Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




MODUL DE DESEMNARE A PARLAMENTARILOR EUROPENI

Stiinte politice


MODUL DE DESEMNARE A PARLAMENTARILOR EUROPENI



Initial, membrii Parlamentului au fost desemnati de parlamentele nationale din cadrul membrilor acestora, fiind considerati delegati ai parlamentelor nationale.

S-a considerat cǎ pentru a conferi acestui 24324e416y organ o mai mare reprezentativitate, este necesarǎ alegerea membrilor sǎi prin vot direct, universal, dupǎ o procedurǎ unitarǎ pentru toate statele membre.Desi aceastǎ initiativǎ a fost avutǎ în vedere de autorii tratatelor initiale, nu a fost materializatǎ datoritǎ pozitiei obstructioniste a Frantei decât mult mai târziu, dupǎ 1976 .

La 20 septembrie a fost adoptat Actul pentru alegerea reprezentantilor în Parlamentul European, prin vot universal direct (Actul fiind anexat deciziei Consiliului nr. 76/787).

Primele alegeri s-au desfasurat în perioada 7-10 iulie 1979, iar urmǎtoarele între 14-17 iunie 1984, între 15-18 iunie 1989, între 9-12 iunie 1994 si 11-13 iunie 1999. Reprezentantii Parlamentului European nu sunt încǎ alesi dupǎ o procedurǎ uniformǎ în toate statele membre.

Procedura electoralǎ rezultǎ dintr-o combinare a dispozitiilor nationale si a unui ansamblu de reguli comunitare fixate prin Actul din 20 septembrie 1976, care prevede : a) nimeni nu poate vota decât o singurǎ datǎ (art.8); b|) alegerile se desfǎsoarǎ la datele fixate de cǎtre fiecare stat membru în cursul aceleiasi perioade care începe joi dimineata si se terminǎ duminica (în aceeasi sǎptǎmânǎ); c) dechiderea urnelor se face numai dupǎ închiderea scrutinului în toate statele membre .

În afara acestor reguli s-a stabilit si posibilitatea contestatiilor privind alegerile, posibilitatea organizǎrii unui al doilea tur de scrutin, etc.

Alte aspecte privin procedura de votare sunt reglemntate de legile interne, diversitatea reglementǎrilor fiind foarte mare.

Absenta unei proceduri electorale uniforme duce la aparitia unor probleme legate de validitatea alegerilor.

Prin Tratatul de la Maastricht se instituie un drept de a alege si de a fi ales - pentru toate persoanele care au cetǎtenia Uniunii Europene, fapt ce duce la disparitia unor reglemantǎri nationale, altele insǎ rǎmânând în vigoare.

Numǎrul membrilor Parlamentului European si repartizarea locurilor între statele membre (asa cum au fost fixate prin Actul din 20 septembrie 1976) au fost modificate succesiv prin aderarea noilor membrii în Uniunea Europeanǎ.12

Numǎrul total al reprezentantilor alesi este in prezent de 626 din care 99 revin Germaniei, câte 87 revin Frantei, Italiei si Marii Britanii, 64-Spaniei, 31-Olandei, câte 25 revin Belgiei, Greciei si Portugaliei, 22-Suediei, 21-Austriei, câte 16-Danemarcei si Finlandei, 15-Irlandei si 6 pentru Luxemburg (la alegerile din 1994 numǎrul total al parlamentarilor era de 567 si anterior de 518).

Prin Tratatul de la Amsterdam s-a stabilit cǎ în perspectiva extinderii Uniunii Europene, numǎrul maxim al membrilor Parlamentului European sǎ nu depǎseasca 700 de parlamentari.

La 26 februarie 2001 a fost semnat de cǎtre reprezentantii celor 15 state membre ale Uniunii Europene Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului asupra Uniunii Europene si a tratatelor de instituire a Comunitǎtilor Europene si a unor acte conexe, rod al lucrǎrilor Consiliului European, încheiat la 10 decembrie 2000, în aceeasi localitate.

Tratatul de la Nisa contine prevederi menite sǎ adânceascǎ integrarea europeanǎ prin perfectionarea mecanismului decizional, în perspectiva lǎrgirii Uniunii Europene la 27 de state membre. Principalele organisme comunitare vor suferi transformǎri, atât în privinta organizǎrii, cât si a competentelor. În consecintǎ, în titlul I din cea de-a V-a parte a Tratatului de instituire a Comunitǎtii Europene (" Institutiile comunitǎtii ") s-au operat urmǎtoarele modificǎri importante :

Articolul 189 alin.2 stabileste numǎrul membrilor Parlamentului European la cifra de 732 . Aceastǎ modificare (Tratatul de la Amsterdam prevedea maximum 700 de membrii), s-a fǎcut tinând seama de perspectiva integrǎrii în Uniunea Europeana a tǎrilor candidate la aderare.În acest context, trebuie amintit Protocolul asupra lǎrgirii Uniunii Europene adoptat la Nisa, anexa la T.C.E. , al cǎrui articol 2 stabileste, începând cu data de 1 ianuarie 2004 si cu efectele de la începutul legislaturii 2004-2009 , un numǎr mai redus decât cel prezent al reprezentantilor alesi în statele care acum fac parte din Uniune (cu exceptia Germaniei si a Luxmeburgului).La rândul ei, Declaratia relativǎ la lǎrgirea Uniunii Europene, adoptatǎ tot la Nisa, include în numǎrul total al parlamentarilor comunitari numǎrul de parlamentari cuvenit pentru fiecare stat candidat la aderare (România va avea 33 de parlamentari situându-se pe pozitia a saptea) .13



I. Jinga, Uniunea Europeanǎ, realitǎti si perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 1993, pag. 67

O. ŢINCA, Tratatul de la Nisa, Revista "Dreptul", nr.7, Bucuresti, 2001, pag. 14


Document Info


Accesari: 2242
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )