Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MAREA PIATA UNICA (MPU)

Stiinte politice


MAREA PIATA UNICA (MPU)

Sfarsitul razboiului rece a amintit Europei ca, in ciuda diversitatii ei lingvistice si culturale, ea formeaza o singura familie. De altfel, cu secole in urma, Europa nu avea frontiere, nici piete delimitate national. Studentii isi alegeau universitatea la care vroiau sa studieze, latina era limba de circulatie universala, mestesugarii si mercenarii isi ofereau serviciile in toate colturile Europei, iar monezile de aur si argint circulau pe tot cuprinsul acesteia.



Pasaportul nu a fost inventat decat in sec.al XIX-lea.

„Comunitatea va avea la baza o uniune vamala, ce va acoperi intregul comert cu bunuri si care va i 343h78d mplica interzicerea tarifelor la importul si exportul de produse intre Statele Membre, ca si a altor taxe cu efect echivalent”, preciza art.9 al Tratatului de la Roma, intrat in vigoare in 1958. In iulie 1968, toate barierele tarifare si restrictiile cantitative la comertul dintre statele Comunitatii erau eliminate. Ulterior, noi si noi domenii, ce nu fusesera prevazute ca fiind direct legate de realizarea pietei unice, au fost incorporate ca parti componente ale acesteia : achizitiile publice, proprietatea intelectuala si industriala, legea firmelor, energia, politica fiscala, sistemul de plati, protectia consumatorului, politica concurentiala, etc.

In 1985 Comunitatea Europeana se angaja intr-un proiect extrem de ambitios : definitivarea pietei unice europene.. “Cartea Alba pentru desavarsirea pietei interne” prevedea 282 de masuri legislative necesare crearii unei piete interne a tuturor tarilor membre, in care sa nu mai existe control la frontiere, incepand de la 1 ianuarie 1993.

Era poate cel mai mare pas pe calea integrarii economice pe care cele 12 state membre il faceau . Acestea au reusit sa transforme 15 piete nationale separate intr-una singura.

In 1997, Comisia Europeana a prezentat Consiliul European de la Amsterdam un “Plan de actiune pentru Piata Unica” cu masurile prioritare necesare imbunatatirii functionarii pietei unice a celor 15 in pregatirea introducerii monedei unice europene. Realizarea Uniunii Economice si Monetare va elimina costurile tranzactiilor (aproximativ 1% din PNB) precum si riscurile legate de cursurile de schimb.

Piata Unica a devenit cea mai mare zona de liber schimb a lumii, in care locuiesc 450 de milioane de oameni, locul 2 dupa China si India (dupa 1 mai 2004). Pe langa membrii Uniunii Europene mai include si Norvegia, Islanda si Liechtesntein, iar de la 1 mai 2004 ea include si state membre din centrul si estul Europei.

Termenul de piata unica (uneori piata interna) a inceput sa fie folosit tot mai frecvent in anii '90 pentru a desemna ceea ce se numeste piata comuna, si a se deosebi de uniunea vamala care in literatura anglo-saxona este in continuare denumita Piata Comuna.

Piata unica este fondata pe principiul celor patru libertati de miscare - a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor - si constituie cea mai importanta dimensiune a Uniunii Europene, fapt exprimat prin Tratatul de la Maastricht, care face din piata unica primul pilon (si cel mai „europenizat') al UE. Principiile in baza carora sunt asigurate cele patru libertati sunt cel al nondiscriminarii pe baza de nationalitate (aplicat initial in primul rand marfurilor, dar ulterior extins si la celelalte domenii), principiul recunoasterii mutuale a reglementarilor nationale (un produs care respecta standardele prevazute de statul de origine trebuie sa fie acceptat in toate statele membre) si principiul reglementarii comunitare (Comunitatea poate legifera pentru promovarea armonizarii legislatiilor statelor membre, in masura in care acest lucru este necesar pentru piata unica, Comunitatea putand functiona si ca instanta de reglementare sau de definire a unor norme tehnice).

Libera circulatie a marfurilor in interiorul Comunitatii Europene a presupus eliminarea tuturor barierelor tarifare sau a masurilor cu efect echivalent si a tuturor restrictiilor cantitative intre statele membre. Acest lucru s-a realizat progresiv pana in 1993, Comunitatea avand si capacitatea de verificare a respectarii acestor reguli si de sanctionare a statelor care ar fi luat masuri neconforme cu prevederile comunitare. in acest domeniu, ca si in definirea unor principii juridice comunitare de baza, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a avut un rol esential.

Libera circulatie a persoanelor presupune, in anumite conditii, dreptul tuturor cetatenilor statelor membre ale Comunitatilor de a circula si a-si avea resedinta pe teritoriul oricarui stat membru. in plus, Tratatul de la Amsterdam a integrat in legislatia comunitara acquis-ul Conventiei Schengen privind libertatea de circulatie a persoanelor si a lansat ideea crearii unui „spatiu de libertate, securitate si justitie' fara control la frontierele interne ale Uniunii (Marea Britanie, Danemarca si Irlanda sunt exceptate de la aceste prevederi). De asemenea, libera circulatie a lucratorilor, tinerilor, pensionarilor si persoanelor fara activitati economice a fost reglementata atat la nivelul tratatelor, cat si al legislatiei derivate. Interesant de remarcat este si faptul ca, desi nu exista o politica comunitara dedicata exclusiv turismului, anumite reglementari privind libertatea de circulatie a persoanelor, alaturi de norme si programe referitoare la concurenta si la dezvoltare regionala, au rolul de a sprijini si acest sector. Exceptii de la principiul liberei circulatii a persoanelor sunt permise doar pentru motive de ordine publica, securitate sau sanatate publica.

Libera circulatie a serviciilor presupune dreptul de libera prestare a serviciilor si dreptul de stabilire in orice stat al Uniunii atat pentru intreprinderi, cat si pentru lucratorii individuali, drepturi recunoscute si garantate cu anumite limitari. De pilda, sectorul bancar si cel al asigurarilor beneficiaza de regimuri legale diferite, mai restrictive.

In ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, tratatele interzic orice restrictie referitoare la plasamentele si investitiile de capital, precum si restrictiile privind platile. Statele membre pot lua masuri menite sa evite incalcarea legislatiilor lor nationale si frauda sau sa prevada proceduri de declarare a transferurilor de capital, in masura in care acestea nu au efecte restrictive asupra circulatiei capitalurilor sau alte efecte discriminatorii. in caz de criza a balantei de plati exista o clauza de salvgardare, insa aceasta nu se mai aplica decat tarilor care nu fac parte din Zona Euro.

Pentru a asigura buna functionare a pietei unice, Uniunea se bazeaza in mare masura pe reglementarile din cadrul politicii comune a concurentei, com­pletate de politica de sustinere si stimulare a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, precum si de o politica de protectie a consumatorilor.

In principiu, Uniunea a dobandit o competenta exclusiva in luarea deciziilor privind piata interna, fapt consfintit de tratate. Totusi, exista inca sectoare economice precum transporturile, telecomunicatiile, energia si serviciile postale, a caror liberalizare a inceput tarziu in cadrul Uniunii, motiv pentru care integrarea lor in piata unica este in prezent incompleta, in ciuda realizarii intre timp a unei uniuni economice si monetare. De aceea crearea pietei comune ramane inca un proces deschis.


Document Info


Accesari: 820
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )