Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Camere de stingere ale arcului electric

tehnica mecanica




Camere de stingere ale arcului

electric.




Conditii necesare īntreruperii circuitelor

Medii de stingere

Tehnica īntreruperii circuitelor in functie de mediul de stingere

a.    Aerul atmosferic mediu de stingere al arcului electric

i. Efectul de electrod si nisa

ii. Suflaj magnetic . Pereti reci

b.    Vidul mediu de stingere al arcului

c.     Rupere īn ulei

d.    Rupere īn SF6

e.     Materialul granulat

Conditii necesare īntreruperii circuitelor electrice.


Īntrerupere ideala

Rezistenta acestui īntrerupator trebuie sa treaca instantaneu din zero īn valoare infinita.

Timpul fizic de īntrerupere trebuie sa fie de ordinul micro pāna la 1 ms. cānd dt tinde spre zero supratensiunile Ldi/dt tind la infinit

Dezavantaj -supratensiunile Ldi/dt   tind la infinit cānd dt tinde spre zero. Efecte -strapungerea mediului dintre contacte- formarea arcului electric in spatiul dintre contacte sub forma unui canal

Actiune mediului Daca mediul dintre contacte actioneaza cu o energie mare asupra acestui canal reuseste sa-l stranguleze si arcul se stinge.

Energia necesara strangularii canalului ionizat raportata la purtatorii de sarcina din acest canal poarta denumirea de tensiune de refacere dielectrica sau tensiune de tinere

Conditii de strangulare intre tensiunea ce stranguleaza canalul Ud si tensiunea ce mentine acest canal.(tensiunea tranzitorie de restabilire U r) .

tensiunea de arc si tensiunea de restabilire . Ua(t) sa fie superioara tensiunii oscilante de restabilire Ur(t);

corelarea intre tensiunea de tinere si tensiunea de restabilire. Ut(t) sa fie superioara tensiunii oscilante de restabilire Ur(t).

Tensiuni la trecerea prin zero a curentului  

viteza de crestere a tensiunea de tinere > viteza de crestere a TTR

Parametrii ai tensiunii tranzitorii de restabilire(CEI 60056 )


Tensiunea nominala a retelei (kV)







Valoarea de vārf a TTR Umax    (kV)







Timp de crestere a TTR (ms)







Viteza de crestere a TTR Umax/t    (106kV/s)







Corelari ale tensiunilor la stingerea arcului

Caracteristicile mediului de stingere:

sa aiba o conductivitate termica ridicata īn special īn faza de stingere a arcului electric (l mare la T mare) ;

sa aiba o tensiune de refacere a dielectricului (tinere) cāt mai ridicata cu un timp de refacere dielectrica cāt mai redus ;

la temperaturi īnalte sa prezinte o conductivitate electrica ridicata pentru a reduce la minim rezistenta arcului electric. Reducerea rezistentei arcului implica pierderi Joule - Lentz reduse īn coloana de arc deci energie mica a coloanei arcului;

la temperaturi joase conductivitatea electrica trebuie sa fie cāt mai redusa, apropiata de a materialului izolant pentru a face cāt mai simpla restabilirea tensiunii.

Calitatea de material izolant a unui mediu este masurata prin tensiunea de strapungere dielectrica dintre contacte care depinde de presiunea si distanta dintre electrozi.

Curbele lui Paschen prezinta tensiunea de strapungere (īn KV) functie de distanta dintre electrozi si presiune, avānd trei zone de dependenta functie de produsul distanta electrozi si presiune:

* zona de presiune īnalta (1 - 10) bar cm īn care tensiunea de strapungere este proportionala cu presiunea si distanta dintre contacte;

* zona de presiune scazuta (0,1 - 0,0001)bar cm īn care tensiunea de strapungere are un minim cuprins īntre 200 - 600 V dependent de tipul mediului;

zona de vid absolut īn care tensiunea de strapungere depinde de distanta dintre contacte si suprafata contactelor.

Mediile cele mai utilizate īn camerele de stingere sunt:

aerul,

vidul avansat,

hexaflorura de sulf (SF6)

materialul granulat (nisip de cuart).


Stingerea arcului presupune:

sa furnizez coloanei arcului o tensiune mai mica decat cea necesara sau

procesele de deionizare sa fie mai puternice decat cele de ionizare sau energetric sau

extragere de caldura din coloana arcului mai mult decat se dezvolta

Realizarea acestor conditii este posibila prin actiunea unei forte (de orice natura ) care sa actioneze asupra coloanei de arc , forta care sa alungesca sau sa intensifice schimburile energetice intre colana si mediul de stingere

3.1 Aerul atmosferic mediu de stingere al arcului electric

Proprietati la presiunea atmosferica

timp de refacere dielectrica destul de ridicat (10ms)

tensiune de strapungere de 30 KV/cm.

