Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




ORGANELE UNIUNII EUROPENE

Stiinte politice


ORGANELE UNIUNII EUROPENE

7.1. COMITETUL ECONOMIC sI SOCIAL



Comitetul Economic si Social este organismul consultativ european īn cadrul caruia sunt reprezentate diversele categorii de activitati economice si sociale. El este format din 323 de membri (tabelul nr. 3) ce reprezinta patronatul si salariatii - partenerii sociali - sau domenii precum: agricultura, comertul, transporturile, artizanatul, protectia consumatorilor, īntreprinderile mici si mijlocii, profesiunile liberale, asigurarile, cooperatia sau protectia mediului. Membrii Comitetului sunt īmpartiti pe trei grupe de masuri echivalente:

Grupa 1 - Patronat;

Grupa 2 - Salariati;

Grupa 3 - Activitati diverse.

Tabelul nr. 3

Componenta Comitetului Economic si Social

State

Locuri

State

Locuri

State

Locuri

Germania

Portugalia

Lituania

Regatul Unit

Cehia

Letonia

Franta

Ungaria

Slovenia

Italia

Suedia

Luxemburg

Spania

Austria

Estonia

Polonia

Danemarca

Cipru

Olanda

Finlanda

Malta

Belgia

Slovacia

TOTAL

Grecia

Irlanda

Rolul acestor reprezentanti ai societatii civile este de a realiza o apropiere cāt mai mare a institutiilor de cetateni

Comitetul Economic si Social īndeplineste trei functii:

Emite avize: Comisia sau Consiliul sunt obligate sa ceara avizul Comitetului īn privinta proiectelor legislative. Comitetul poate emite avize din proprie initiativa īn orice problema de interes comunitar. Discutarea si pregatirea avizelor se realizeaza prin intermediul celor noua sectii specializate. Avizele sunt adoptate cu majoritatea simpla īn cursul sedintelor lunare plenare.

Controleaza piata unica, atragānd atentia asupra disfunctiona­litatilor sale si īncercānd sa recomande solutii pertinente instantelor UE. Īn acest sens, Comitetul organizeaza un forum al "pietei interioare" care reuneste o retea de corespondenti ai statelor membre. Īn cadrul acestui forum se trec īn revista dezvoltarile de ultima ora, dar se semnaleaza si aspectele negative care pot determina īnchiderea pietelor sau pot īmpiedica libera circulatie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor si persoanelor.

Mentine legaturile cu organismele similare de la nivel interna­tional, national si regional. La nivel international, Comitetul colabo­reaza cu:

Asociatia Internationala a Consiliilor Economice si Sociale si a institutiilor similare care grupeaza mai mult de 40 de state;

Reprezentantii mediilor economice si sociale ale statelor din Africa, Caraibe, Pacific, ale tarilor Asociatiei Europene a Liberului Schimb, ale Europei Centrale si de Est, ale Americii Latine si ale Statelor Unite.

7.2. COMITETUL REGIUNILOR

Comitetul Regiunilor este cea mai tānara institutie a UE si reuneste 323 de reprezentanti[2] ai colectivitatilor locale si regionale si un numar egal de membri supleanti, numiti pentru patru ani de catre Consiliul Uniunii Europene. Sediul acestui comitet este la Bruxelles. Tratatul de la Nisa a impus membrilor acestei institutii sa dispuna de un mandat electoral din partea unei colectivitati regionale sau locale sau sa fie raspunzatori din punct de vedere politic īn fata unei adunari alese.

Comitetul Regiunilor este un organism independent. Membrii sai nu se supun nici unor instructiuni obligatorii. Ei actioneaza independent pentru īndepli­nirea atributiilor specifice, urmarind sa realizeze o "punte" de legatura īntre institutiile europene si regiunile, comunele si orasele UE. Membrii Comitetului nu functioneaza permanent la Bruxelles si, ca urmare, mentin constant legatura cu cetatenii.

Comitetului Regiunilor are urmatoarele functii:

apara principiul subsidiaritatii

este organ consultativ. El trebuie consultat īn mod obligatoriu īn domenii precum: retelele transeuropene, sanatatea publica, tineret, cultura, coeziune economica si sociala;

emite avize din proprie initiativa asupra unor probleme ce vizeaza orasele si regiunile, precum si agricultura si protectia mediului.

Lucrarile Comitetului, sub forma sesiunilor plenare, care au loc de cinci ori pe an, se sprijina pe o structura alcatuita din sase comisii perma­nente:

Comisia privind politica de coeziune teritoriala;

Comisia pentru politica economica si sociala;

Comisia pentru dezvoltare durabila;

Comisia pentru cultura si educatie;

Comisia pentru afaceri constitutionale si guvernare europeana;

Comisia pentru relatii externe.

7.3. BANCA EUROPEANA DE INVESTITII

Institutie financiara a UE, Banca Europeana de Investitii a fost creata īn 1958 o data cu intrarea īn vigoare a Tratatului de la Roma, cu scopul de a finanta investitii de sustinere a Uniunii. Ea acorda īmprumuturi pe termen lung pentru finantarea proiectelor de investitii ce contribuie atāt la dezvoltarea echilibrata a Uniunii, cāt si la integrarea sa.

Dotata cu personalitate juridica si autonomie financiara, BEI reuneste reprezentantii statelor ce formeaza Uniunea si are sediul la Luxemburg. Ea reprezinta o sursa de finantare flexibila si eficace, iar prin volumul īmprumuturilor acordate se situeaza pe prima pozitie īn rāndul institutiilor financiare interna­tionale.

Structura BEI cuprinde:

Consiliul Guvernatorilor care este format din ministrii desemnati de fiecare dintre cele 25 de state membre, de regula ministrii de finante. Consiliul stabileste politicile de creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare īn afara UE si adopta decizii cu privire la majorarile de capital. De asemenea, numeste membrii Consiliului Director, ai Comitetului de Management si ai Comitetului de Audit.
Consiliul Director care este compus din 26 de directori (unul pentru fiecare stat membru si unul desemnat de catre Comisia Europeana) si din 16 membri supleanti (ceea ce īnseamna ca unele dintre aceste pozitii vor fi īmpartite de diferite grupari ale statelor). Mai mult decāt atāt, pentru a largi experienta personala a Consiliului Director īn anumite domenii, Consiliul poate coopta maximum 6 experti (3 directori si 3 membri supleanti), care pot participa la sedintele Consiliului īn calitate de consultanti sau consilieri fara drept de vot. Īncepānd cu 1 mai 2004, deciziile sunt adoptate de o majoritate care consta īn cel putin o treime din membri cu drept de vot si care reprezinta cel putin 50% din capitalul subscris.

Comitetul de Management, care este un organ executiv colegial, format din 9 membri (un presedinte si 8 vicepresedinti). El controleaza toate operatiunile curente, face recomandari directorilor cu privire la hotarārile pe care urmeaza sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora. Presedintele Bancii sau, īn absenta sa, unul dintre vicepre­sedinti conduce sedintele Comitetului.

Comitetul de Audit care verifica operatiunile si contabilitatea Bancii, pe baza activitatii desfasurate atāt de organele interne de control si audit, cāt si de auditorii externi. Comitetul este format din 3 membri si 3 observatori, numiti pe o perioada de trei ani.

Īmprumuturile acordate īn interiorul UE sunt destinate finantarii proiectelor ce urmaresc unul dintre urmatoarele obiective:

dezvoltarea economica a regiunilor mai putin favorizate;

ameliorarea retelelor transeuropene īn sectoare precum: transportu­rile, telecomunicatiile si energia;

atāt īntarirea competitivitatii internationale a industriei si integrarii sale la scara europeana, cāt si sustinerea īntreprinderilor mici si mijlocii;

protectia mediului si a cadrului de viata, prin promovarea amenajarii urbane si ocrotirea patrimoniului arhitectural al UE.

Prin proiectele pe care le finanteaza, BEI urmareste ameliorarea calitatii vietii si consolidarea economiei prin cresterea gradului de ocupare.

Īmprumuturile acordate īn afara UE sunt destinate finantarii politi­cilor de cooperare puse īn practica de catre UE vizavi de tarile care nu fac parte din Comunitate. La ora actuala, Banca opereaza īn mai mult de 100 de tari din īntreaga lume:

pentru sustinerea proiectelor de dezvoltare economica īn tarile Europei Centrale si de Est, īn scopul pregatirii lor pentru aderarea la structurile UE;

pentru īncurajarea proiectelor transfrontaliere de infrastructura si de protectie a mediului, cāt si pentru dezvoltarea sectorului privat productiv īn tarile din zona mediteraneana;

pentru asigurarea proiectului de pace din Orientul Mijlociu, si pentru sustinerea programelor de reconstructie din aceste zone;

pentru ajutorarea a 70 de tari din Africa, Caraibe si Pacific, semnatare a Conventiei de la Lomé;

pentru finantarea proiectelor de interes comun īn domenii precum: tehnologii, īntreprinderi mixte, protectia mediului īn tarile Asiei si Americii Latine.

7.4. BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Banca Centrala Europeana este institutia responsabila cu emiterea si administrarea monedei unice europene.

Alaturi de bancile nationale ale celor 25 de state membre ale Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana (BCE) face parte din Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). Īnfiintata īn urma semnarii Tratatului de la Maastricht, la 7 februarie 1992, BCE a aparut efectiv la 1 iunie 1998, cānd a fost numit Comitetul Executiv al Bancii (presedintele si ceilalti membrii ai Consiliului de Administratie).

Eurosistemul - termenul folosit pentru denumirea Sistemului European al Bancilor Centrale - este compus din Banca Centrala Europeana si din bancile nationale ale statelor membre UE care au īndeplinit criteriile de convergenta necesare pentru adoptarea sistemului monedei unice Euro. Initial (de la 1 ianuarie 1999), acestea au fost Belgia, Germania, Spania, Franta, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda, acestea formānd zona Euro. De la 1 ianuarie 2001, Banca Nationala a Greciei a devenit parte a Eurosistemului. Cu toate acestea, bancile nationale ale celor 13 state care nu au adoptat moneda unica europeana sunt membre ale SEBC, avānd un statut special - se ocupa de politicile monetare nationale, dar nu iau parte la adoptarea deciziilor referitoare la politica monetara unica a zonei Euro.

Obiectivele de baza ale Eurosistemului sunt:

definirea si implementarea politicii monetare a zonei Euro;

desfasurarea operatiunilor de schimb valutar;

pastrarea si gestionarea rezervelor externe oficiale ale statelor membre;

asigurarea functionarii normale a sistemelor de plata.

Īn plus, Eurosistemul contribuie la supravegherea institutiilor de credit si a stabilitatii sistemului financiar.

Eurosistemul este independent. Nici Banca Centrala Europeana, nici bancile nationale ale statelor membre nu pot primi instructiuni de la vreun organism extern. Institutiile comunitare si guvernele statelor membre nu trebuie sa īncerce sa influenteze membrii organismelor decizionale ale bancilor din Eurosistem īn ceea ce priveste īndeplinirea sarcinilor acestora.

Obiectivul principal al Bancii Centrale Europene este mentinerea stabilitatii preturilor. De asemenea, Banca sprijina politicile economice generale ale Comunitatii Europene si actioneaza īn concordanta cu princi­piile economiei de piata deschise.

Banca Centrala Europeana are rol consultativ pentru Comunitatea Europeana si pentru autoritatile nationale, cu privire la problemele de compe­tenta sa si, īn special, īn legatura cu legislatia comunitara si nationala. Banca Centrala Europeana, cu ajutorul bancilor nationale, culege informatiile statistice necesare de la autoritatile nationale competente sau direct de la agentii economici.

Procesul de adoptare a deciziilor īn cadrul Eurosistemului este realizat de organismele decizionale ale Bancii, care sunt:

Comitetul Executiv (format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si patru membri);

Consiliul Guvernatorilor, care reuneste, de doua ori pe luna, membrii Comitetului Executiv si guvernatorii BCN din statele membre ale zonei Euro;

Consiliul General, care se īntruneste mai rar decāt Consiliul Guverna­torilor si este format din presedintele si vicepresedintele BCE si guvernatorii tuturor BCN ale statelor membre, inclusiv cei de la BCN din statele care nu participa la UEM.

Tratatul de la Nisa permite schimbarea regulilor decizionale (īn prezent, deciziile sunt adoptate cu majoritate simpla, fiecare avānd un singur vot). Aceasta modificare necesita o decizie īn unanimitate a Consiliului, care trebuie ratificata de catre statele membre.

Capitalul Bancii Centrale Europene este de cinci miliarde de Euro. Singurii subscriptori si detinatori ai capitalului acestei banci sunt bancile nationale din sistem. Procentul subscris de fiecare stat este stabilit pe baza produsului intern brut si a populatiei tarii respective. Capitalul īntreg a fost varsat doar de statele din zona Euro, tarile neparticipante contribuind cu 5% din partea pe care trebuie sa o plateasca, restul urmānd sa fie platit īn momentul īn care aceste state vor fi membre cu drepturi depline ale Eurosistemului.

Rezerva externa se ridica la aproximativ 40 miliarde de Euro, contribu­tia fiecarui stat fiind stabilita īn mod proportional cu capitalul subscris. Acesta consta īn aur (15%), dolari americani si yeni japonezi (85%). Fiecare banca nationala poate solicita, atunci cānd este nevoie, echivalentul īn Euro al contributiei sale.



Īncepānd cu 2007 acestora li se vor adauga 15 membri din partea Romāniei si 12 din partea Bulgariei.

Dispunerea locurilor este similara aceleia a Comitetului Economic si Social, ilustrata īn tabelul nr. 7.3.


Document Info


Accesari: 3055
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )