1. Consideratii teoretice:

Solicitarile la care sunt supuse asamblarile filetate sunt eforturi axiale si transversale . In situatia in care asamblarea este solicitata la eforturi axiale se folosesc suruburi normale. Gaurile pentru montarea suruburilor au diametrul mai mare decat diametrul suruburilor. De regula in aceasta situatie gaurile se executa in ambele piese simultan .

2. Utilaje,scule verificatoare:

Dispozitive scule :dispozitive de prindere, chei potrivite , chei fixe,chei tubulare, rigla gradate, ac de trasat si punctuator .

Verificatoare : rigla gradata si subler.

3. Materiale utilizate

Pentru realizarea lucrarii sunt necesare : suruburi,piulite, saibe,piese de imbinat.

4. Mod de lucru

Executarea asamblarii se realizeaza astfel :

• Alegerea semifabricatelor-table cu grosimea de 3 mm si organelor de asamblare –surub hexagonal M5X25, saiba rotunda,plata diametru 5 mm

Si piulita hexagonala M5.

• Curatarea semifabricatelor cu perie de sarma-smirghel-.
• Prinderea semifabricatelor cu cleme
• Trasarea si punctarea centrelor gaurilor cu acul de trasat si punctatorul
• Executarea gaurilor si tesirea lor cu burghiu de diametru 5 mm
• Curatarea eventualelor bavuri cu pila lata .
• Montarea semifabricatelor se realizeaza astfel : se introduce succesiv conform schemei de montare, suruburile in gaurile de prindere .Se suprapun saibele si manual se insurubeaza piulita pana la 2/3 din forta de strangere.Strangerea finala se executa cu cheie fixa ,deschisa S=

Pentru ca in timpul asamblarii surubul san u se invarta in gol capul se fixeaza cu o cheie fixa inchisa sau deschisa.

5. Concluzii

Se verifica existenta unor alezaje in piesele care se asambleaza in vederea pozitionarii corecte a gaurilor prin care trec suruburile de prindere.

Se determina prin comparare momentul de strangere la inceputul si la sfarsitul operatiei.

6. Verificarea asamblarii se face vizual

7.NTSM la asamblari filetate

1. Consideratii teoretice:

Lipirile sunt imbinarile nedemontabile a doua piese metalice, folosind un material de adaos topit diferit de acela al pieselor de imbinat, avand temperatura de topire mai joasa decat a pieselor.

Realizarea legaturii de imbinare este o consecinta a difuziunii particulelor aliajului de adaos in masa pieselor de imbinat. Se deosebesc doua feluri de imbinari:

lipire moale – materialul de adaos are temperatura de topire <450 grade C

lipire tare (brazura) - materialul de adaos are temperatura de topire >450 grade C

2. Dispozitive, scule, verificatoare:

Dispozitive: Ciocan de lipit, lampa de benzina

Scule si materiale: pile, smirghel, aliaj de lipit S-Pb 70 Sn 30, clorura de amoniu, clorura de Zn

Verificatoare: rigla gradata

3. Mod de lucru:

verificarea dimensiunilor placilor 45x65x2 mm

curatarea suprafetelor de oxizi

acoperirea zonelor de imbinare cu flux (clorura de zinc)

asezarea placilor in pozitie de asamblare

curatarea ciocanului de lipit de oxizi

incalzirea ciocanului de lipit

decaparea ciocanului de lipit (clorura de amoniu)

topirea aliajului de lipit

lipirea placilor (realizarea imbinarii)

spalarea imbinarilor lipite

controlul operatiei de lipire

Concluzii:

Se preziceaza tipul de ciocan de lipit utilizat in aplicatia practica.

Verificarea:

N.T.S.M

Incalzirea ciocanului de lipit se va face in locuri amenajate special.

Consideratii teoretice:

Lipirile sunt imbinarile nedemontabile a doua piese metalice, folosind un material de adaos topit diferit de acela al pieselor de imbinat, avand temperatura de topire mai joasa decat a pieselor.

Realizarea legaturii de imbinare este o consecinta a difuziunii particulelor aliajului de adaos in masa pieselor de imbinat. Se deosebesc doua feluri de imbinari:

lipire moale – materialul de adaos are temperatura de topire <450 grade C

lipire tare (brozura) - materialul de adaos are temperatura de topire >450 grade C

Dispozitive: scule, verificatoare, generator

Dispozitive: masina de sudat, arzator de acetilena, dispozitiv de fixare

Scule: Subler

Materiale: Aliaj tare Cu-Zn

Mod de lucru:

Curatarea imbinarii de oxizi;

Curatarea suprafetelor imbinarii de grasimi;

Prelucrarea marginilor imbinarii;

Stabilirea jocului intre elementele imbinarii (0,25 mm);

Asezarea pieselor in pozitie de lipire tare;

Acoperirea zonei imbinarii cu flux, legarea cu sarma a pieselor ce urmeaza a fi lipite;

Incalzirea pieselor cu flacara oxiacetilena;

Topirea aliajului de lipit;

Lipirea tare prin depunere si racirea lenta a cusaturii in atmosfera;

Inlaturarea fluxului prin fierbere, spalarea cu apa si uscarea;

Controlul operatiei de lipire tare.

Concluzii:

- Se verifica aspectul cusaturii realizate dupa ce a fost curatata.

- Se realizeaza o proba de incercare a cusaturii.

N.T.S.M

Substantele chimice se pastreza in conditii de siguranta.

Manevrarea fluxurilor se face cu manusi de protectie.

Se vor utiliza ochelari de protectie.

Consideratii teoretice:

Sudurile sunt imbinari nedemontabile a doua componente din material identic sau diferit, cu sau fara materiale de adaos realizate prin aducerea suprafetelor de lipit in stare lichida sau plastica. Datorita temperaturilor inalte la care se executa, se produc transformari ale structurii metalului de baza in zonele invecinate cusaturii. Apare o zona de patrundere si aliere a metalului de baza cu metalul de adaos.

4. Dispozitive,scule, verificatoare

Dispozitive: cleste portelectrod, clema de contact,dispozitiv de fixare, masa de sudat.

Scule ajutatoare: dispozitiv, clema de contact, electrod, convertizor ( CS 350 ), ciocan, perie de sarma.

Verificatoare: metru, subler.

5. Mod de lucru:

1. Verificarea dimensiunilor rostului de sudare si a pieselor;
2. Asezarea barelor in pozitie de sudare;
3. Fixarea clemei de contact la masa de sudare;
4. Alegerea electrodului in raport cu grosimea pieselor;
5. Stabilirea parametrilor regimului de sudare;
6. Pornirea convertizorului de sudare CS 350;
7. Prinderea provizorie a pieselor in puncte de sudura;
8. Sudarea in „Y” a celor patru imbinari;
9. Desprinderea cadrului si fixarea pe fata opusa;
10. Sudarea in „Y” a celor patru imbinari;
11. Curatarea imbinarilor si controlul lor

Concluzii:

Tensiunile recunoscute din piesele sudate sunt determintate de variatiile de temperatura din timpul operatiei. In vederea deformatiilor si a tensiunilor recunoscute se recomanda:

12. respectarea cu strictete a succesiunii operatiilor si asezarea exacta a pieselor care se sudeaza, fixare, rigidizare a pieselor cu ajutorul dispozitivelor, preincalzirea pieselor.

N.T.S.M

Sursele de curent sa fie legate la priza de pamant.

Sudorul sa fie echipat corespunzator: manusi, bocanci, sort, ecran sau masca de protectie si sa lucreze numai pe covoare de lemn.

Consideratii teoretice:

Sudurile sunt imbinari nedemontabile a doua componente din material identic sau diferit, cu sau fara materiale de adaos realizate prin aducerea suprafetelor de lipit in stare lichida sau plastica. Datorita temperaturilor inalte la care se executa, se produc transformari ale structurii metalului de baza in zonele invecinate cusaturii. Apare o zona de patrundere si aliere a metalului de baza cu metalul de adaos.

2. Dispozitive: cleste portelectrod, clema de contact,dispozitiv de fixare, masa de sudat.

Scule ajutatoare: dispozitiv, clema de contact, electrod, convertizor ( CS 350 ), ciocan, perie de sarma.

Verificatoare: metru, subler.

6. Mod de lucru:

1. Verificarea dimensiunilor rostului de sudare si a pieselor;
2. Asezarea barelor in pozitie de sudare;
3. Fixarea clemei de contact la masa de sudare;
4. Alegerea electrodului in raport cu grosimea pieselor;
5. Stabilirea parametrilor regimului de sudare;
6. Pornirea convertizorului de sudare CS 350;
7. Prinderea provizorie a pieselor in puncte de sudura;
8. Realizarea cadrului de sudura pe lungimea prescrisa „Y”;
9. Curatarea cadrului de sudura;
10. Controlul operatiei de sudare.

Concluzii:

Tensiunile recunoscute din piesele sudate sunt determintate de variatiile de temperatura din timpul operatiei. In vederea deformatiilor si a tensiunilor recunoscute se recomanda:

11. respectarea cu strictete a succesiunii operatiilor si asezarea exacta a pieselor care se sudeaza, fixare, rigidizare a pieselor cu ajutorul dispozitivelor, preincalzirea pieselor.

N.T.S.M

Sursele de curent sa fie legate la priza de pamant.

Sudorul sa fie echipat corespunzator: manusi, bocanci, sort, ecran sau masca de protectie si sa lucreze numai pe covoare de lemn.

1. Consideratii teoretice:

Nituirea este operatia de formare a capului de inchidere al niturilor prin deformare plastica.  

2. Utilaje,scule verificatoare:

Sculele folosite pentru nituirea manuala sunt: ciocanul de lacatuserie ,tragatorul, capuitorul, contracapuitorul.

Dispozitive menghine sau dispozitive speciale adecvate formei si dimensiunilor pieselor care se asambleaza.

Verificatoare subler, calibre.

3. Materiale utilizate

Pentru realizarea lucrarii sunt necesare : piese pentru asamblat, nituri.

4. Mod de lucru

• Pregatirea nituirii: - Se curata suprafetele care vor veni in contact cu urmele de zgura, vopsea, grasimi. Inainte de nituire se aplica pe suprafetele tablei un strat de oxid de plumb preparat cu ulei de in dublu fiert.
• Fixarea tablelor in pozitia de asamblare cu ajutorul unor cleme de prindere sau prin puncte de sudura.
• Trasarea gaurilor .Operatia necesita precizie mare pentru a se evita dezaxarea gaurilor de nituri ceea ce ar duce la ruperea lor. Se marcheaza pozitia centrelor gaurilor cu acul de trasat si punctatorul.
• Gaurirea tablelor. Se face cu masina de gaurit utilizand burghiul de diametru 3,2 mm.
• Nituirea propriu-zisa .Se aseaza nitul pe contracapuitor ,se suprapun piesele de asamblat si se fixeaza cu tragatorul .Cu ajutorul capuitorului, prin lovituri repetate de ciocan se formeaza capul de inchidere al nitului . Operatia se repeat pentru toate niturile folosite.
• Debavurarea capetelor niturilor (daca e cazul ) se realizeaza cu dalta speciala.

5. Concluzii: Nituirea necesita operatii de control in vederea verificarii calitatii ansamblului obtinut .Pentru a realiza imbinari nituite de buna calitate trebuie respectate urmatoarele conditii:

-Presiunea exercitata trebuie sa aiba valoarea impusa de tehnologie pentru a impiedica deplasarea intre piese deci pentru evitarea forfecarii

-Lungimea tijei nitului trebuie astfel aleasa incat sa permita formarea capului de inchidere

-Trebuie sa se acorde o atentie deosebita operatiilor de pregatire a nituirii si in special curatarii tablelor

-Nitul si gaura trebuie alese astfel incat dupa nituire gaura sa fie bine umpluta.

-Capul nitului trebuie astfel confectionat incat sa adere pe toata suprafata la suprafata tablelor.

6. Verificarea operatiei

7.NTSM la asamblari nituite

-Folosirea echipamentului de protectrie

-Verificarea sculelor,uneltelor

-Verificarea legarii la pamant si la nul a masinuilor actrionate electric

-Deconectarea legaturilor electrice la prize

-Asezarea sculelor in dulap la terminarea lucrului.

In cadrul orelor de practica in intreprindere, veti urmari:

• importanta activitatii de intretinere

plan de intretinere

stabilirea succesiunii lucrarilor de intretinere

• durata de executie a lucrarilor de intretinere

cunoasterea datei scoaterii din functiune a echipamentului

norme, normative, carti tehnice, reglementari

• sarcinile specifice domeniului
• conditii de munca
• fluxului informational
• resurse materiale
• SDV-uri
• AMC-uri

Lucrarea practica nr. 1

a) Completarea fisei de lucru;

b) Alegerea SDV-urilor si AMC-urilor necesare executarii operatiei;

c) Efectuarea operatiilor de demontare-montare si reglare in ordinea prescrisa;

d) Completarea fisei procesului tehnologic pentru:

• Inlocuirea tubului emulsor,a plutitorului si obturatorului, reglarea nivelului in CNC,pornirea motorului DACIA
• Inlocuirea garniturilor la pompa centrala de frana cu dublu circuit , DACIA 1310
• Inlocuirea palierului antizgomot si a dispozitivului pentru preluarea jocului dintre pinion si cremaliera la caseta de directie Dacia 1300.
• Inlocuirea membranei pompei de alimentare de pe motorul Dacia 1300 , pornirea motorului

Lucrare de laborator

Determinarea caracteristicilor mecanice

ale motorului de c.c. cu excitatie derivatie

1. Notiuni teoretice

Ca si motoarele cu excitatie separata, cele cu excitatie derivatie au caracteristici mecanice rigide. Gradul de rigiditate δ este mai mic de 10% si este definit de relatia:

Inseamna ca la cresterea sarcinii ca valoare nominala, caderea de turatie este de cel mult 10% din turatia nominala.

Ecuatia caracteristicii mecanice este:

unde:

R_a este rezistenta indusului;

k_e este constanta electrica a motorului respectiv;

k_m este constanta mecanica a motorului.

N fiind numarul de conductoare active rotorice;

p – numarul de perechi de poli;

a – numarul de cai de curent in paralel;

In cazul functionarii la curent de excitatie nominal, se utilizeaza coeficientii C_e=k_{e n}, respectiv C_m=k_{m n} C_e se poate determina cu ajutorul datelor indicate pe placuta masinii:

unde , iar

Caracteristica mecanica naturala se determina pentru valorile nominale ale parametrilor motorului.

2. Obiective operationale

Sa determine caracteristica mecanica naturala;

Sa determine caracteristicile mecanice artificiale obtinute prin modificarea tensiunii de alimentare, a rezistentei R si prin modificarea fluxului ϕ.

3. Realizarea schemei electrice de montaj

o      Se vor folosi urmatoarele masini si aparate:

M – motor de c.c. cu excitatie derivatie, avand urmatoarele caracteristici: P=0,250 kW; U_n=110 V; n=1750 rot/min; I_n=2,27 A

R_ex – reostat de excitatie cu R si I=0,45 A;

R_p – reostat cu cursor cu R=2x13 si I=6,5 A;

A₁ – ampermetru magnetoelectric 0-5 A;

A₂ – ampermetru magnetoelectric 0-1 A;

V – voltmetru magnetoelectric 0-150 V;

I – intreruptor bipolar cu parghie.

o      Se realizeaza urmatorul montaj:

Cuplul rezistent (incarcarea motorului) se poate realiza fie cu ajutorul unei frane avand posibilitatea de masurare a cuplului, fie cu un generator cu sarcina variabila montat pe arborele motorului.

4. Efectuarea lucrarii

Se vor parcurge urmatoarele etape:

Se verifica pozitia atat a intreruptorului de la tabloul general cat si a intreruptorului bipolar cu parghie, ambele trebuind sa fie deschise;

Se realizeaza montajul conform schemei prezentate si se verifica de catre maistrul instructor sau profesor;

Se regleaza R_ex la valoarea minima si R_p la valoarea maxima;

Se alimenteaza montajul cu tensiune, inchizand intai intreruptorul general si apoi pe cel bipolar cu parghie;

Se micsoreaza treptat R_p pana la valoarea minima, ajungandu-se astfel la turatia nominala;

Se modifica curentul de excitatie cu ajutorul lui R_ex , avand grija sa nu se depaseasca valoarea nominala, lucru observabil la A₁.

In tot acest timp tensiunea la borne trebuie sa ramana constant.

Se masoara turatia pentru fiecare valoare a curentului de excitatie, completandu-se tabelul urmator:

Se traseaza caracteristica mecanica naturala n=f(M) pentru U=ct. si R_p=ct. cu ajutorul valorilor din tabel;

se trece R_ex pe pozitia de minim si se modifica R_p (cel putin 5 valori) masurand turatiile corespunzatoare;

se completeaza tabelul urmator:

se traseaza caracteristica n=f(M) pentru U=ct.; i_e=ct. si R_p variabil;

se regleaza R_p la valoarea minima, se micsoreaza tensiunea de alimentare de la redresor, pentru care se vor face cel putin doua masurari ale turatiei si se vor trece datele in tabelul urmator:

Cu aceste date se traseaza caracteristicile artificiale obtinute prin modificarea tensiunii de alimentare.

Cuplul se poate calcula cu relatia:

unde: P – puterea motorului in kW;

n – turatia motorului.

La terminarea lucrarii se deconecteaza intreruptorul bipolar, scotand montajul de sub tensiune.

5. Evaluare

Evaluarea se va face printr-un set de 5 intrebari:

1. Ce fel de reglaj se realizeaza prin modificarea fluxului?

2. De ce nu se poate creste curentul de excitatie peste valoarea nominala?

3. Ce fel de reglaj se realizeaza prin modificarea tensiunii?

4. De ce nu se poate creste tensiunea peste valoarea nominala?

5. Ce fel de reglaj al turatiei se obtine prin modificarea lui R_p?

Pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit

cu comutator stea-triunghi actionat manual

1. Notiuni teoretice

Motoarele asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit se folosesc in majoritatea actionarilor electrice.

Alegerea motorului si a modului de pornire depind de cuplul static rezistent M_r al mecanismului antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor (sa nu se distruga termic infasurarile) si pentru reteaua de alimentare (caderea de tensiune produsa sa nu dauneze receptoarelor cuplate la aceeasi retea). De asemenea pornirea trebuie sa se fava fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei.

Pornirea stea-triunghi se poate aplica doar la motoarele care au scoase la placa de borne toate cele sase capete ale infasurarii statorice. De asemenea ele trebuie sa poata functiona in triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se vor cupla. Deci un motor cu tensiunile de lucru 220/380 Vse poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220 V.

In momentul pornirii, fiind alimentat in stea, motorul va primi pe o infasurare o tensiune de ori mai mica decat la alimentarea in triunghi. Din aceasta cauza curentul de pornire scade de 3 ori si deci si cuplul de pornire scade de 3 ori si motorul nu poate porni in plina sarcina.

Fiind doar doua trepte de pornire, metoda se foloseste doar la motoarele de puteri mici s mijloci.

2. Obiective operationale

Se studiaza modul de pornire al motorului asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, folosind comutatorul actionat manual.

3. Realizarea schemei electrice de montaj

o      Se vor folosi urmatoarele masini si aparate:

v    M – motor asincrontrifazat cu rotor in scurtcircuit avand P=3 kW;

n=2850 rot/min; cos φ=0,87; U=380/660 V;

v    V – voltmetru 0-750 Vc.a.;

v    K₁ – intreruptor alimentare;

v    K₂ – comutator stea-triunghi;

v    A – ampermetru 0-15 A;

v    turometru.

o      Se realizeaza urmatorul montaj:

4. Efectuarea lucrarii

Se vor parcurge urmatoarele etape:

se verifica ca toate intreruptoarele sa fie deschise;

se prezinta montajul profesorului pentru verificarea corectitudinii lui;

se alimenteaza montajul, inchizand intreruptorul general si intreruptorul de pe tabloul de alimentare;

se inchide comutatorul stea-triunghi pe pozitia Y si se vor citi valorile curentului si ale turatiei (cel putin trei valori) pana cand turatia se stabilizeaza la o anumita valoare;

se aduce comutatorul stea-triunghi pe pozitia 0, asteptand sa se opreasca motorul;

se porneste din nou motorul pe pozitia Y, se urmareste cresterea turatiei pana la 85-90% din turatia nominala (cu ajutorul turometrului);

se aduce comutatorul stea-triunghi pe pozitia Δ, facand in acelasi timp citirile la ampermetru si turometru;

Se fac cel putin trei determinari.

Valorile citite se trec in tabelul de mai jos:

se inchide intreruptorul de alimentare.

se traseaza caracteristicile mecanice pe hartie milimetrica atat pentru pozitia Y cat si pentru pozitia Δ.

5. Evaluare

Evaluarea se face corectand caracteristicile trasate.

Lucrare practica

Polarizarea tranzistoarelor bipolar

Materialul elaborat are ca scop studiul montajelor de polarizare pentru tranzistoare bipolare. Lectia propune doua abordari: determinarea punctului static de functionare pentru un montaj propus si proiectarea unui montaj deci alegerea punctului de functionare si calculul elementelor ce trebuie sa-l realizeze.

Paragraful 1 prezinta detaliat competentele specifice vizate prin acest material, iar paragraful 2 este destinat prezentarii succinte a unitatilor de interactiune. Pentru fiecare unitate de interactiune se prezinta competentele specifice vizate, metodele pedagogice folosite si forma de realizare. Paragraful 3 prezinta detaliat fiecare unitate de interactiune.

Materialul are o structura modulara permitand folosirea in mai multe feluri a instrumentelor puse la dispozitie. Paragraful 3. prezinta detaliat diferite posibilitati (recomandari) de folosire a componentelor materialului. Ficare unitate este independenta astfel profesorul poate alege ordinea abordarii sau poste chiar sa omita unele unitati.

1. Competente

Competentele vor fi sustinute si de continuturile disciplinelor:

fizica;

chimie;

desen tehnic;

studiul materialelor electronice si electrotehnice.

2. Continut

In acest capitol se prezinta unitatile de interactiune (notate cu U) si informatii generale despre fiecare dintre acestea.

U1 Polarizarea cu o singura sursa – analiza montajului

Competente specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6.

Metode utilizate: invatare prin descoperire dirijata.

Forma de realizare: se explica principiul metodei de analiza a unui montaj cu o singura sursa si se cere elevului sa determine prin masurare elementele ce definesc punctul static de functionare.

U2 Polarizarea cu o singura sursa – proiectarea montajului

Competente specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6.

Metode utilizate: invatare prin descoperire dirijata.

Forma de realizare: se explica principiul metodei de proiectare a unui montaj cu o singura sursa si se cere elevului sa calculeze si sa realizeze un montaj de polarizare dupa specificatii date.

3. Structura detaliata

Lectia este conceputa pentru a imbina metodele de invatare prin simulare si descoperire dirijata cu cele euristice.

In fiecare unitate de interactiune profesorul poate interveni cu explicatii si exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptand lectia la colectivul cu care lucreaza. Timpul alocat fiecarei unitati de interactiune este orientativ. Cum unitatile sunt independente, profesorul poate modifica succesiunea unitatilor de interactiune sau poate omite acele secvente pe care le considera neesentiale.

U1 Polarizarea cu o singura sursa – analiza montajului

Unitatea

prezinta principiul metodei de analiza;

cere elevului sa efectueze analiza unui montaj;

conduce elevul in determinarea concreta a marimilor ce caracterizeaza punctul static de functionare pentru un montaj dat;

Se realizeaza urmatorul montaj:

Se conecteaza ampermetrul in circuitul de colector al tranzistorului si se determina valoarea curentului de colector I_C = 5,17 mA

Se masoara intensitatea curentului electric ce trece prin R1, obtinandu-se valoarea I=0,53 mA

Se masoara tensiunea dintre colector si emitor V_CE = 7,37 V

Se masoara tensiunea pe R2 (intre baza si masa) V_R4 = 3,27 V

In urma acestor verificari, se poate completa tabelul:

U4 Polarizarea cu o singura sursa – proiectarea montajului

Unitatea

prezinta principiul metodei de proiectare;

cere elevului sa efectueze proiectarea unui montaj pornind de la specificatii;

conduce elevul in proiectare si determinarea marimilor ce fixeaza punctul static de functionare.

Se cere determinarea valorii rezistentelor R1 si R2.

Se dau I_C = 5 mA; V_CE = 7,5 V ; V_BE = 0,6 V.

Se considera I_R2 = 20I_B; unde

Efectuand calculele rezulta: R₁ = 80 k si R₂ = 33 k

Se executa montajul conform valorilor obtinute:

Se conecteaza ampermetrul in circuitul de colector al tranzistorului si se determina valoarea curentului de colector I_C = 4,97 mA;

Se masoara tensiunea dintre colector si emitor V_CE = 7,67 V

Se masoara tensiunea dintre baza si masa V_BM = 3,17 V

LUCRARE PRACTICA

de identificare si verificare a tranzistoarelor bipolare

Tranzistoare pnp si npn

Obiective:

Identificarea tranzistoarelor pnp si npn

Masurarea rezistentei intre terminale

Utilizarea ohmmetrului pentru identificarea celor 3 terminale: baza, emitor, colector

Verificarea relatiei de dependenta dintre principalii parametri de curent continuu

Masurarea variatiei curentului de colector in functie de curentul de baza

Calcularea factorilor de amplificare α si β

Echipament necesar:

Sursa de alimentare cu tensiune continua reglabila;

Suport pentru module;

Tranzistoare npn si pnp;

Multimetre.

Notiuni teoretice

Structura tranzistoarelor pnp si npn

figura 1

Functionarea tranzistorului se bazeaza pe capacitatea de a controla curentul dintre colector si emitor prin intermediul unui curent mic de baza. Aceasta se obtine prin polarizarea directa a jonctiunii baza-emitor si polarizarea inversa a jonctiunii baza-colector. In cazul in care tranzistorul nu este polarizat, barierele de potential sunt ca in figura 2

figura 2

Functionarea tranzistorului pnp

In functionare normala, jonctiunea emitorului este polarizata direct iar jonctiunea colectorului este polarizata invers (figura 3a).

Daca circuitul jonctiunii colectorului este deschis (figura 3b), deoarece jonctiunea emitorului (J_E) este polarizata direct bariera de potential scade. Aceasta permite purtatorilor pozitivi (goluri) sa se deplaseze dinspre emitor inspre baza.

In continuare vom considera situatia in care circuitul jonctiunii colectorului este inchis si circuitul jonctiunii emitorului este deschis (figura 3c). Polarizarea inversa face ca bariera de potential sa creasca. Prin urmare doar un curent mic va trece dinspre baza spre colector.

In final, sa presupunem ca ambele circuite sunt inchise (figura 3d). Grosimea bazei este foarte mica in comparatie cu distanta medie de deplasare a golurilor care vin din emitor astfel incat un numar mare din acesti purtatori traverseaza baza si ajung la jonctiunea colectorului. Aici sunt atrasi de potentialul negativ al colectorului si produc un curent intre emitor si colector.

figura 3

Pentru tranzistorul npn (figura 4) explicatia functionarii este similara, dar tensiunile si curentii sunt inversati comparativ cu tranzistorul npn.

figura 4

Structurile pnp si npn prezentate sunt tranzistoare bipolare (de tip BJT – Bipolar Junction Transistor).

Simbolurile lor sunt reprezentate in figura 5

figura B13.5

Sagetile arata directia conventionala a curentului de emitor.

In figura 6 sunt reprezentate sensurile curentilor prin terminale.

figura 6

In curent continuu, marimile care caracterizeaza functionarea tranzistorului sunt (figura 7):

Curentii prin terminale (I_B, I_C, I_E)

Tensiunile intre perechile de terminale (U_BE, U_CE, U_CB)

Factorii de amplificare in curent (α si β)

figura 7

Ecuatii de baza

Considerand sensul conventional al curentului cel dat de directia de deplasare a purtatorilor pozitivi se pot scrie urmatoarele ecuatii:

I_E = I_C + I_B (1)

I_C = α∙I_E + I_CB0 (2)

unde:

o    Coeficientul este cuprins intre 0,9 si 0,999

o    α∙I_E reprezinta fractiunea din curentul de emitor care ajunge in colector α este aproximativ 1)

o    I_CB0 este curentul (invers al) jonctiunii baza-colector polarizata invers si are valori de ordinul nA.

Acest curent este masurat cu terminalul de emitor in gol.

Prin inlocuirea curentului I_E din relatia 1 in relatia 2 se obtine urmatoarea relatie:

I_C = β∙I_B + I_CE0 (3)

unde:

o      (4)

o      I_CE0 = (β+1)·I_CB0   (5)

Din (4) resulta ca pentru valorile tipice ale lui se obtine pentru β un domeniu de variatie intre 10 si 1000. Din aceste ecuatii, se remarca faptul ca unui curent mic de baza ii corespunde un curent mare de colector. Aceasta ne arata ca tranzistorul este un amplificator de curent.

Pentru tensiuni exista urmatoarea relatie:

U_CE = U_CB + U_BE (6)

Factorul de amplificare in curent continuu

Din relatiile (3) si (5) se poate obtine urmatoarea relatie pentru β:

(7)

Daca in relatia (7) se ignora contributia mica a curentului I_CB0 atat la numarator cat si la numitor se obtine cel mai important parametru al tranzistorului bipolar si anume factorul de amplificare in curent continuu in conexiunea emitor comun h_FE (castig static de curent):

(8)

Curbe caracteristice

Ultimele relatii pot fi reprezentate grafic ca in figura 8, obtinandu-se caracteristicile tranzistorului.

Figura 8 Caracteristicile tranzistorului npn in conexiune emitor comun

Desfasurarea lucrarii

Deconectati toti jumperii

In lucrare este necesara masurarea unor curenti si tensiuni. Daca este disponibil un singur multimetru, acesta poate fi utilizat ca voltmetru sau ampermetru. Cand scoateti ampermetrul din circuit nu uitati sa scurtcircuitati punctele intre care a fost introdus ampermetrul.

Identificarea tranzistoarelor pnp si npn

Este necesar sa verificati polaritatea ohmmetrului: in unele cazuri, polaritatea bornelor este inversata fata de polaritatea normala in cazul in care se masoara rezistente.

Pentru tranzistoarele T2 si T3 identificati terminalele corespunzatoare bazei, colectorului si emitorului.

Comutati ohmmetrul pe domeniul cel mai mic. Masurati rezistentele dintre terminalele tranzistorului (emitor-baza, emitor-colector si baza-colector) in ambele sensuri. Comparati valorile obtinute cu valorile din tabelul de mai jos:

Tabelul 9

Cu valorile obtinute pentru rezistenta verificati ca tranzistorul T2 este npn si tranzistorul T3 este pnp.

Intrebare:

Q1 Care este reprezentarea simpla a unui tranzistor?

Doua diode in serie, in directii opuse, cu baza in mijloc;

Doua diode in paralel;

O dioda obisnuita in serie cu o dioda Zener;

Doua diode montate antiparalel;

Nici un raspuns din cele de mai sus;

Remarcati ca prin metoda de mai sus pot fi identificate terminalele tranzistorului.

Retineti faptul ca rezistenta poate varia destul de mult de la un exemplar la altul chiar pentru tranzistoare din acelasi lot.

Determinarea experimentala a relatiei dintre curenti

Reglati tensiunea de alimentare +VCC la 12 V. Conectati ampermetrele in circuitul bazei si in circuitul colectorului.

Reprezentati schema circuitului obtinut.

Masurati curentul de colector (I_C) pentru valorile curentului de baza (I_B) din tabelul de mai jos:

Reprezentati dependenta I_C = f (I_B). I_B este axa orizontala. Graficul I_C = f (I_B) este aproximativ o dreapta. Panta dreptei este egala cu valoarea factorului de amplificare in curent continuu (h_FE dat de relatia 8).

Calculati factorul de amplificare h_FE pentru fiecare pereche de valori din tabelul anterior.

Intrebare:

Q2 In ce interval se gaseste h_FE?

Relatia dintre curentii de colector si emitor

Modificati circuitul anterior deconectand ampermetrul din baza tranzistorului; conectati jumper-ul J5 in locul lui pentru refacerea continuitatii circuitului, conectati ampermetrul in circuitul de emitor, astfel incat sa puteti masura curentul de emitor.

Rotiti RV1 astfel incat I_C = 25 mA.

Masurati curentul de emitor I_E pentru aceasta valoare a lui I_C.

Calculati coeficientul

Intrebare:

Q3 Care este valoarea lui

Un numar negativ 2) Mai mare decat 10 3) Mai mic decat 10 4) Putin mai mare decat 1 5) Putin mai mic decat 1 6) Egal cu 2

Evaluare

Q4 Cate jonctiuni exista intr-un tranzistor npn?

Q5 Care relatie defineste factorul de amplificare al unui tranzistor?

2) 3) 4) 5)

Q6 Daca se utilizeaza sensul conventional al curentului, relatia corecta pentru un tranzistor BJT de tip pnp este:

1) I_E = I_C + I_B; 2) I_B = I_C + I_E; 3) -I_E = I_B - I_C; 4) I_E = I_B - I_C.

Q7 Intre coeficientii α si β exista urmatoarea relatie:

1) ; 2) +1); 3) ; 4)

Q8 Daca pentru un tranzistor se cunoaste ca , cat este valoarea lui α

LUCRAREA PRACTICA NR. 1

I.Competenta : Monitorizeaza fenomenul de poluare a solului

Tema : Determinarea calitatii solului

Scopul lucrarii : Recoltarea si pregatirea pentru analiza a unor probe de sol dintr-o zona de agrement (parc ) si o zona puternic industrializata

Substante si ustensile :

dispozitiv de prelevare ( lopata, spaclu, sonda)

ustensile pentru maruntire(mojar cu pistil, ciocan cu cap de lemn)

-etuva

-placa perforata cu doua ochiuri

- sita cu ochiuri de 250 ηm

-balanta analitica

Modul de lucru

I. RECOLTAREA PROBEI DE SOL

1. preleveaza probele de sol de 1-2 Kg , fiecare proba din stratul superficial ,

2. omogenizeaza si indeparteaza bolovanii si resturile vegetale ,

3. pune fiecare proba in saci si numeroteaza specificand locul de recoltare ,

II. PREGATIREA PENTRU ANALIZA

1. uscarea probelor

2. separarea materialelor grosiere

3. maruntirea probei

4. cernerea

5. conservarea pentru analiza

6. in functie de rezultatele obtinute completeaza tabelul urmator

LUCRAREA PRACTICA NR 2

Competenta : Monitorizarea poluarii solului

Tema : Determinarea umiditatii solului

Scopul lucrarii : Determinarea umiditatii solului din gradina scolii , din padure, din parc , de sub un copac

Substante si ustensile:

- proba de sol ,

-etuva

-exicator cu agent de deshidratare

- balanta analitica

- fiola de cantarire cu capac

-spatula

Modul de lucru:

1. se tareaza o fiola de cantarire cu capac si se noteaza masa .

2. se cantaresc 10 g din solul cu umiditate naturala , se introduc in fiola si se cantareste din nou .

3. fiola se introduce in etuva , se tine 8 ore la 105^o C , dupa care se scoate ,se cantareste din nou ,

4. se determina umiditatea cu formula , unde:  

B- masa fiolei +masa solului umed(g)

C- masa fiolei +masa solului uscat (g)

A- masa fiolei goale (g)

U – umiditatea in %(la 105 grade C )

LUCRAREA PRACTICA NR. 3

Competenta : Monitorizarea fenomenului de poluare a solului

Tema : Determinarea pH-ului solului utilizand indicatorul universal de pH sau prin masurarea pH-ului prin metoda potentiometrica .

Scopul lucrarii : Determinarea pH-ului solului din diferite folosinte ( sere de flori , padure , parc, gradina de legume , camp cultivat )

Substante si ustensile :

-suspensie sau pasta de sol

-apa distilata

- vas cu agitator

-cilindru gradat

- balanta analitica

- hartie indicator de pH sau pH-metru

Modul de lucru

I. PREGATIREA SUSPENSIEI DE SOL

1. se cantaresc 10g de sol si se trec intr-un pahar de 50-100cm³

2. se adauga 25-50cm³ apa distilata

3. suspensia se omogenizeaza bine dupa care se determina pH-ul

II. MASURAREA pH-ULUI CU POTENTIOMETRU

III.Completeaza tabelul de mai jos:

LUCRAREA PRACTICA NR. 4

II. Competenta : Monitorizarea fenomenului de poluare a aerului

Tema: Determinarea dioxidului de azot din aer, intr-o zona mult circulata cu autovehicule.

Scopul lucrarii : masurarea concentratiei de oxizi de azot din aer

Substante si ustensile :

- instalatie de prelevare a probei de aer

-solutie absorbanta

-solutie etalon –azotit de sodiu

-solutie etalon de lucru

Modul de lucru :

1 . prepararea reactivilor

2. prepararea solutiei etalon de azotit (solutia de baza si solutia de lucru )

3. determinarea NO₂

LUCRAREA PRACTICA NR. 5

III. Competenta :Conservarea biodiversitatii

Tema : Intocmiti un proiect cu tema : “Agentul economic X , sursa de poluare a raului Ialomita “ urmarid urmatoarele etape :

1. identificarea agentilor poluanti si a formelor de poluare

2. interpretarea modului de dispersie a poluantilor

3. evaluarea impactului poluarii asupra mediului biotic si abiotic .

4. completeaza tabelul de mai jos cu observatiile facute

5. impune masuri de reducere a surselor de poluare

LUCRAREA PRACTICA NR. 6

Competenta : Conservarea biodiversitatii

Tema : Presupune ca in zona in care locuiesti a avut loc un accident ecologic (o alunecare de teren )

Scopul lucrarii : impactul ecologic asupra biodiversitatii si asupra mediului inconjurator.

Modul de lucru :

1. evidentiaza cauzele care au condus la accidentul ecologic

2. analizeaza efectele accidentului ecologic asupra biodiversitatii din zona respectiva

3. aplica masuri concrete in vederea restabilirii biodiversitatii in zona afectata de accidentul ecologic .

4. completeaza tabelul de mai jos :

LUCRAREA PRACTICA NR. 7

Competenta :Analiza calitativa si cantitativa a factorilor de mediu

Tema : Identificarea cationilor prin coloratia flacarii .

Scopul lucrarii : de a identifica anumiti compusi dupa culoarea pe care o dau unei flacari .

Substante si ustensile :

-bec de gaz

-cleste metalic

-sarma de crom ,platina, nichel cu lungime de 10cm

-mina de creion

-eprubete

-perie de spalat sticlarie

-solutii de Na, K, Ca, Ba,

-mojar cu pistil

-sticla de ceas

-pahar Berzeli

Modul de lucru :

1. alege ustensilele si materialele necesare lucrarii

2. mojoreaza o cantitate mica de substanta de analizat si pune-o pe o sticla de ceas

3. umezeste substanta de analizat cu HCl

4. umezeste firul de platina (mina de creion ) cu HCl si arde-o in flacara .

5. repeta operatiile pana cand nu isi mai schimba culoarea

6. atinge mina (firul) fierbinte de substanta de analizat si introdu-o in flacara , miscand mina de la baza flacarii spre varful acesteia

7. observa culoarea imprimata flacarii de catre substanta de analizat

8. repeta operatiile pentru celelalte substante de analizat

9. completeaza tabelul cu observatiile efectuate

LUCRAREA PRACTICA NR 8

Competenta : Protectia solului

Tema : Determinarea pH-ului solului dintr-o zona unde nu s-au folosit substante chimice (ingrasaminte, pesticide etc.) si pH-ul dintr-o zona unde s-au folosit substante chimice si irigatii .

Scopul lucrarii : determinarea masurilor de combatere a deteriorarii solului

Substante si ustensile :

- apa distilata

-sol proaspat

-vase Erlenmayer de 250ml

- palnie de sticla

-hartie de filtru

Modul de lucru :

1. recoltarea probelor de sol

2. cantarirea , tratarea si filtrarea probelor

3. determinarea pH-ului cu hartia indicatoare Merck

4. completarea tabelului de mai jos :

LUCRAREA PRACTICA NR . 9

Competenta : Poluarea si protectia mediului

Tema : Masurarea temperaturii aerului

Scopul lucrarii : determinarea temperaturii aerului direct cu ajutorul diferitelor tipuri de termometre

Materiale si ustensile :

- termometru ordinar

-termometrul de minima

-termometrul de maxima

- suport de fixare a termometrului

Modul de lucru :

a) Masurarea temperaturii cu termometrul ordinar

-se fixeaza termometrul pe un suport la inaltimea ceruta de natura investigatiei , ferit de vant si razele solare

-se lasa 10-20 de min. , se citeste si se noteaza rezultatul

-citirea se face la interval de 6 ore ( orele 7, 13, 19, 01)

b) Masurarea temperaturii minime cu termometrul de maxima

- termometrul se fixeaza la o anumita inaltime pe un suport , in pozitie orizontala cu rezervorul in sus

-citirea se face tinand ochii in dreptul capatului coloanei de alcool sau toluient ( se noteaza aceasta valoare)

- se citeste capatul indicelui de culoare neagra situat in partea opusa rezervorului.

c) Masurarea temperaturii maxime cu termometrul de maxima

- se aseaza termometrul de maxima pe un suport dupa ce s-a scuturat , putin inclinat catre rezervor

-citirea se face la 6 ore , observatorul tinand ochii la nivelul meniscului coloanei de mercur

- se noteaza valorile si apoi se scutura termometrul si se aseaza pe suport

LUCRAREA PRACTICA NR. 10

Competenta: Poluarea si protectia mediului

Tema : Masurarea temperaturii solului

Scopul lucrarii: determinarea temperaturii solului cu termometrul ecologic sau ordinar

Materiale si ustensile :

-cazma

-termometrul ecologic sau termometrul ordinar

Modul de lucru :

-se sectioneaza solul cu o cazma in forma de X

-se introduce termometrul in centrul sectiunii

-se acopera cu pamant

-se lasa 10 minute

- se citeste si se noteaza valoarea

LUCRAREA PRACTICA NR. 11

Competenta :Poluarea si protectia mediului

Tema : Masurarea temperaturii apei

Scopul : determinarea temperaturii apei cu termometrul special sau simplu , cu termometrul cu aer , la suprafata apei si pe verticala .

Materiale si ustensile :

- termometru special sau termometru cu aer

- suport pentru sticla

- plumb

-sfoara

-cablu de aluminiu gradat

-dop de pluta

Modul de lucru :

- se foloseste un suport pentru sticla , legat de o bucata de plumb

+ pe verticala la partea inferioara si de un cablu de aluminiu gradat la partea inferioara.

- sticla acoperita cu un dop de pluta legat de un snur se cufunda vertical la adancimea dorita

-se scoate rapid dopul tragand brusc de snur si sticla se umple cu apa

-sticla e adusa rapid la suprafata si se introduce in ea un termometru ce se mentine 5 minute

-se citeste termometrul rapid , la umbra, ferit de razele soarelui

LUCRAREA PRACTICA NR. 12

Competenta : Ecologia si protectia mediului

Tema : Masurarea grosimii stratului de zapada si a echivalentului de apa din el

Scopul lucrarii : masurarea grosimii stratului de zapada cu ajutorul unei rigle gradate.

Materiale si ustensile:

-rigle gradate numerotate

Modul de lucru :

-se fac 3-5 masuratori la o distanta de minim 10 m una de alta

-se calculeaza apoi media valorilor obtinute pe cele doua tipuri de terenuri (expuse vantului si cele adapostite )

-echivalentul de apa din stratul de zapada se calculeaza cu relatia :

E = d x h x 10 unde :

E = echivalentul in apa exprimat in l/m ²

d = densitatea in g / cm ³

h = grosimea stratului de zapada in cm

10 = constanta

LUCRAREA PRACTICA NR. 13

Competenta : Analiza apei potabile

Tema : Determinarea duritatii temporare a apei

Scopul lucrarii : determinarea duritatii temporare a apei in diverse probe de apa

Materiale si ustensile :

-HCl , solutie 0,1N

-metiloranj 0,1%

-apa de analizat

-flacon Erlenmayer

-biureta

- cilindru gradat

Modul de lucru :

-se iau 100ml din proba de apa si se introduce intr-un flacon Erlenmayer

- se adauga 2 picaturi de metiloranj

- se titreaza cu HCl 0,1N pana se obtine virajul de la galben-citrin la galben – portocaliu.

