Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE

tehnica mecanica

















LUCRĂRI DE LABORATOR





ACTIONĂRI HIDRAULICE sI PNEUMATICE



















CUPRINS



Lucrarea Nr. 1 - Aparatura ce intra īn componenta sistemelor de actionare hidrostatica si simbolizarea ei................3

Lucrarea Nr. 2 - Pompe cu roti dintate.......... ..... ...... .................10

Lucrarea Nr. 3 - Pompe si motoare cu palete.......... ..... ...... ......14

Lucrarea Nr. 4 - Pompe si motoare cu pistonase axiale.....................20

Lucrarea Nr. 5 - Analiza constructiv-functionala si calculul cilindrilor hidraulici.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...23

Lucrarea Nr. 6 - Analiza constructiv-functionala a distribuitoarelor cu sertar.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........29

Lucrarea Nr. 7 - Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru reglarea presiunii.......... ..... ...... ...................34

Lucrarea NR. 8 - Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru reglarea debitului.............................38

Lucrarea NR. 9 - Elemente de īnmagazinare a energiei hidrostatice Acumulatoare.......... ..... ...... ........................43

Lucrarea NR. 10 - Elemente pentru pregatirea aerului conditionat...46

Lucrarea NR.11 Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu comanda directa......53

Lucrarea NR. 12 - Scheme pneumatice functionale........58

Lucrarea NR. 13 - Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu comanda indirecta......63






LUCRAREA NR. 1


Aparatura ce intra īn componenta sistemelor de actionare hidrostatica si simbolizarea ei


1.1. Obiectivul lucrarii

Lucrarea prezinta cele mai reprezentative elemente care intra īn componenta sistemelor de actionare hidrostatica, rolul acestora, precum si modul de simbolizare a lor prin semne conventionale.

Lucrarea urmareste sa permita studentilor īntelegerea si interpretarea schemelor de actionare hidrostatica.


1.2. Aspecte teoretice

Actionarea hidrostatica este actionarea care asigura o dubla conversie energetica, transformānd energia mecanica īn energie hidraulica si apoi din nou īn energie mecanica la alti parametri cinematici si dinamici fata de cei de la intrare. Scopul acestei transformari este acela de a realiza miscarea, la iesirea din motorul hidraulic, īn conditii de forta sau cuplu impuse si cu viteze impuse.

Sistemele de actionare hidraulice se īmpart īn doua mari categorii:

hidrostatice, care īnmagazineaza īn agentul motor energie potentiala de tip hidrostatic caracterizata prin presiunea mediului hidraulic. Īn acest caz, energia potentiala a agentului motor se dezvolta pe o suprafata creānd miscare si forta;

hidrodinamice, care vehiculeaza agent motor īncarcat cu energie cinetica, materializata prin viteza acestuia, energie care se produce īntr-o pompa de tip centrifugal si care se transforma īn energie mecanica īntr-un motor de tip turbina.

Prezenta lucrare va analiza doar structura si simbolurile elementelor ce alcatuiesc sistemul de actionare hidrostatic.

Sistemele de actionare hidrostatica se compun īn general dintr-o pompa PH (figura 1.1.), elemente de distributie, reglare, control si protectie (EDRCP) si un motor hidraulic MH. Pompa PH , antrenata de motorul electric ME la cuplul Mi si turatia ni, aspira agentul motor din rezervorul Rz trimitāndu-l spre elementele de directionare si reglare cu presiunea pp si debitul Qp. Elementele de reglare modifica presiunea si debitul agentului furnizat de pompa la alti parametri pm si Qm care sunt necesari actionarii motorului hidraulic MH pentru a se putea obtine la iesire cuplul Me sau forta Fe cu turatia ne sau viteza ve, utile actionarii organului de lucru OL. De la motorul MH agentul motor este retransmis la rezervorul Rz.

Practic, īntr-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice:

electro-mecanica, la nivelul motorului electric ME;

mecano-hidraulica, la nivelul generatorului hidrostatic (pompa PH);

hidro-mecanica, la nivelul motorului hidrostatic MH.

Figura 1.1. Sistemul de actionare hidrostatica


1.3. Desfasurarea lucrarii

Īn cadrul lucrarii vor fi prezentate principalele elemente care intra īn componenta sistemelor de actionare hidrostatica.

Pentru īntelegere, va fi facuta o analiza de principiu a modului lor de functionare si se va stabili simbolizarea utilizata īn schemele de actionare.

Terminologia folosita īn domeniul sistemelor de actionare hidrostatica este reglementata de STAS 6965 iar semnele conventionale folosite la reprezentarea īn scheme a elementelor de actionare sunt reglementate de STAS 7145.

Principalele componente ale sistemelor de actionare hidrostatice sunt:

Pompele volumice (PH) - sunt ansamble care imprima mediului hidraulic de lucru energie hidrostatica caracterizata prin presiune (pP) si debit (QP). Ele receptioneaza energia mecanica produsa de o masina de forta si caracterizata de momentul Mi si turatia ni si o transforma īn energie hidrostatica. Aproape toate pompele sunt actionate īn miscare de rotatie.

Motoarele hidrostatice (MH) - sunt ansamble care primesc energia hidrostatica produsa de pompa 454s186e (presiune X debit) si o transforma īn energie mecanica de rotatie (moment X turatie) la motoarele rotative sau de translatie (forta X viteza) la motoarele hidraulice liniare (cilindri de forta), pentru antrenarea mecanismului actionat (OL).

Uneori aceleasi ansamble pot fi atāt pompe cāt si motoare, depinzānd de modul īn care sunt montate. Unele pot functiona īntr-un singur sens (nereversibile), altele īn ambele sensuri (reversibile).

Din punct de vedere a variabilitatii debitului vehiculat se disting pompe si motoare cu debit constant si cu debit variabil.

Simbolizarea pompelor si motoarelor rotative hidrostatice este īn tabelul 1.1.

Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc si cilindri de forta.


Tabelul 1.1.

Pompe si motoare rotative

Pompe

Motoare

Pompe si motoare

Cu debit constant, nereversibile

Cu debit constant, reversibile

Cu debit variabil, nereversibile

Cu debit variabil, reversibile


Din punctul de vedere al modului īn care se realizeaza actionarea, respectiv al modului īn care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului, cilindri de forta pot fi: cu simplu sau cu dublu efect.

Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si a pistonului, pot fi:

cu diametrul pistonului mai mare decāt diametrul tijei;

cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adica cu pistoane plunjer.

Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicata īn tabelul 1.2.


Tabelul 1.2.

Cilindri hidraulici

Simbolizare īn schema

Cu simpla actiune, cu piston si tija unilaterala

Cu simpla actiune, cu piston plonjor

Cu dubla actiune si tija unilaterala

Cu dubla actiune si tija bilaterala


Elementele de distributie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte ale schemei hidraulice. Echipamentul de distributie al actionarii hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bila, distribuitoare cu sertar (sertarase distribuitoare) si supape de sens unic (supape de blocare).

Sertarasele distribuitoare sunt cele mai raspāndite elemente de distributie din sistemele de actionare hidrostatica si se īntālnesc īntr-o gama variata de solutii constructive de aceea, simbolizarea lor va cuprinde pe lānga simbolul propriu-zis si un cod numeric exprimat printr-o fractie ordinara unde la numarator se va īnscrie numarul cailor hidraulice racordate la distribuitor iar la numitor, numarul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul. Astfel ca 4/3 īnseamna ca distribuitorul are 4 cai de racordare si 3 faze de lucru.

Īn tabelul 1.3 este indicata simbolizarea distribuitoarelor.


Tabelul 1.3.

Sertarase distribuitoare

Simbolizare īn schema

Cu trei cai si doua pozitii de lucru

Cu patru cai si doua pozitii de lucru

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul īnchis

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la pompa

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul īn tandem


Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor īn alta faza de lucru, se face printr-un dreptunghi alipit simbolului de baza (tabelul 1.4.), īn dreapta sau īn stānga lui.



Tabelul 1.4.

Felul comenzii

Simbolul

Manuala

cu arc

Hidraulica

Pneumatica

Electromagnetica


Supapele de blocare asigura transmiterea debitului īntr-o singura directie pe conductele pe care se monteaza. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se īntālnesc īn varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bila sau un taler conic.

Simbolizarea acestor supape de sens este indicata īn tabelul 1.5.


Tabelul 1.5.

Supape de sens

Montajul

Simbolizare īn schema

Supapa simpla de blocare cu arc

de traseu

de panou

Supapa simpla de blocare fara arc

de traseu

de panou

Supapa de blocare cu comanda hidraulica de deblocare

fara arc

cu arc


Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe anumite circuite hidraulice. Ele pot fi īn pozitie normala, neactionate, normal īnchise sau normal deschise. Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descarcare) iar cele normal īnchise au rol de supape de siguranta.

Simbolizarea acestor supape este redata īn tabelul 1.6.


Tabelul 1.6.

Supapa de presiune

Simbolizare īn schema

Supapa de presiune normal īnchisa

Supapa de presiune normal deschisa

Supapa de presiune cu comanda diferentiala

Supapa de siguranta (limitator de presiune cu actiune directa)

Supapa de deversare (de descarcare)

Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice consta īn montarea unor rezistente fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care lamineaza debitul de agent motor, fractionāndu-l si administrāndu-l la valoarea dorita motorului hidraulic.

Din punct de vedere constructiv si al pozitiei de montare īn schema hidraulica, droselele sunt de doua categorii:

drosele de traseu, care se monteaza direct pe conductele schemei hidraulice si care pot fi cu sau fara supapa de sens;

drosele de panou, care se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei hidraulice si care sunt īntotdeauna īnsotite de supape de sens.

Simbolizarea acestor elemente de reglare a debitului este data īn tabelul 1.7.


Tabelul 1.7.

Echipamentul de reglare a debitului

Simbolizare īn schema

Rezistenta hidraulica fixa

Rezistenta reglabila (drosel) de traseu

Drosel de panou īn paralel cu o supapa de sens unic


Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre, acumulatoar, rezervor (tanc), schimbator de caldura.

Conductele asigura circulatia agentului motor catre diferitele elemente ale schemei. Simbolizarea lor este redata īn tabelul 1.8.


Tabelul 1.8.

Conducte

Simbolizarea

Conducta de lucru

Filtrele sunt elemente destinate purificarii agentului motor. Ele au rolul sa retina atāt particulele mecanice cāt si produsele de oxidare din agent. Īntr-o schema hidraulica trebuie sa existe minim trei filtre si anume: filtrul de umplere si aerisire, filtrul pe conducta de aspiratie a pompei si un alt filtru montat īn schema hidraulica.

Acumulatoarele sunt elemente care īnmagazineaza o parte a energiei hidrostatice furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de energie hidrostatica. Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune si de a le restitui ori de cāte ori este necesar.

Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice precum si de a limita temperaturile de functionare ale acesteia.

Simbolizarea acestor elemente este redata īn tabelul 1.9.


Tabelul 1.9.

Filtru

Acumulator

Rezervor (tanc)


Aparatele de masura si control au rolul de a masura si indica parametrii de lucru ai agentului motor: presiunea se masoara cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar temperatura cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este indicata īn tabelul 1.10.


Tabelul 1.10.

Manometru

Debitmetru

Termometru


Īn cadrul lucrarii se va analiza schema din figura 1.2. atāt ca pozitie a elementelor īn schema cāt si a rolului lor.


LUCRAREA NR. 2


Pompe cu roti dintate


Obiectivul lucrarii

Lucrarea īsi propune sa prezinte una dintre pompele cel mai des utilizate īn instalatiile hidraulice de putere medie, pompa cu roti dintate. Larga ei utilizare se datoreste simplitatii constructive, a fiabilitatii ridicate si a īntretinerii usoare. Este o pompa cu debit constant deoarece datorita constructiei ei nu īsi poate modifica volumul specific.

Pompa cu roti dintate realizeaza debite de pāna la 1000 l/min si presiuni maxime de 250 bari. Ea nu se utilizeaza ca motor decāt īn cazuri rare datorita cuplului motor redus pe care īl dezvolta.


Aspecte teoretice

Dupa numarul de roti dintate īn angrenare si felul danturii pompele pot fi:

cu doua roti (rotoare), care pot avea dantura exterioara sau interioara;

cu mai multe roti dintate.

Cele mai raspāndite sunt pompele cu doua roti dintate (figura 2.1.), cu dantura exterioara.

Figura 9. 5.Acumulator cu burduf

1-burduf; 2-corp; 3-element de protectie; 4-racord; 6-supapa.


Acumulatoarele pneumo-hidraulice sunt cele mai raspāndite si se bazeaza pe principiul comprimarii unei mase de gaz, de obicei azotul, deasupra unui piston, īntr-un burduf, sau deasupra unei membrane. Acumulatoarele cu piston au avantajul unei fiabilitati ridicate la presiuni si temperaturi īnalte. Nu se recomanda a fi folosite ca amortizoare de vibratii. Acumulatoarele cu burduf au avantajul unei sensibilitati ridicate si a unei constructii simple si compacte. Acumulatoarele cu membrana prezinta avantajul frecarilor reduse si pot avea forma cilindrica sau sferica.

Presiunea gazului din acumulatorul pneumo-hidraulic se afla īn raport cu volumul acestuia īn relatia data de legea transformarii politropice:

p·Vn=const. (1)

īn care: p - presiunea gazului;

V- volumul gazului;

n- exponent politropic (n=1,25).


Desfasurarea lucrarii

Utilizānd o schema ca cea din figura 9.6, adoptānd anumite valori pentru parametrii de lucru din sistem (p, Q) si pentru dimensiunile functionale ale motoarelelor, se va face calculul de dimensionare pentru acumulatorul A.

Figura 9.6. Schema de alimentare a trei motoare hidraulice liniare


Presiunea de preīncarcare trebuie aleasa astfel ca presiunea de lucru sa fie folosita cāt mai eficient. Īn conditii politropice, īncarcarea maxima se calculeaza cu relatia:

p1=p20,2.p30,8 [bar] (2)

unde: p1 - presiunea de preīncarcare a acumulatorului;

p2, p3 - presiunea maxima respectiv minima din sistem.

Volumul acumulatorului V1 se calculeaza cu relatia:

V1= [litri] (3)

unde: Vx- volumul fluidului descarcat din acumulator [litri], se calculeaza cu:

Vx= (4)

unde: Di,j - diametrul cilindrului oarecare [dm];

dj - diametrul tijei motoarelor diferentiale [dm];

si,j - cursa motoarelor [dm];

Ni,j - numarul de curse pe ciclu;

Qp - debitul pompei [l/min];

tc - durata ciclului [min].

Volumul total al acumulatorului va fi dat de relatia:

Vt =1,133·V1 [litri] (5)


























LUCRAREA NR.10


Elemente pentru pregatirea aerului conditionat


Obiectivul lucrarii

Lucrarea urmareste sa initieze studentii īn cunoasterea elementelor necesare prepararii aerului comprimat. Prepararea aerului comprimat prezinta etapele:

curatirea de impuritati mecanice si de umezeala - īn acest scop se folosesc filtrele de aer;

īmbogatirea fluxului de aer cu o anumita cantitate de ulei pulverizata īn toata masa sa - īn acest scop se folosesc ungatoarele de aer;

reglarea presiunii aerului si mentinerea la o valoare constanta a ei - īn acest scop se folosesc regulatoarele de presiune.

Lucrarea are si scopul de a obisnui studentii cu alegerea si codul de comanda pentru elementele necesare prepararii aerului.


Aspecte teoretice

Buna functionare a unei sistem pneumatic este asigurata numai īn conditia pregatirii corespunzatoare a aerului comprimat īnainte de a-l introduce īn circuit. Pentru aceasta, aerul comprimat furnizat de compresor la cca. 4...6 bari trebuie supus unui proces de purificare pentru a se elimina impuritatile, iar pentru buna functionare a instalatiei de actionare, i se va mari capacitatea de ungere prin pulverizarea īn masa sa a unor particule de ulei. Totodata se va regla atent valoarea presiunii de lucru, necesara īn instalatia de actionare, īn vederea atingerii parametrilor ceruti. Toate aceste operatii, efectuate cu elemente specifice, constituie procesul de preparare a aerului.

Pentru efectuarea operatiilor de mai sus, se asambleaza īn sensul de curgere a aerului, īn ordine: un filtru, un regulator de presiune si un ungator cu ceata de ulei. Aceste elemente formeaza un tot unitar cunoscut sub denumirea de statie de preparare a aerului comprimat.

Īn figura 10.1 este prezentata o astfel de statie īn componenta careia intra: un filtru de aer 1, un regulator de presiune 5, prevazut cu manometrul 4 si un ungator de aer cu ceata de ulei 6.

Constructia unui filtru care elimina impuritatile mai mari de 3, cāt si condensul, este redata īn figura 10.2. Aerul este introdus prin orificiul I, apoi printr-un canal īngust intra īn filtru, unde filtrarea se face īn doua etape:

- filtrarea prin centrifugare, produsa de o rampa elicoidala (12), care prin lovirea aerului de peretii paharului (4), produce decantarea apei si a particulelor solide īn partea de jos a acestuia. Sub actiunea fortei centrifuge si datorita racirii aerului ca urmare a destinderii lui īn zona de deasupra deflectorului superior (6), se produce condensarea particulelor foarte fine de apa, care antreneaza si microparticulele ramase īn suspensie care cad pe deflectorul inferior (14), de unde ajung īn partea inferioara a paharului transparent (4) formānd īmpreuna cu apa condensata rezidul (3);

- filtrarea fina, care se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant (13), format din straturi de materiale sinterizate, care retine particulele foarte fine de impuritati. Aerul astfel filtrat iese prin orificiul E. Dupa o perioada de folosinta cartusul filtrant trebuie īnlocuit deoarece caderea de presiune pe filtru devine mult prea mare si randamentul instalatiei scade.

Figura 10.2. Filtru de aer

Nivelul condensului din pahar nu trebuie sa depaseasca limita maxima, de aceea paharul este prevazut īn partea de jos cu un robinet de golire (2).

Montarea filtrelor īn instalatie se face īntotdeauna īn pozitie verticala, adica cu paharul īn jos.

Alegerea filtrelor se face, determinānd diametrul nominal tinānd cont de doi parametri principali:

- debitul maxim de aer comprimat, necesar actionarii pneumatice;

- caderea de presiune maxima acceptata, īn instalatia de actionare.

De obicei constructorii de elemente pneumatice furnizeaza caracteristica de debit pentru dimensionarea corecta a filtrelor (figura 10.3).

Figura 10.3. Caracteristica de debit a unui filtru


Orice statie de preparare a aerului comprimat are dupa filtru un regulator de presiune. Reglarea presiunii optime este absolut necesara, deoarece de valorile acestui reglaj depinde fiabilitatea elementelor ce compun instalatia. Cresterea presiunii peste valoarea optima conduce la uzura rapida a elementelor de actionare, iar scaderea presiunii sub aceste valori determina ineficienta instalatiei.

Regulatorul de presiune este o supapa normal deschisa cu o camera interioara, care are un dublu rol: reducerea presiunii aerului comprimat pāna la o valoare optima si mentinerea acestei valori cāt mai constanta.

Cel mai des īntālnit regulator este cel cu membrana, prezentat īn figura 10.4

Are o constructie relativ simpla ce consta dintr-un corp (7) asamblat prin suruburi cu capacul (1). Īntre cele doua piese se fixeaza ansamblul de comparare compus din membrana elastica (9), executata din cauciuc cu insertie textila, discul (3) si talerul (2). Arcul (10) este pretensionat īntre talerele (2) si (11) de surubul (12).

Aerul patruns īn regulator prin orificiul I, la presiunea pi, va trece spre iesirea E prin droselul format de organul de reglare īn forma de taler (6). Pozitia talerului (6) este determinata de pozitia membranei (9) pe care o urmareste prin intermediul tijei (4), datorita fortei din arcul (10). Din echilibrul fortelor provenite din presiunea aerului ajuns prin orificiul (8), care actioneaza asupra talerului (3) si membranei (9), a fortelor provenite din arcurile (5) si (10) si a fortei elastice a membranei (9), se realizeaza o fanta f de trecere a aerului, īntre talerul (6) si scunul lui, spre conducta de iesire E, la presiunea pe. Fanta f joaca rolul unui drosel autoreglabil, prin care se limiteaza valoarea presiunii din conducta de iesire. Valoarea presiunii de iesire se stabileste īn functie de forta din resortul (10), reglata manual de catre surubul (12), prin care se variaza fanta de droselare f. Mentinerea constanta a presiunii de iesire se realizeaza automat prin fortele care actioneaza asupra membranei. Daca presiunea de iesire creste, creste si presiunea care actioneaza asupra membranei, iar sub actiunea fortei din resortul (5), membrana si talerul coboara īnchizānd fanta f. Astfel se mareste caderea de presiune pe fanta si presiunea la iesire scade pāna la valoarea reglata. Valoarea presiunii de iesire se va citi la un manometru , asamblat direct īn corpul regulatorului, asa cum se vede īn figura 10.1. Avānd īn vedere modul de reglare a presiunii, prin intermediul ansamblului de comparare, regulatorelor de presiune li se mai spune si balante de presiune.

Figura 10.4 Regulatorul de presiune


Alegerea unui regulator de presiune se face pe baza debitului necesar reglat īn instalatia de actionare proiectata. Diametrul nominal sau marimea racordurilor este o caracteristica care se determina cu relatia:

Dcalc=2 [m] (1)

īn care: Qnec - debitul de aer comprimat ce tranziteaza regulatorul [m3/s]

w - viteza aerului, se accepta w=6 m/s.

Alegerea se face īn conditia DnDcalc, unde Dn este diametrul nominal al regulatorului ales din catalogul producatorului.

Aerul comprimat care a fost filtrat si uscat, nu are capacitate de ungere si din acest motiv este necesara dispersarea īn masa sa a unor particule de ulei cu dimensiuni de cca.5 si chiar mai mici. Aceste particule asigura ungerea elementelor componente ale instalatiei de actionare. Pulverizarea particulelor se realizeaza cu ajutorul ungatoarelor, cunoscute sub denumirea de ungatore cu ceata de ulei.

Instalatiile moderne de actionare pneumatica nu au nevoie de ungatoare deoarece elementele componente sunt livrate unse cu lubrifianti care īsi fac serviciul pe toata durata de functionare.

Cu toate acestea, sunt instalatii care necesita lubrifierea aerului deoarece au componente ce nu pot fi unse pe viata.

Toate ungatoarele se bazeaza pe acelasi principiu de functionare, si anume: creerea unei caderi de presiune prin trecerea curentului de aer, ce urmeaza a fi īmbogatit īn ulei, printr-o portiune de diametru mai mic (figura 10.5).

Figura 10.5.Ungator cu ceata de ulei


Aerul patrunde īn ungator prin orificiul I si sufera o prima accelerare ca urmare a spatiului īngust prin care trebuie sa treaca īntre corpul (9) si piesa speciala (10), prevazuta cu o portiune eliptica. Aceasta piesa se poate roti īn jurul axei verticale si astfel sa varieze sectiunea de trecere, ceeace are drept consecinta cresterea sau scaderea vitezei de curgere a aerului (sectiunea B-B).

Totodata piesa (10) este prevazuta cu un canal radial, oblic fata de axa verticala, care este īn comunicare cu orificiul de intrare si prin care circula o mica parte din aerul comprimat si care sufera o noua accelerare īn spatiul īngust creat īntre piesa (10) si diuza (11) si de aici prin orificiile radiale ale piesei (12), patrunde īn partea superioara a paharului (1). Ca urmare a depresiunii ce se produce, prin orificiul central al piesei (11) se extrage ulei din rezervorul secundar aflat sub capacul (7). Totodata, aceeasi depresiune determina absorbtia uleiului din pahar prin tubul imersat (13), supapa de sens unic (8) si tubul (6). Uleiul preluat din rezervorul secundar, este pulverizat īn jetul de aer si patrunde sub forma de ceata īn perna de aer aflata deasupra uleiului din pahar. Particulele mai mari de ulei se precipita datorita destinderii si numai aerul cu microparticule este antrenat īn jetul de aer ce provine din circuitul principal spre orificiul de iesire E.

Prin manevrarea droselului (4), aflat īn corpul (9), se regleaza presiunea īn rezervorul secundar aflat sub capacul (7), care are efect asupra debitului de ulei. La īnchiderea droselului (4), debitul de ulei este la maxim, iar la deschiderea completa, debitul este nul.

Pentru o buna functionare a ungatoarelor se recomanda ca: ungatoarele sa functioneze īn pozitie verticala; nivelul de instalare sa fie superior elementelor pe care le deserveste; locul de montaj sa fie vizibil si usor accesibil īn vederea umplerii cu ulei si a efectuarii reglajelor; trebuie ca la montaj sa fie respectat sensul de curgere indicat de fabricant.


1.3. Desfasurarea lucrarii

Īn cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si analizate elementele de preparare a aerului.

Dupa masurarea dimensiunii conductei de alimentare cu aer se va indica seria grupului F.R.C. modular, folosind catalogul pentru "Echipamente pneumatice pentru automatizari industriale" produs de SMC (pag. 1.19 - 1.55).

Se va urmari realizarea montarii lor īn sistemul de actionare pneumatic.
















LUCRAREA NR.11


Scheme de actionare cu un singur cilindru

pneumatic cu comanda directa


Obiectivul lucrarii

La realizarea unei instalatii de automatizare cu actionare pneumatica, o prima etapa consta īn īntocmirea unei scheme de principiu care sa redea īn mod clar succesiunea operatiilor si fazelor care compun ciclul de functionare. Se stabilesc conditiile de pornire si oprire, conditiile de oprire īn caz de avarie, precum si alte conditii specifice ciclului de lucru (temporizari, semnalizare optica sau sonora, posibilitati de reglaj a unor parametri etc.). Pe aceasta baza se trece la realizarea schemei functionale, īn care sunt reprezentate cu ajutorul simbolurilor toate elementele care compun schema, precum si conexiunile dintre acestea, fara a se tine seama de amplasamentul real al acestor elemente.

Īn general, orice problema de actionare, simpla sau complexa, poate fi solutionata īn mai multe moduri. Schema optima este aceea care īndeplineste toate conditiile functionale impuse si este alcatuita dintr-un numar minim de elemente.

Actionarile cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru automatizarea unor operatii de prindere si alimentare cu piese, pentru deplasarea unor organe de lucru sau scule, precum si la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor si robotilor industriali.

Lucrarea īsi propune sa obisnuiasca studentii cu īntocmirea schemelor functionale de actionare pneumatica, īn cazul cānd acestea se realizeaza cu un singur cilindru pneumatic. Prin realizarea practica si studierea unor scheme reprezentative si module functionale tip se urmareste sa se īnsuseasca metodologia, regulile de reprezentare si principiile generale ce stau la baza realizarii acestor scheme.


Aspecte teoretice

Pentru realizarea schemelor pneumatice, descrierea si īntelegerea cāt mai usoara a functionarii acestora, se folosesc unele notatii si reguli de reprezentare specifice.

Se folosesc pentru identificarea elementelor, litere si numere īn diverse combinatii, care sa ilustreze cāt mai clar elementul respectiv. Din consideratii didactice, pentru diversele scheme s-au adoptat urmatoarele notatii:

GPA - grup de preparare a aerului, compus din filtru + regulator (FR) sau filtru + regulator + lubrificator (FRL);

C1, C2, C3....- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu membrana);

MR1, MR2... - motoare pneumatice oscilante;

DP1, DP2.....- distribuitoare pneumatice principale;

D1, D2.... - distribuitoare pneumatice auxiliare;

BP1, BP2...- distribuitore pneumatice cu comanda manuala de tip impuls (butoane pneumatice).

ao, a1, bo, b1 - senzori de cursa: i=1,2..- numarul motorului; a1, b1 sau

j=1 - senzorul pentru cursa maxima; ao, bo sau j=0 - senzorul pentru cursa minima (tija complet retrasa);

DR1, DR2... - drosele simple;

DC1, DC2... - drosele de cale;

m1, m2... - comenzi manuale;

x - semnale de intrare produse de senzori de cursa.

Pozitionarea elementelor īn schemele pneumatice se poate realiza īn doua moduri:

a)     Dispunerea topografica - elementele sunt pozitionate īn schema astfel īncāt sa sugereze dispunerea reala īn instalatie. Aceasta dispunere se foloseste īn cazul schemelor simple, cu numar redus de elemente, la care circuitele pot fi urmarite usor;

b)    Dispunerea pe nivele - elementele sunt grupate pe nivele astfel īncāt fluxul energetic si informational sa mearga de la partea inferioara a schemei catre partea superioara, iar secventele (fazele) ciclului de functionare sa se deruleze de la stānga la dreapta (figura 11.1). Nivelul superior este nivelul de "putere" (subsistemul de actionare) si cuprinde motoarele pneumatice, distribuitoarele principale si elementele de reglare a vitezelor (drosele). Motorul din stānga efectueaza prima cursa activa a ciclului, iar cel din dreapta ultima faza. Nivelul inferior cuprinde elementele de intrare (butoane, sesizore de cursa etc.). Īntre aceste doua nivele sunt amplasate pe nivelul "logic" elemente logice (SI, SAU etc.) si distribuitoare auxiliare care materializeaza diferite functii logice.


Figura 11.1. Dispunerea pe nivele a elementelor īn schemele pneumatice


Pentru alimentarea unui motor cu simpla actiune (simplu efect) - schema 1- este necesar un distribuitor principal cu cel putin doua pozitii de lucru si trei orificii active (DP 3/2), notate cu P sau 1 - sursa de presiune, A sau 3 - atmosfera si C sau 3 - consumatorul, īn acest caz camera activa a motorului. Īn cazul motoarelor cu dubla actiune (dublu efect), distribuitorul principal trebuie sa aiba minim doua pozitii de lucru si patru orificii active P (1), A (3), C1 (4), C2 (2). Majoritatea distribuitoarelor pneumatice sunt de tipul 5/2, cu doua orificii de atmosfera, notate cu A1 si A2.

Pentru oprirea pistonului motorului pneumatic liniar īn pozitii intermediare pe cursa este necesar ca distribuitorul principal sa aiba trei pozitii de lucru (4/3 sau 5/3), iar īn pozitia centrala toate orificiile sa fie īnchise (centru īnchis).

Reglarea vitezelor de deplasare se realizeaza cu ajutorul rezistentelor reglabile, denumite si drosele, care permit modificarea locala a sectiunii de curgere a aerului. La amplasarea acestora īn scheme trebuie avute īn vedere urmatoarele reguli:

Pentru fiecare viteza reglata este necesar un drosel care se conecteaza īn schema astfel īncāt sa nu influenteze si alte viteze;

Se recomanda ca reglarea vitezelor sa se realizeze prin controlul debitului de evacuare si numai daca acest lucru nu este posibil, prin controlul debitului de admisie īn motor. Controlul debitului de evacuare permite o regla-re mai stabila a vitezei, dar aceasta solutie conduce la cresterea contrapresiunii īn camera de evacuare a motorului si īn consecinta la diminuarea fortei utile.


Desfasurarea lucrarii

Lucrarea este īmpartita īn doua parti:

īn prima parte se studiaza schemele existente pe standurile de laborator, care evidentiaza principiile de baza si modul de utilizare a diferitelor module functionale;

īn cea de-a doua parte, se concep schemele, care sa raspunda cerintelor impuse, se realizeaza si se testeaza practic.

Actionarile pneumatice cu un singur motor se pot realiza cu comanda directa sau indirecta (pilotata) pentru fiecare faza, īn ciclu automat unic cu impuls de initiere sau cu functionare continua (ciclu repetat). Aceste variante de utilizare sunt prezentate īn exemplele urmatoare.

Comanda directa se utilizeaza īn cazul cānd distanta dintre punctul de comanda (īn care se gaseste operatorul) si motorul pneumatic este relativ mica. Distribuitorul principal DP, cu pozitie preferentiala (monostabil - figura 11.2) sau cu memorie (bistabil - figura 11.3 si figura 11.4), este actionat prin buton, prin maneta, prin pedala sau de catre un organ de masina.

Figura 11.2. Cilindru cu simpla actiune si revenire cu arc

Figura 11.3. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala

directa prin distribuitor bistabil si reglarea vitezei īn ambele sensuri

Figura 11.4. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala directa prin

distribuitor cu centru īnchis, cu reglarea vitezei īn ambele sensuri

Īn cazul schemei din figura 11.2 viteza pe cursa activa v1 este reglata prin controlul debitului admis, iar viteza de revenire v0 poate fi reglata, prin controlul debitului evacuat din motor.

Īn schema din figura 11.3 distribuitorul principal de tip 4/2 impune pentru reglajul vitezelor folosirea droselelor de cale, montate pe circuitele dintre motor si distribuitor.

Īn schema din figura 11.4 pistonul poate fi oprit īn pozitii intermediare ale cursei deoarece distribuitorul care deserveste motorul este de tipul 5/3 cu centru īnchis. Reglarea vitezei īn ambele sensuri se realizeaza cu drosele simple montate pe orificiile de atmosfera ale distribuitorului. Pistonul poate fi oprit īn pozitii intermediare pe cursa. Daca distanta dintre cilindru si distribuitor este relativ mare, este totusi de preferat ca pentru reglarea vitezelor sa fie utilizate drosele de cale montate ca īn figura 11.3.

Se vor realiza schemele mentionate mai sus cu aparatura existenta īn laborator si se va urmari functionarea instalatiei.






























LUCRAREA NR. 12


Scheme pneumatice functionale


Obiectivul lucrarii

Actionarile pneumatice participa functional īn agregatele sau instalatiile deservite, ele oferind posibilitati de SELECTARE de semnal, SUCCESIUNE de operatii, MEMORARE s.a.

Īn cadrul schemelor complexe pneumatice se īntālnesc asamblate īntre ele scheme functionale de sine statatoare care au rolul de a realiza anumite functii pneumatice de baza.

Lucrarea īsi propune sa deprinda studentii cu posibilitatile de folosire a schemelor ce pot realiza pneumatic diverse functii (sI, SAU, NU, MEMORIE s.a.).


Aspecte teoretice

Comanda si alimentarea elementelor de executie - cilindri pneumatici, camere cu membrana etc. - se face cu ajutorul distribuitoarelor pneumatice. Prin combinarea acestor elemente si legarea lor īn anumite moduri, se pot obtine diverse scheme FUNCŢIONALE, astfel:

a)         Functia sI (Fig.12.1) este un circuit pneumatic īn care actiunea unui motor pneumatic liniar (MPL) se produce numai cānd alimentarea se face comandānd distribuitoarele D1 sI D2 montate īn serie. Aceasta schema se utilizeaza īn cazurile: cānd vrem sa obligam un operator de la o masina sa comande o operatie atāt cu māna stānga cāt si cu māna dreapta; cānd conditionam comanda manuala si de īnchiderea unei usi de protectie; cānd se executa o actiune pe baza unor comenzi simultane din mai multe puncte, adica din punctul 1 si din punctul 2 si din 3 etc.

   

b) Functia SAU (figura 12.2) consta dintr-un circuit īn care actionarea cilindrului MPL poate fi facuta comandānd un distribuitor D1 SAU un alt distribuitor D2. Cele doua distribuitoare se monteaza īn paralel iar īntre ele supapa dubla de sens SD, supapa ce permite alimentarea cilindrului prin distribuitorul D1 SAU prin distribuitorul D2.

Aplicarea acestei scheme se utilizeaza cānd actionarea MPL se comanda dintr-un loc fix de munca sau din alte puncte disparate īn jurul masinii. De exemplu o usa de la un garaj poate fi comandata local cu māna sau poate fi comandata de la distanta calcānd cu piciorul sau cu un vehicul peste un prag de comanda.

c) Functia NU (figura 12.3) se aplica īn cazul īntreruperii unei actiuni. Cilindrul MPL la capatul cursei NU va mai fi alimentat deoarece limitatorul de cursa montat pe tija actioneaza asupra distribuitorului D2, care la rāndul sau va comanda schimbarea pozitiei lui D1, astfel ca MPL nu va mai fi alimentat. Aceasta functie se aplica īn toate cazurile de oprire automata a unei actiuni la un anumit moment, de exemplu īn scopul evitarii unei avarii la aparitia unei presiuni sau a unei temperaturi peste limitele admise.


   

Figura 12.3. Functia NU Figura 12.4. Functia "Memorie permanenta"


d) Functia Memorie permanenta (figura 12.4) realizeaza mentinerea unei comenzi data sub forma unui impuls.

Cilindrul MPL ramāne alimentat, dupa ce distribuitorul D a primit o comanda scurta C1. Caracteristic acestui circuit este prezenta supapei duble de sens SD care, dupa īntreruperea comenzii C1, mentine distribuitorul D īn pozitia 2, astfel facāndu-se alimentarea īn continuare a cilindrului pneumatic, deci supapa dubla SD a memorat permanent comanda C1. Datorita neetanseitatilor, aceasta stare se mentine totusi o perioada limitata de timp dar suficienta pentru a fi considerata practic "PERMANENTĂ". Iesirea din starea de actionare, adica īntreruperea memoriei, se poate face prin diverse circuite suplimentare astfel:

Distribuitorul D poate primi o comanda suplimentara C2 (figura 12.4);

Pe conducta c se monteaza un al doilea distribuitor care la o comanda manuala sa puna MPL īn legatura cu atmosfera si sa īntrerupa comanda distribuitorului D1;

Īn circuitul primar de alimentare se monteaza un distribuitor D2 care la comanda manuala īntrerupe MEMORIA, oprind alimentarea MPL si a distribuitorului D.

e) Functia Memorie temporara (figura 12.5) urmareste mentinerea (MEMORAREA) unei comenzi pe o perioada de timp limitata (TEMPORAR). Cilindrul pneumatic MPL este pus sub presiune atāt timp cāt presiunea aerului din rezervorul R se mentine superioara presiunii aerului din distribuitorul D1 de alimentare, altfel spus, MPL este sub actiune TEMPORAR, atāt timp cāt circuitul poate pastra (MEMORA) o comanda. Functionarea circuitului īncepe prin comanda mecanica a distribuitorului D2. Aerul comprimat trece prin D2, supapa de sens SS si umple rezervorul R. Cānd presiunea aerului a crescut peste presiunea din distribuitorul D1 se produce comutarea lui D1 si alimentarea cu aer a MPL. Dupa oprirea comenzii lui D2, droselul Dr permite temporizarea evacuarii aerului īn atmosfera din rezervorul R, iar īn momentul cānd presiunea a scazut sub presiunea aerului din distribuitorul D1, acest distribuitor īsi pierde comanda (MEMORIA) si īntrerupe alimentarea cilindrului MPL. Aceasta functie are multiple aplicatii, de exemplu: o piesa apucata de māna unui robot nu poate fi prelucrata atāt timp cāt ea nu este suficient de bine strānsa, atāt timp cāt instalatia nu MEMOREAZA un efect de presiune datorat strāngerii pneumatice a piesei.

   

Figura 12.5.Functia "Memorie temporara" Figura 12.6.Functia "Interblocare"


f) Functia Interblocare

Unele operatii sau procese tehnologice INTERZIC categoric efectuarea simultana a doua sau mai multe operatii. De exemplu: este interzisa efectuarea operatiei de desfacere a unei piese īn timpul operatiei de prelucrare a acesteia. Operatorul poate gresi si uita sa respecte aceasta conditie. Īn sprijinul securitatii omului si a procesului tehnologic, comanda pentru actiunea primei operatii BLOGHEAZĂ comanda celui de al doilea element de executie, de asemenea si comanda celui de al doilea element de executie BLOCHEAZĂ actiunea primului element. Aceasta blocare reciproca dintre cele doua comenzi reprezinta functia de INTERBLOCARE.

Īn figura 12.6 pentru realizarea functiei de INTERBLOCARE sunt doua linii de executie A1 si A2, comandate de comenzile C1 si C2 prin distribuitoarele D1 si D2. Īn pozitia normala distribuitoarele sunt pregatite pentru primirea comenzii. Īn momentul efectuarii comenzii C1 aerul comprimat actioneaza elementul de executie A1 si comanda distribuitorul D2, blocānd calea comenzii C2 spre actionarea A2 (D2 pe pozitia 2). Situatia este similara si cānd se emite, din starea de repaos, comanda C2 care produce blocarea comenzii C1 spre actionarea A1 (D1 pe pozitia 2). Astfel, cele doua comenzi C1 si C2 fiind INTERBLOCATE, schema nu permite efectuarea unei comenzi īn timpul executarii celeilalte comenzi.

Īn practica functiile descrise anterior sunt combinate īntre ele īn cadrul unei scheme pneumatice. Schema efectuata trebuie sa corespunda functionarii instalatiei pe care o deserveste.


Desfasurarea lucrarii

Pentru a īntelege cu usurinta aplicarea functiilor pneumatice se propune realizarea practica a schemei pneumatice care deserveste un agregat cu regim periculos de lucru: un cilindru pneumatic, montat pe batiul unei masini, urmeaza sa preseze īntr-o matrita o piesa din material granulos. Procesul de presare fiind periculos, operatorul trebuie obligat īn acest timp sa paraseasca acest spatiu. Pentru aceasta, comanda operatiei trebuie efectuata de operant īn alta īncapere.

Īn cele ce urmeaza este propusa schema de actionare pneumatica (figura 12.7) a agregatului.

Figura 12.7. Schema de actionare pneumatica a unui agregat periculos


Fazele procesului tehnologic, īn care se vor recunoaste FUNCŢIILE pneumatice sunt:

Faza I - Scoaterea de catre operant a piesei prelucrate si alimentarea matritei cu materialul brut.

Faza II - Iesirea operatorului din camera de presare, īnchiderea usii care la sfārsitul cursei sale comanda distribuitorul 3 SAU distribuitorul 4 (figura 12.7), care prin intermediul supapei duble de sens 12 alimenteaza distribuitorul limitator de cursa 11. Fiind la īnceput de cursa, cilindrul pneumatic 13 tine distribuitorul 11 actionat, permitānd aerului comprimat sa comande distribuitorul 6 anulānd starea de siguranta īn alimentare.

Faza III - Operatorul executa comanda cu māna stānga asupra distribuitorului 1 sI cu māna dreapta asupra distribuitorului 2. Se trimete astfel o comanda sub forma de impuls distribuitorului 7 prin intermediul unei supape de sens unic 8. Distribuitorul 7 MEMOREAZĂ PERMANENT comanda pe care o transmite distribuitorului 9. Distribuitorul 9 avānd functia de releu amplifica comanda primita, īntr-o actiune de alimentare a cilindrului pneumatic 13 cu aer comprimat la puterea necesara operatiei de presare.

Faza IV - Are loc operatia de presare, īn care timp tija cilindrului pneumatic īsi continua cursa activa pāna la limita dinainte stabilita, prin pozitionarea unui distribuitor limitator de cursa 5.

Faza V - La capatul cursei active, cama tijei cilindrului pneumatic 13, comanda distribuitorul limitator de cursa 5 si acesta anuleaza starea de alimentare permanenta a distribuitorului 10, care fiind īnseriat cu distribuitorul 7 īntrerupe starea de comanda MEMORATĂ PERMANENT de distribuitorul 9. Distribuitorul 9 schimba sensul de alimentare al cilindrului, urmānd sa se desfasoare cursa de revenire a acestuia, pāna la pozitia de repaos, stare īn care este mentinut de alimentarea permanenta cu aer comprimat.

Faza VI - Operatorul deschide usa si intra īn camera matritei pentru pregatirea unei noi operatii. Usa elibereaza comanda distribuitoarelor 3 SAU 4 si prin aceasta pune īn legatura cu atmosfera conductele de comanda, permitānd distribuitorului 6 sa asigure securitatea operatorului care lucreaza la matrita, anulāndu-se astfel orice comanda a cilindrului pneumatic 13, de catre alte persoane din afara.



























LUCRAREA NR. 13


Scheme de actionare cu un singur cilindru

pneumatic cu comanda indirecta


Obiectivul lucrarii

Īn cadrul lucrarii se urmareste ca prin realizarea practica si studierea unor scheme reprezentative si sa se īnsuseasca metodologia, regulile de reprezentare si principiile generale ce stau la baza realizarii acestor scheme.


Aspecte teoretice

Comanda indirecta se utilizeaza īn cazul cānd punctul de comanda este mai departat de punctul de lucru. Pentru a nu se utiliza conducte de lungime mare, distribuitorul principal se plaseaza īn apropierea motorului pneumatic, iar pentru comanda acestora se folosesc distribuitoare pilot de dimensiuni mai mici (de tipul butoanelor pneumatice BP) sau se foloseste comanda electrica.


Desfasurarea lucrarii

Se vor realiza practic schemele din figurile de mai jos, se va analiza functionarea lor si parametrii ce pot fi reglati.

Figura 13.1. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala indirecta prin impulsuri, atāt pentru cursa de avans cāt si pentru cursa de retragere


Īn cazul din figura 13.1, distribuitorul cu memorie (bistabil) DP 5 memoreaza comenzile manuale de tip impuls. Functionarea este similara cu cea din figura 11.3, dar pentru obtinerea cursei de avans este necesar sa fie actionate simultan butoanele BP1 si BP2 (conditie de pornire).

Figura 13.2. Cilindru cu dubla actiune cu comanda indirecta prin

impuls de initiere din doua puncte diferite


Cilindrul din figura 13.2 efectueaza un ciclu unic de functionare avans-retragere, cu comanda indirecta prin impuls de initiere din doua puncte diferite (functia SAU) - BP1 sau BP2. Retragerea pistonului este comandata de sesizorul SC1, care la atingere va comanda schimbarea fazei de lucru a distribuitorului DP.

Figura 13.3. Cilindru cu dubla actiune cu pornire prin impuls manual

si temporizare īn pozitia avansat


Cilindrul din figura 13.3 efectueaza un ciclu unic de functionare avans-retragere, pornirea facāndu-se prin impuls manual de la butonul m. Semnalul produs de sesizorul SC1 atinge valoarea necesara comutarii distribuitorului DP dupa un timp prestabilit prin reglarea sectiunii de umplere a capacitatii C din cadrul temporizatorului pneumatic de tip R-C.

Figura 13.4. Cilindru cu dubla actiune, cu ciclu automat repetat continuu,

cu reglarea vitezelor pe ambele curse


Pistonul cilindrului din figura 13.4 efectueaza cursa de avans cu viteza v1, reglarea facāndu-se prin droselul DC1 si pe cea de retragere cu viteza v0, reglarea facāndu-se prin droselul DC0. Miscarea se initiaza cānd se actioneaza pe pedala distribuitorului bistabil DB trecāndu-l pe pozitia START. Ciclurile se repeta continuu pāna ce distribuitorul bistabil este trecut pe pozitia STOP cānd pistonul se opreste īn pozitia initiala (retras). Opritorii SC0 si SC1 limiteaza cursa pistonului, ei actionānd prin intermediul distribuitoarelor la care sunt conectati.

Figura 13.5. Cilindru cu dubla actiune pentru realizarea ciclului

automat unic, avans rapid AR- avans de lucru AL- retragere rapida RR


Cilindrul din figura 13.5 realizeaza un ciclu automat unic AR-AL-RR, cu pornire prin impuls manual de la butonul BP. Astfel sunt comutate simultan distribuitoarele DP si D, iar pistonul īncepe miscarea de avans cu viteza vAR controlata de droselul DR1. Prin activarea sesizorului SC2, distribuitorul D este comutat pe pozitia initiala. Viteza de avans este acum controlata de droselul DR2, reglat la o sectiune de curgere mai mica decāt cea a lui DR1. La sfārsitul cursei de avans este activat sesizorul SC1. Aceasta comanda comutarea distribuitorului principal DP pe pozitia initiala si īnceperea cursei de revenire cu viteza reglabila vRR controlata de droselul de cale DC.


Aplicatia 1. Studentul va stabili schema de actionare pneumatica a unui cilindru C cu dubla actiune si frānare la sfārsitul curselor, aflat īn pozitia superioara īn stare de repaos (figura 13.6). Cilindrul actioneaza capul de stantare al unei prese si el trebuie sa execute o miscare de coborāre cu viteza reglabila numai daca operatorul apasa simultan, cu ambele māini (conditie de securitate) butoanele pneumatice BP1 si BP2 de tip 3/2 NC si sa revina automat, imediat ce operatorul a eliberat unul sau ambele butoane. Se va realiza practic schema si se va testa functionarea.

Figura 13.6. Schita masinii de stantat piese cu actionare pneumatica


Aplicatia 2. Studentul va stabili schema de actionare pneumatica a unui cilindru C care comanda īnchiderea si deschiderea unei usi de la garaj (figura 13.7). Cānd usa este īnchisa, tija cilindrului este retrasa. Deschiderea usii se realizeaza prin apasarea butonului pneumatic BP1, aflat pe o parte a usii, sau prin apasarea butonului pneumatic BP2, aflat pe cealalta parte a usii. Īnchiderea usii se realizeaza automat la eliberarea butoanelor, dupa un timp de stationare reglabil īn pozitia "deschis". Vitezele sunt reglabile pe toate cursele. Se va realiza practic schema si se va testa functionarea ei.

Figura 13.7. Schita sistemului de īnchidere-deschidere automata

a unei usi de garaj











Document Info


Accesari: 70530
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )