respective sa fi suferit in Romania prelucrari sau transformari care sa depaseasca pe cele prevazute la art. 7. Nu este necesar ca aceste materiale sa fi suferit prelucrari sau transformari suficiente. ”
1) Principatul Liechtenstein are uniune vamala cu Elvetia si este parte contractanta la Acordul privind spatiul economic european.
2) Cumulul, asa cum este prevazut la acest articol, nu se aplica materialelor originare din Turcia care sunt mentionate in lista din anexa nr. V.
,,2. In cazul in care
prelucrarile sau transformarile care au avut loc in Romania nu
depasesc operatiunile mentionate la art. 7, produsul
obtinut va fi considerat originar din Romania numai in cazul in care
valoarea adaugata acolo este mai mare decat valoarea materialelor
utilizate, originare din oricare dintre tarile prevazute la
paragraful 1. In caz contrar, produsul obtinut va fi considerat ca
originar din tara din care provin materialele originare cu valoarea cea
mai mare, folosite la fabricarea in Romania.”
3. Produsele originare din una din tarile mentionate la paragraful 1, care nu au suferit nici o prelucrare sau transformare in Romania, isi pastreaza originea daca sunt exportate in una dintre aceste tari.”
,, 4. Cumulul prevazut in acest articol poate fi aplicat numai materialelor si produselor care au dobandit statutul de produs originar in urma aplicarii de reguli de origine identice cu cele prevazute in acest protocol.
Romania va furniza Comunitatii, prin intermediul Comisiei Comunitatilor Europene, detalii privind acordurile si regulile de origine corespunzatoare acestora, care se aplica cu celelalte tari mentionate la paragraful 1. Comisia Comunitatilor Europene va publica in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (Seria C) data la care cumulul prevazut la acest articol va fi aplicat acelor tari specificate la paragraful 1, care au indeplinit conditiile necesare.”
Intelegem prin ,, valoare adaugata” dfinitia de la articolul 1 lit i: ,, i) 'valoarea adaugata' va fi considerata pretul de uzina al produselor, din care se scade valoarea in vama a fiecaruia dintre materialele incorporate care sunt originare din celelalte tari la care se face referire la art. 3 si 4 sau, acolo unde valoarea in vama nu este cunoscuta ori nu poate fi stabilita, ea va fi inlocuita cu primul pret verificabil platit pentru materiale in Comunitate sau in Romania;”
Mecanismele cumulului diagonal
A – Conditia ceruta pentru obtinerea statutului de ,,produse originare”: aplicarea regulii transformarii suficiente numai produselor neoriginare din zona Comunitatii, Islandei, Norvegiei, Elvetiei, Bulgariei, Romaniei si Turciei (1).
Incepand de la 01.05.2004, Comunitatea europena numara 25 State membre, mentionate la inceputul acestui act.
In virtutea articolelor 3 si 4 din protocoalele 3 si 4 ale acordurilor citate anterior, pentru ca un produs dintr-o tara din cele vizate mai sus sa obtina statutul de ,,produs originar”:
- nu este necesar ca prelucrarea sau transformarea suferita de catre produsele originare din alte tari ale zonei sa fie suficienta
- prelucrarea sau transformarea suferita de catre produsele terte puse in lucru trebuie , in schimb sa fie suficienta.
B – Tara de origine care se atribuie produselor care au obtinut statutul de produse originare in aplicarea regulilor de cumul.= Tara in care a avut loc ultima transformare atata timp cat ……dincolo de operatiunile mentionate la articolul 7 din protocol.
Exemplul 1: salopetele de bumbac (pozitia tarifara 62.03) sunt obtinute in Romania plecand de la:
tesaturile de bumbac (pozitia tarifara 52.08) originare din Comunitate;
nasturi de plastic (pozitia tarifara 96.06) importati din Indonezia.
La sfarsitul fabricarii lor, salopetele sunt exportate spre Comunitate si spre Elvetia.
Fiind vorba de produse neoriginare zonei, vezi nasturii importati din Indonezia, acestea au suferit o transformare suficienta in aplicarea notei introductive 6-2 din anexa I a protocolului 3 care stipuleaza ca ,,materialele care nu sunt clasificate in capitolele de la 50 la 63 pot fi utilizate liber in fabricarea produselor textile, chiar daca ele contin sau nu materiale textile.” (acesta ar fi cazul de exemplu al importului de fermoare de origine Corea de la pozitia tarifara 96.06).
Produsele neoriginare au respectat regula transformarii suficiente.
In masura in care tesaturile originare din Comunitate nu sunt supuse obligatiei de transformare suficienta (fabricare plecand de la fire) in aplicarea articolului 4 care instituie cumulul de origine, aceste salopete pot fi considerate originare dar trebuie in acest stadiu sa se determine originea care se convine a li se atribui (Comunitate sau Romania in acest exemplu, tari din zona paneuropeana care au participat la fabricarea lor).
In aplicarea dispozitiilor alin 1 de la articolul 4 din protocol, aceste salopete vor fi considerate originare din Romania unde a fost realizata confectia, din momentul in care aceasta operatiune merge dincolo de operatiunile insuficiente mentionate la articolul 7 din protocol.
Exemplul 2.: O masina de gaurit de la pozitia tarifara 84.59 este fabricata in Romania plecand de la:
cutie originara din Norvegia cu o valoare de 250
o comanda electrica japoneza cu o valoare de 100
un motor american cu o valoare de 200;
piese originare din Evetia cu o valoare de 50
piese originare din Turcia cu o valoare de 50.
Pretul de uzina de plecare al masinii este de 1000. Valoarea adaugata in Romania este deci de 350. Aceste masini vor fi exportate spre Comunitate, Islanda si Turcia.
Valoarea componentelor neoriginare din zona paneuropeana, vezi comanda electrica japoneza si motorul american nedepasind 40% din pretul de plecare din fabrica al masinii in conformitate cu regula din lista(conform anexa II a protocoalelor nr.3 si nr 4), aceasta masina obtine statutul de produs originar.
Pentru determinarea originii care se convine a se atribui, se urmareste sa se asigure operatiunea realizata in Romania merge dincolo de o operatiune insuficienta. In caz particular, fabricarea neincadreaza in acest tip de operatiuni., aceste masini de gaurit vor putea la atunci cand se exporta spre Comunitate, Islanda sau Turcia sa fie considerate ca originare din Romania fara a se tine cont de valorile aduse de fiecare tara a zonei.
C – Originea care se atribuie produselor atunci cand prelucrarea sau transformarea efectuata intr-o tara participanta la cumulul paneuropean este o operatiune insuficienta in sensul articolului 7 din protocol = originea tarii din zona care a participat la fabricarea produsului intucat a furnizat cea mai puternica valoare a materialelor originare.
Exemplul 3. : Diferitele parti ale unui ansamblu, originare din doua tari ale zonei paneuropene, sunt ambalate in Romania si ansamblul este apoi exportat spre Comunitate, Elvetia si Turcia.
Pantalonul si jupa, originare din Bulgaria, au o valoare de 180 euro. Vesta originara din Turcia, are o valoare de 100 euro. Operatiunea insuficienta efectuata in Romania, conditionarea, are un pret de 2 euro. Operatorul utilizeaza saci de plastic importati din Ucraina cu o valoare de 0,50 euro si pretul de plecare din uzina al produsului finit, asamblat, este de 330 euro.
Operatiunea realizata in Romania fiind insuficienta pentru a conferi originea romana ansamblului, originea produsului astfel obtinut nu ar putea, in aplicarea regulilor de cumul (articolul 4 alin 2) sa fie romana decat daca valoarea adaugata in Romania ar fi fost superioara valorii materialelor originare furnizate de una sau mai multe din tarile zonei paneuropene.
Intrucat nu este cazul, produsul astfel obtinut va fi considerat originar din tara zonei care a furnizat cea mai mare valoare a materialelor originare.
In cazul nostru, valoarea adaugata in Romania se ridica la 50 euro (pretul de plecare din uzina (330 euro) din care este dedusa valoarea materialelor originare din Bulgaria (180 euro) si Turcia (100 euro) fie 330 – 280 = 50 euro.
In aceste conditii, valoarea adaugata in Romania fiind inferioara valorii materialelor originare furnizate de Bulgaria si Turcia, acest ansamblu nu poate fi considerat originar din Romania dar va putea fi considerat ca originar din Bulgaria, tara care a adus cea mai mare valoare a ansambului, de 180 euro ..oricare ar fi tara din zona paneuropeana (Comunitate, Elvetia si Turcia in exemplul nostru) spre care va fi exportat.
D. Cazul in care produsele originare dintr-o tara care participa la cumulul paneuropean nu sufera nici o prelucrare sau transformare intr-o alta tara a zonei inainte de a fi exportate spre o alta tara a zonei paneuropene = conservarea originii lor initiale.
Articolele 3 si 4 alin 2 ale protocoalelor incheiate intre Comunitate si Bulgaria, Romania dar si cu Elvetia, Norvegia si Islanda prevad ca produsele originare dintr-o tara ce apartine zonei paneuropene care nu sufera nici o operatiune intr-o alta tara a zonei isi conserva originea atunci cand sunt exportate spre o alta tara din zona paneuropeana.
Exemplul 4: Covoare originare din Romania sunt exportate in Elvetia, sub acoperirea unei origini romane. Centrul de distributie al societatii gasindu-se in Elvetia, o parte din covoare este apoi exportata spre Comunitate si spre Bulgaria unde vor putea beneficia de regimul preferential acordat de fiecare din aceste tari produselor originare din Romania sub prezentarea unei dovezi de origine care atesta aceasta origine romana.
Sectiunea II
Regula de teritorialitate
Principiul
In termenii articolului 12 alin 1 din protocolul 4 al acordului CE/Romania, conditiile prevazute pentru obtinerea statutului de ,,produs originar” expuse mai jos, trebuie sa fie satisfacute in intregime fie in Comunitate fie in Romania.
Rezulta ca produsele considerate ca originare din Romania sau din Comunitate au fost obtinute in mod necesar in partile contractante, fie in intregime, fie prin transformarea suficienta a materialelor neoriginare.
Derogare
Articolul 12 alin 3 prevede totusi o mladiere a regulii teritorialitatii prevazuta la articolul 12 alin 1, permitand procesului de obtinere a produselor originare din Romania sau din Comunitate de a fi intrerupt prin realizarea in tari terte a prelucrarilor mai putin importante.
Valoarea adaugata care rezulta din aceste prelucrari nu trebuie sa depaseasca, intr-adevar ,10% din valoarea produselor obtinute in final pentu ca aceste produse sa poata fi inca considerate ca originare.
Prelucrarile nu pot fi in acest timp efectuate decat asupra materialelor obtinute in intregime in Comunitate sau in Romania unde aceasta a facut deja obiectul unei prelucrari sau transformari care nu este numai una din operatiile insuficiente.
Pe de alta parte, valoarea obtinuta in afara Romaniei sau a Comunitatii ca urmare a acestor prelucrari, trebuie sa fie contabilizata cu valoarea produselor terte puse in lucru in Comunitate sau in Romania in cazul in care, in virtutea unei reguli din lista, caracterul ,,originar’’ al produsului obtinut este determinat de procentajul valoric al materialelor neoriginare care pot fi utilizate pentru fabricarea acestui produs.
Exemplul 4. Parti de ceasuri mecanice incomplete si partial asamblate in Romania sunt terminate in Croatia. Valoarea obtinuta in Croatia ca urmare a montajului si incorporarii de componente din Taiwan este de 20.
Partile astfel obtinute sunt reimportate in Romania pentru a fi utilizate in fabricarea ceasurilor de la pozitia tarifara 91.02 cu cadrane, ace si carcasa de origine romana si ,,curele bratara” importate din Coreea.
Aceste ceasuri nu vor putea beneficia de origine preferentiala romana la export spre tarile care participa la cumulul paneuropean decat :
daca valoarea obtinuta in Croatia nu depaseste 10% din pretul de fabricatie al ceasurilor obtinute;
si daca suma valorii componentelor terte utilizate in Romania la momentul montajului partial al partilor si al montajului final al ceasurilor precum si al valorii obtinute ca urmare a prelucrarii efectuate in Croatia
Se intelege prin ,,valoare adaugata totala obtinuta in afara Romaniei, ansamblul costurilor cumulate in afara Romaniei inclusiv al materialelor care sunt adaugate”.
Acesta va fi cazul daca pretul de fabricatie de plecare al ceasurilor obtinute este de minim 200.
Mladierea principiului teritorialitatii dupa modalitatile expuse mai sus nu se aplica totusi:
-produselor care nu pot fi considerate ca originare din Romania sau din Comunitate cand aplicarea regulii de toleranta de incorporare a 10% din materialele neoriginare nu satisface regula de transformare suficienta.
-produselor textile de la capitolele 50 la 63.
Obligatia de a aduce biroului vamal dovada ca prelucrarea realizata intr-o tara terta a fost efectuata conform conditiilor fixate prin articolul 12 alin 8 din protocolul 4, apartine exportatorului care revendica originea Comunitara sau romana pentru produsele astfel obtinute.
Intr-adevar, in aplicarea acestui articol 12 alin 8, prelucrarile sau transformarile efectuate in afara Comunitatii sau a Romaniei, asa cum sunt prevazute de articolul 12 trebuie sa fie realizate sub acoperirea regimului de perfectionare pasiva sau sisteme similare.
Aplicarea drepturilor vamale produselor terte utilizate pentru obtinerea de produse originare
In termenii articolului 15 din protocolul 4 al acordului CE/Romania, ,,materialele neoriginare folosite la fabricarea produselor originare din Comunitate, din Romania sau din una din celelalte tari’’ interesate de cumului paneuropean ,, pentru care o dovada a originii este eliberata sau intocmita …, nu beneficiaza in nici in Comunitate, nici in Romania,… de exceptare de la plata taxelor vamale.”
Articolul 15 alin 5 precizeaza totusi ca aceste dispozitii se aplica numai materialelor acoperite de acord.
Rezulta din aceasta redactare ca produsele neoriginare dintr-o tara care participa la cumulul paneuropean de forma celor la care acordul se aplica, pus in lucru in partile contractante pentru fabricarea produselor originare trebuie sa fie supus platii drepturilor vamale care le sunt aplicabile, din momentul in care produsele compensatoare originare sunt reexportate sub acoperirea unui certificat EUR1 sau a unei declaratii de origina pe factura spre una din tarile participante la cumulul paneuropean.
Caz particular: In termenii articolului 15 alin 1 din protocolul 4 al acordului CE/Romania ,, 1b) Produsele incadrate la capitolul 3 si la pozitiile tarifare nr. 16.04 si 16.05 ale Sistemului armonizat, originare din Comunitate, asa cum este prevazut la art. 2 paragraful 1 c), pentru care o dovada a originii este eliberata sau intocmita in concordanta cu prevederile titlului V, nu beneficiaza in Comunitate de drawback(ristourne –lb.franceza) sau de exceptare de la plata taxelor vamale.”
Rezulta din aceasta dispozitie ca daca conservele de peste , care au obtinut origine COMUNITARA in Franta sunt apoi exportate spre o tara din Europa centrala si orientala, pestii originari din Norvegia folositi in fabicarea lor vor trebui sa achite, anterior stabilirii dovezii caracterului lor originar, drepturile vamaleexigibile la momentul importului lor.
Trebuie notat ca articolul 15 alin 2 precizeaza ca clauza de no-drawback(non-ristourne) de drepturi vamale se apica in cazul in care o dispozitie de reglementare intr-una din partile contractante prevede o retrocedare a drepturilor vamale aferente produselor terte folosite in fabricatie, numai atunci cand produsele compensatoare obtinute sunt reexportate (prin utilizarea regimului de perfectionare activa de exemplu).
Rezulta ca de fiecare data cand materiale neoriginare folosite beneficiaza de o scuire sau reducere de drepturi vamale in caz de punere in consum pe teritoriul partii contractante unde are loc prelucrarea sau transformarea, este cazul sa se considere ca nu a avut loc o reducere a drepturilor vamale in sensul articolului 14(punerea in libera practica efectuandu-se intra-adevar in acest caz cu procent 0 sau un drept redus) si ca o justificare a originii poate fi stabilita sau mentionata atunci cand regulile de origine au fost pe de alta parte respectate.
Acesta este cazul, in CE, atunci cand o scutire sau reducere de drepturi este prevazuta in favoarea produselor oriinare din alte tari si teritorii asociate sau din PED, atat timp cat sunt acompaniate de documente justificative regulamentare(EUR1, EUR 2, certificat Forma A, declaratie pe factura) sau in baza unei suspendari tarifare. Acesta este cazul, de asemenea, al suspendarii drepturilor vamale prevazute in favoarea produselor petroliere admise la beneficiul regimurilor de tratament definit sau de transfoemare chimica sau al eventualei aplicari
|