Competenta 1 - ANALIZEAZA STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNITATII ECONOMICE

TEMA 1.1.

S.C. CONSTRUCTIA este o firma ce are ca obiect de activitate montajul de S.D.V.-uri.

Firma are un nomenclator de fabricatie de 15 produse, pe care le fabrica in serie mica.

Firma are 30 angajati.

In anul 2006, firma a introdus in productie inca 4 noi modele.

Identificati factorii care vor influenta structura organizatorica si efectele acestor influente.

TEMA 1.2.

Asociatii si dumneavoastra doriti sa infiintati o pensiune turistica si aveti in vedere angajarea a 10 persoane. In zona in care va fi pozitionata, nu mai este nicio alta pensiune turistica.

Identificati factorii care vor influenta structura organizatorica a pensiunii.

TEMA 1.3.

In fisa documentara nr.1 va sunt prezentati factorii de influenta ai structurii organizatorice. Pe baza acestei fise, completati tabelul de mai jos.

TEMA 1.4.

Incercuiti raspunsul/raspunsurile corecte:

1. Factorii externi care influenteaza structura organizatorica a intreprinderii sunt:

a) marimea si tipul intreprinderii;

b) numarul de angajati;

c) serviciile si produsele oferite;

d) competenta manageriala.

2. Marimea si tipul intreprinderii influenteaza structura organizatorica a intreprinderii prin:

a)     crearea de noi compartimente, sectii, ateliere,

b)     nu influenteaza structura organizatorica,

c)     largirea gamei de produse fabricate,

d)     angajarea de nou personal.

TEMA 2.1.

Incercuiti raspunsul/raspunsurile corecte:

1. Obiectivele postului se realizeaza prin:

a) relatiile organizatorice;

b) sarcini;

c) piramida ierarhica;

d) nivelul ierarhic;

e) linia ierarhica.

2. Totalitatea posturilor care au aceleasi caracteristici formeaza:

a) compartimentul;

b) functia;

c) linia ierarhica;

d) ponderea ierarhica;

e) nivelul ierarhic.

3. Relatiile organizatorice care asigura unitatea de actiune sunt:

a) ierarhice;

b) de cooperare;

c) interpersonale;

d) de reprezentare;

e) functionale.

Competenta 3: ANALIZEAZA MEDIUL DE RECRUTARE SI SELECTIE

TEMA 3.1.

Competenta 4: MOTIVEAZA RESURSELE UMANE

TEMA 4.1.

Iulian, sef de raion a fost promovat manager resurse umane. Sosit la serviciu, a doua zi dupa numire, dupa ce si-a admirat noul birou, s-a hotarat sa mearga la vechiul loc de munca, pentru a-l indruma pe cel care a fost numit in locul sau. Dupa o ora, a gasit pe fax un mesaj cu urmatorul continut:

Ion, cand te intorci sa treci pe la mine

Semnat:

Director general

Vasile Ion

Se cere:

a) identificarea si precizarea elementelor oricarui proces de comunicare;

b)analizati daca decizia lui Iulian de a merge la vechiul loc de munca a fost corecta.

c)Prezentati o situatie in care comunicarea sa se desfasoare in situatie inversa

( Iulian san nu fie promovat pe functie ci, decazut din functie).

Competenta 5: UTILIZEAZA PLANUL GENERAL DE CONTURI PENTRU INREGISTRAREA EVENIMENTELOR SI TRANZACTIILOR

TEMA 5.1.

La o societate comerciala se inregistreaza urmatoarele operatii economice

a) Se majoreaza capitalul social prin emisiunea a 20.000 actiuni cu valoarea de emisie de 2 lei/actiune.

Valoarea nominala a unei actiuni este de 1,5 lei.Capitalul subscris este varsat la banca de catre actionari;

b) Se decide prin hotarare AGA rascumpararea in numerar a 3000 actiuni la pretul de rascumparare de 2,5 lei /actiune.Valoarea nominala a unei actiuni este de 1,5 lei.Ulterior aceste actiuni se anuleaza;

c) Se procedeaza la reevaluarea unui utilaj.Se cunosc urmatoarele date:

valoarea contabila 50.000 lei;

valoarea stabilita la reevaluare 55.000 lei;

d) Se acopera o pierdere reportata in valoare de 1.000 lei din profitul curent al exercitiului;

e) Se inregistreaza o subventie pentru investitii de primit de la stat in valoare de 60.000 lei pentru achizitionarea unui utilaj.Se primeste subventia in contul de la banca.Se achizitioneaza utilajul de la furnizori conform facturii la pretul de achizitie de 50.420 lei,TVA 19%;

f) Se restituie o rata scadenta de credit bancar pe termen lung in valoare de 1.300 lei prin contul de la banca;

g) Se inregistreaza cheltuiala cu dobanda datorata pentru creditul bancar pe termen lung in valoare de 600 lei si se plateste dobanda prin contul de la banca;

h) Se doneaza un teren unei organizatii in valoare de 50.000 lei .TVA aferenta 19 % ;

i) Se vinde cu factura catre terti o cladire la pretul de vanzare de 100.000 lei,TVA 19%.

Se accepta de la debitor un Bilet la ordin.La scadenta se incaseaza Biletul la ordin in contul

de la banca;

j) Se scade din gestiune cladirea vanduta stiind ca valoarea contabila este de 90.000 lei,

Valoarea amortizata pana in momentul vanzarii este de 20.000 lei.

TEMA 5.2.

Societatea comerciala ” ALFA” S.A. efectueaza urmatoarele operatii economico – financiare in luna februarie:

Conform Hotararii AGA, se emit 1000 de actiuni noi la un pret de emisiune egal cu valoarea nominala de 50 lei / actiune;

Noile aporturi se realizeaza astfel: aport in natura, un mijloc de transport in valoare de 40000 lei si aport in contul de la banca in valoare de 10000 lei;

Se cumpara cu factura, de la furnizor un utilaj la cost de achizitie (valoare de intrare) de 20000 lei, TVA 19%, durata de functionare 10 ani;

Se calculeaza si se inregistreaza amortizarea lunara pentru utilajul achizitionat;

Se aprovizioneaza materii prime conform facturii, in valoare de 30000 lei, TVA 19%;

Se dau in consum materii prime, conform bonului de consum in valoare de 18000 lei;

Se inregistreaza obtinerea de produse finite la cost efectiv de 40000 lei, conform bonului de predare transfer restituire;

Agentul economic vinde produse finite conform facturii fiscale in valoare de 70000 , TVA 19%;

Se descarca gestiunea de produsele finite vandute, la cost efectiv;

Se regularizeaza TVA-ul si se plateste obligatia la bugetul statului;

Se inchid conturile de cheltuieli si venituri.

Se cere :

a.      Efectuati analiza contabila si intocmiti formula contabila pentru operatiile prezentate  

b.Intocmiti ”T-eul” contului 4427 ”TVA colectat” .

Competenta 6: COMPLETEAZA REGISTRELE CONTABILE SI BALANTA DE VERIFICARE

TEMA 6.1.

Societatea comerciala „Omega” SA prezinta la 01.03.2010 urmatoarea situatie initiala a

conturilor:

Echipamente tehnologice   20.000 lei;

Capital social subscris si varsat   21.000 lei;

Casa in lei   1.000 lei;

Credite bancare pe termen lung   10.000 lei;

Amortizarea echipamente ,mijl.de transport 3.000 lei;

Rezultatul reportat ( profit nerepartizat ) 1.000 lei;

Conturi la banci in lei   14.000 lei.

In cursul lunii martie,se inregistreaza in contabilitate urmatoarele operatii economico-

financiar

a)Conform P.V./05.03,AGA hotaraste repartizarea, in totalitate,a profitului anului precedent pentru acordarea de dividende;

b)In data de 14.03 se inregistreaza in contabilitate dobanda datorata pentru creditul bancar pe termen lung,in valoare de 500 lei si se achita din contul de la banca conform OP nr.723/14.03;

c)In data de 20.03. se achizitioneaza de la furnizori un mijloc de transport in valoare de 24 .000 lei,TVA 19% ,conform Facturii fiscale nr.240560.Durata de viata – 10 ani.Sa se calculeze si sa se inregistreze amortizarea mijlocului de transport aferenta lunii martie,folosind amortizarea lineara;

d)In data de 28.03.se vinde un utilaj catre terti, conform Facturii fiscale nr.6.501, la pretul de vanzare de 10.000 lei,TVA 19% .Valoarea contabila a utilajului este de 9.000 lei, valoarea amorizarii 2.000 lei;

e)La sfarsitul lunii se inchid (se regularizeaza) conturile de TVA ,conform Decontului de TVA ;

f)La sfarsitul lunii se inchid conturile de cheltuieli si venituri,conform Notei contabile nr,3/31.03.

Cerinte :

1)sa se inregistreze cronologic operatiile economico-financiare in Registrul Jurnal;

2)sa se inregistreze sistematic operatiile in conturi ( Cartea Mare ) ;  

3)sa se intocmeasca balanta de verificare cu patru serii de egalitati .

TEMA 6.2.

SC ALFA SRL efectueaza urmatoarele operatiuni economico financiare :

Achizitioneaza materii prime in valoare de 100 lei plus T.V.A

Ridica de la banca suma de 500 lei

Se dau in consum materii prime in valoare de 80 lei

Se achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 180 lei (T.V.A inclus) si materii prime in valoare de 200 lei (T.V.A inclus)

Se achita contravaloarea mijlocului de transport si contravaloarea materiilor prime din disponibilul de la banca

Achizitionaeza materii prime in valoare de 100 lei plus T.V.A cu plata imediata din casierie

Se cere :

a)     Efectuati analiza contabila folosind simboluri si denumirea contabila pentru fiecare operatie stabilind tipul de modificare bilantiera

b)     Stiind ca soldul initial al contului 301 *materii prime* este 50 lei calculati soldul final

TEMA 6.3.

Societatea comerciala „TRANSMIM” S.A. efectueaza in luna martie urmatoarele operatii economico – financiare:

Conform hotararii AGA, in data de 03.03.2009 se rascumpara, prin contul de la banca, 500 actiuni proprii la pretul de rascumparare de 80 lei pe actiune, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 100 lei pe actiune.

Pe data de 04.03. 2009, se anuleaza actiunile rascumparate conform notei contabile nr. 534

Pe data de 10.03. 2009, se achizitioneaza piese de schimb de la furnizor in valoare de 10 000 lei. TVA 19%, conform avizului de insotire a marfii nr. 104

Pe data de 11.03.2009 se primeste factura nr. 5012 pentru piesele de schimb achizitionate

Se achita datoria fata de furnizorul de piese de schimb, cu un bilet la ordin care se deconteaza in favoarea furnizorului, din contul bancar, pe data de 15.03.2009

Pe data de 17.03. 2009, conform facturii nr. 2578 se vinde un mijloc de transport, la un pret de vinzare de 40000 lei, TVA 19%

Pe data de 17. 03.2009, se scoate din evidenta mijlocul de transport vandut, evaluat la 50000 lei, amortizat 50%

Pe data de 25.03.2009 se incaseaza contravaloarea mijlcoului de transport vandut prin contul bancar.

Se regularizeaza TVA - ul

Se inchid conturile de venituri si cheltuieli

Se cere :

a. efectuarea analizei contabile si intocmirea formulei contabile pentru fiecare operatie economico – financiara enuntata

b. intocmiti Registrul Jurnal pentru operatiile enuntate

TEMA 6.4

La S.C. ALFA S.A. se inregistreaza urmatoarele operatii economice:

a) Cumpararea cu factura de la furnizori a unui teren la valoarea de intrare de 100000lei.

b) Amortizarea unui mijloc de transport pe cel de-al 4-lea an cunoscandu-se urmatoarele date: valoare

de intrare 200000 lei, durata de utilizare 10 ani; se utilizeaza metoda amortizarii degresive;

c) Scoaterea din patrimoniu a unui echipament tehnologic, cunoscandu-se valoarea de intrare 150000 lei,

valoarea amortizata 70000 lei, valoarea la care a fost vandut 100000lei.

d) Achizitionarea unui spatiu comercial la valoarea de intrare 120000 lei, care detine un fond comercial

evaluat la 30000lei, document justificativ factura.

e) Obtinerea prin productie proprie a unui soft de contabilitate la cost de productie 5000lei.

f) Vanzarea unui mijloc de transport la pret de vanzare 200000 lei, document factura.

TEMA 7.1.

Patronul unei firme face o vizita la unul din magazinele sale. Fiind nemultumit de situatia prezenta, s-a adresat sefului de magazine pe un ton ridicat, in prezenta angajatilor si a doi sefi ai unor unitati similare, veniti in vizita. Patronul a spus: “ Sunt foarte nemultumit de activitatea pe care o desfasori. Oamenii nu stiu la prima ora ce au de facut, unitatea nu este aprovizionata zilnic, fiecare isi paraseste locul de munca cand doreste si isi rezolva problemele personale in timpul programului. Sa-ti fie clar, de maine nu mai lucrezi in aceasta unitate“ . Patronul a plecat furios trantind usa. A doua zi seful de magazine a venit la lucru indeplinind aceeasi functie timp de doua saptamani. Dupa trei zile, circula zvonul ca a fost angajat un nou sef, dar acesta nu a aparut in realitate. In consecinta vechiul sef a inceput sa lucreze din ce in ce mai greu cu subordonatii pierzandu-si autoritatea. La sfarsitul celor doua saptamani patronul telefoneaza sefului de sala si ii comunica ramanerea in functie.

Se cere:

a)     Identificati si precizati elementele comunicarii.

b)     Precizati ce mijloc de comunicare a folosit patronul pentru a-i comunica ramanerea in functie a sefului de magazine dup a ce acesta si-a schimbat comoprtamentul fata de subordonati.

c)     Enumerati ce reguli de comunicare a incalcat patronul.

d)     Analizati comunicarea facuta de patron prin telefon

e)     Prezentati un scurt scenariu in care sa aratati cum ar fi trebuit sa aiba loc comunicarea in situatia prezentata.

TEMA 8.1.

Elaborati un contract de locatiune intre S.C. IALOMITA S.A. din Slobozia, strada Gheorghe Doja nr. 16 si S.C. ELCO S.R.L. din Fetesti, strada Carpati nr. 32 privind un spatiu pentru sediul agentiei de turism S.C. ELCO S.R.L., in Slobozia, strada Zorilor, bloc 26 A, apartament 3, scara 1, parter.

La negocierea si intocmirea contractului au participat domnul director Ion Marin din partea S.C. IALOMITA S.A. si doamnul director Ionescu Vasile din partea S.C. ELCO S.R.L.

Durata incheierii contractului este de 1 an, iar chiria stabilita de 500 euro pe luna, plata facandu-se anticipat.

La redactarea contractului se vor urmari:

a) redactarea, in cel mult o pagina a contractului de locatiune;

b) sa cuprinda elementele de baza ale contactului de locatiune;

c) sa se mentioneze trei prevederi ale contractului considerate necesare de catre cele doua parti.

TEMA 8.2.

Intocmiti un contract de vanzare – cumparare intre SC Aura SRL Slobozia, furnizor de materiale de constructii si SC Marvia SRL Fetesti.

Obiectul contractului il constituie vanzarea cumpararea a 300 saci ciment la pretul de 25 lei/sac, lunar, pe parcursul anului 2007. Plata se face prin virament bancar la sfarsitul fiecarei luni.

Competenta 9: UTILIZEAZA INSTRUMENTE DE PLATA

TEMA 9.1.

SC VIO SRL achizitioneaza de la SC OMEGA SRL materii prime in valoare de 8.000 lei , pe care le achita cu ordin de plata la data de 31/01/2010 SC VIO SRL are contul nr . 27484325 deschis la Banca Transilvania Slobozia iar SC OMEGA SRL are contul nr. 7859000 deschis la BANCA COMERCIALA ROMANA - -Slobozia .

Cerinte :

a)Identificati elementele pe care ordinul de plata le pune in relatie directa, conform datelor din problema ;

b)Completati documentul la care se face referire in enuntul cazului considerat;

TEMA 9.2.

In orasul ‚’X’’functioneaza mai multe firme care au ca obiect de activitate comercializarea produselor electronice .Veniturile locuitorilor sunt mari , cererea este in crestere . Firma ‚’A’’ este amplasata in centrul comercial al orasului , pretul produselor este mare , personalul a fost schimbat de mai multe ori in ultimul an , conducerea firmei a fost instruita in strainatate , dispune de resurse financiare mari , asigura transport la domiciliu , instalare si servicii gratuite timp de un an , Firma B se afla in zona depozitelor de la marginea orasului , practica preturi mici , produsele provin de la firme putin cunoscute pe piata .Magazinul se afla in interiorul depozitului, conducerea fiind asigurata de patron , care este un fost electrician .In ultimul an , firma a inregistrat o scadere a vanzarilor .Cifra de afaceri a firmei A a fost de 90 milioane de RON , iar a firmei B de 30 mil de RON .

Se cere :definirea , scrierea , si determinarea cotelor de piata absoluta si relativa ale celor doua firme ,cunoscand ca firma A este lider de piata , firma B se afla pe locul doi , iar vanzarile totale sunt de 300 mil RON.

TEMA 9.3.

Pentru asigurarea mijloacelor fixe SC „URSCIA” S.A. , cod fiscal RO 12345678 cu contul nr. 82765901 deschis la BCR, filiala din Orsova, incheie un contract de asigurarea cu SC „ASIROM”SA. cod fiscal 24689012 cu contul nr. 15684527 deschis la BRD, filiala Turnu Severin. In ziua incheierii contractului se intocmeste ordinul de plata nr. 7 din 15.03.2009 pentru prima rata de 800 lei.

Se cere

a) completarea documentul la care se face referire in enuntul considerat.

b) prezentati circuitul local al acestui ordin de plata

TEMA 9.4.

SC AURA SRL achizitioneaza de la SC ELTA SRL materii prime in valoare de 10.000 lei , pe care le achita cu ordin de plata la data de 31.06.2008 SC AURA SRL are contul nr . 27484325 deschis la Banca Transilvania Slobozia iar SC ELTA SRL are contul nr. 7859000 deschis la BANCA COMERCIALA ROMANA - -Slobozia .

Cerinte

Sa se completeze Ordinul de plata pentru cazul prezentat .

TEMA 10.1.

Potrivit Asociatiei americane de marketing , serviciul comercial reprezinta :

a. activitate oferita cu ocazia actului de vanzare, care asigura avantaje si satisfactii cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun ;

b. suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care le ofera un magazin clientelei sale ;

TEMA 11.1. Incercuiti varianta de raspuns corecta :

1. Asiguratorul este o persoana:

a)fizica

b)juridica

c)fizica si juridica

2. La asigurarea de bunuri obligatorii suma asigurata se stabileste:

a) in functie de propunerea asiguratului

b) pe baza normelor de asigurare

c) in functie de caracterul sau

3. Facand produsul dintre norma de asigurare si numarul unitatiilor de obiect asigurat vom obtine …………….. pentru bunul respectiv:

a) prima de asigurare

b)suma asigurata

c)cota tarifara

4. Daca un agent economic incheie o asigurare pentru salaratii sai care sunt transportati la si de la locul de munca cu autovehicule apartinand agentului economic, salariatii au calitatea de

a)beneficiari a asigurarii

b)asigurati

c)contractanti ai asigurarii

5. Tot in acelasi caz agentul economic are calitatea de

a)asigurator

b) contractant al asigurarii

c)asigurat

6…………………….reprezinta persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata fara ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare.

a)contractantul asigurarii

b)beneficiarul asigurarii

c)asiguratul

7. Asiguratul poate fi persoana:

a)fizica

b)juridica

c)fizica si juridica

8. In cazul asigurarii de raspundere civila asiguratul se suprapune cu:

a)contractantul asigurarii

b)beneficiarul asigurarii

c) contractantul asigurarii, beneficiarul asigurarii

9. Care este operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea asigurarii:

a)despagubirea asigurararii

b)evaluarea in vederea asigurarii

c)suma asigurarii

10. Cota de prima tarifara se mai numeste si:

a)cota de baza

b)prima neta

c)prima bruta

11. Asiguratorul are obligatia de a:

a)de a ingriji bunurile

b)de a plati despagubire

c)de a se asigura impotriva unui prejudiciu

12. In cazul asigurarii de persoane pot aparea:

a)persoane fizice care indeplinesc conditiile prevazute in actele normative

b)persoane juridice care indeplinesc conditiile prevazute in actele normative

c)atat persoane fizice cat si persoane juridice care indeplinesc conditiile prevazute in actele normative

13…………………….se determina inmultind suma asigurata cu o cota de prima tarifara stabilita pentru fiecare 100 sau 1000 de unitati monetare.

a)adaosul

b)volumul primelor de asigurare

c)cota de prima tarifara

14. Suma asigurata la asigurarile de bunuri facultative se stabileste in functie de:

a)caracterul sau

b)propunerea asiguratului

c)valoarea bunului asigurat

15. Durata de asigurare este un element specific asigurarilor :

a)facultative

b)obligatorii

c)asigurarii de viata

16. Fransiza simpla mai poate fi denumita si:

a)deductibila

b)atinsa

c)absoluta

17. Asigurarea a fost conceputa in asa fel incat:

a)sa permita acordarea de despagubiri mai mari decat paguba

b)sa imbogateasca asiguratul

c)sa nu permita acordarea de despagubiri mai mari decat paguba

18. Fransiza deductibila mai poarta denumirea de :

a)absoluta

b)simpla

c)atinsa

19. Asiguratorul isi poate constitui fondul necesar achitarii despagubirilor si alte fonduri prevazute de lege din:

a)normele de asigurare

b)sumele asigurate

c)primele de asigurare

20. Prima neta este destinata:

a)formarii resuselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurari

b)finantarii unor eventuale masuri de prevenire a pagubelor

c)constituirii fondului necesar achitarii despagubirilor

TEMA 12.1. Incercuiti varianta de raspuns corecta :

1. Contractantul asigurarii este :

a.persoana care incheie contractul de asigurare si se obliga sa plateasca primele de asigurare dar nu este si titularul indemnizatiei de asigurare

b. persoana caruia asiguratorul urmeaza sa-i plateasca indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat

c.persoana fizica sau juridica care se asigura impotriva unor evenimente ce pot sa apara.

2. Ce indicatori se pot utiliza in stabilirea dimensiunii pietei asigurarilor?

a. ponderea in ocuparea fortei de munca si ponderea pe piata capitalurilor de

imprumut;

b. PIB, PNB, eficienta folosirii capitalului si a fortei de munca;

c. numarul politelor anulate la un moment dat si numarul contractelor de asigurare

incheiate;

d. numarul politelor in vigoare, valoarea anuala a primelor de asigurare, numarul

contractelor incheiate si cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta.

3. Care sunt firmele existente pe pietele internationale ale asiguratorilor?

a. asiguratorii si reasiguratorii, intermediarii si firmele ce ofera servicii specializate asociate activitatii de asigurare;

b. societatile de actiuni, societati mutuale, pool-uri, asociatii;

c. societati de capital, burse de asigurari si asigurari de stat;

d. companii de asigurari, sindicate Lloyd’s, pool-uri si asociatii.

4.Obligatia de a plati indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat revine:

a.asiguratului

b.asiguratorului

5. Printre indicatorii ce cuprind gradul de implicare al asigurarilor in viata economico-sociala se numara:

a. Valoarea anuala a primelor de asigurare

b. Numarul politelor de asigurare in vigoare

c. Ponderea asigurarilor in PIB si PNB

d. Numarul contractelor incheiate si cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta

Ce semnificatie are “rating-ul” din punct de vedere al clientilor?

a. metoda de apreciere a gradului de eficienta a plasamentelor de investitii;

b. marimea obligatiilor pe care le poate asuma societatea de asigurare;

c. gradul de capitalizare al societatii si puterea financiara.

d. abilitatea de a plati daunele produse de riscul asigurat.  

7. Precizati trasaturile caracteristice ale pietei concurentiale perfecte:

a. existenta unui numar mare de societati de asigurari pe piata;

b. compensarea financiara a pagubelor, prevenirea pagubelor, economisirea;

c. sumele de asigurare nu se majoreaza, iar primele de asigurare se pot indexa

d. transparenta, omogenitatea produsului, atomicitate, libertatea de intrare-iesire;

8.Beneficiarul asigurarii este:

a.Persoana fizica sau juridica ce se asigura impotriva unor evenimente ce pot sa apara;

b.Persoana juridica care in schimbul primei de asigurare isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate

c.Persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea , fara ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare.  

9.Prima de asigurare reprezinta:

a.suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului;

b.suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului

c.partea din dauna care ramane in sarcina asiguratului

10.Contractantul asigurarii :

a.se intalneste doar in cazul asigurarilor obligatorii

b.este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asigurat

c.este persoana juridica care in schimbul primei de asigurare isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate

11.Prima de asigurare reprezinta:

a.suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului;

b.suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului

c.partea din dauna care ramane in sarcina asiguratului

12. Prin operatia de reasigurare societatea care cedeaza o parte din riscuri devine:

a)reasigurat

b) reasigurator

c)coasigurator

TEMA 12.2.

a)Precizati care sunt conditiile obiective care au condus la dezvoltarea asigurarilor.

b)Explicati notiunile de cerere de asigurare potentiala si cerere de asigurare efectiva.  

c)Precizati trei atributii principale ale comisiei de Supravegere a Asigurarilor.

d)Completati spatiile punctate:

„Raporturile dintre asigurat si asigurator se nasc fie ………………………….., fie prin contractul de asigurare, in cazul ………………………………………….

TEMA 12.3.

Raspundeti la urmatoarele intrebari: :

1. Ce reprezinta reasigurarea?   
2. Ce este fransiza deductibila?
3. Ce reprezinta coasigurarea?
4. Ce este fransiza nedeductibila?