Principii de stingere Arcul electric ce se formeaza īntre contacte trebuie, pentru a fi stins, sa fie alungit artificial prin suflaj magnetic sau prin divizarea coloanei arcului electric īntr-o suma de arcuri scurte si alungite sub efectul de electrod si nisa.

a. Efectul de electrod si nisa



tensiunea necesara arcului electric (relatia Ayrton) >26V

Efectul de electrod consta īn divizarea arcului īn n segmente īn scopul cresterii de n ori a caderii de tensiune dintre electrozi.

Efectul de electrod

Īn situatia divizarii īn n segmente ecuatia de stingere a arcului (tensiunea necesara arcului >TTR ) este:

g factor de oscilatie (

relatie din care la "tensiunea de utilizare cunoscuta" a retelei se poate determina numarul de "placute" din camera de stingere (gl1 astfel:

cu a (100 - 200)V functie de curent (I=400 - 10)A

Efectul de electrod este īntotdeauna asociat cu efectul de nisa. Coloana arcului electric ce se formeaza īntre piesele de contact poate fi asociata cu un conductor electric fluid (model cilindric) situat īn vecinatatea unor placi feromagnetice.

Forta pe unitatea de lungime a coloanei arcului electric este:

unde 2a - distanta īntre coloana arcului si imaginea ei, I - curentul din coloana arcului, - factor de corectie al fortei ce caracterizeaza gradul de umplere a camerei de stingere cu N placute feromagnetice de grosime e.


Efect de nisa

Principiul de stingere descris este frecvent utilizat la stingerea arcului electric c.a. īn contactoarele si īntrerupatoarele de joasa tensiune.

Aplicatie

Rezolvare: Īntrucāt este utilizat pentru pornirea unui motor asincron cu colivie īn regim AC-3 trebuie sa suporte curentul limita . Acestui curent īi corespunde o valoare a tensiunii de calcul a=50. Numarul de intervale este dat de relatia:

Numarul de placute este n=8.

b. Suflaj magnetic . Pereti reci

Arcul electric ce se formeaza īntre contacte ,poate fi stins daca este alungit sub actiunea unei forte.

Concluzie

1Actiunea oricarei forte (magnetice, mecanice etc.) asupra coloanei arcului determina alungirea acestuia.

2 Extragerea caldurii din coloana arcului se face prin contactul acesteia cu peretii reci din camera de stingere( principiu denumit deion deoarece o mare cantitate de caldura din coloana arcului este absorbita de peretii reci ai camerei de stingere-deionizare). Arcul electric ce se formeaza īntre contacte este alungit sub actiunea fortei magnetice si deionizat prin contactul acesteia cu peretii reci din camera de stingere

Camere de stingere

Arcul electric este racit īn contact cu peretii reci, confectionati din material refractar .

Camerele de stingere pot fi

largi unde distanta dintre pereti este mult mai mare decāt diametrul coloanei de arc,

Eficacitate o au contactele īn forma de coarne .Piciorul de sprijin al arcului electric pe piesa de contact este foarte mobil , putānd fi deplasat usor sub actiunea unei forte.

Deplasarea coloane de arc este caracterizata printr-o viteza normala pe coloana de arc vn si o viteza de alungire vt .

Efectul celor doua viteze asupra coloanei arcului implicit a stingerii se studiaza prin actiunea separata a fiecarei viteze.

Ruperea arcului electric este independenta de viteza tangentiala dar īn schimb aceasta afecteaza energia din coloana arcului īn sensul ca aceasta energie a coloanei arcului, scade pe masura ce creste viteza tangentiala conform relatiei dWa=uidt =ui(dx/vt) .

Deplasarea coloanei arcului cu viteze normale vn diferite , deplasare efectuata sub actiune fortei magnetice Lungimea la care se rupe arcul electric se determina din relatia , conducānd la JBdl= rd(vn2/2) echivalenta cu JBl=(rvn2)/2.

Īn concluzie lungimea arcul electric depinde de viteza normala a coloanei arcului electric .Pe de alta parte cresterea vitezei se obtine prin cresterea inductiei.  

Viteza de intrare a arcului electric īn camera de stingere, se determina din ecuatia de echilibru a fortelor ,ce actioneaza asupra coloanei de arc (forta electromagnetica si ascensionala ) avānd expresia .

Experimental se determina viteza cu relatia

Daca fanta este īngusta 2-5 mm, curgerea este turbulenta iar viteza poate fi determinata cu relatia (Kukekov) experimentala ., m/s.

camere de stingere cu sicane directia arcului electric, care strabate sicana ,face unghiul a cu directia inductiei magnetice iar viteza de avans devine unde unde k=0,8 tine seama de caderea de tensiune magnetica īn miezul de fier al sistemului de suflaj, N- reprezinta numarul de spire al bobinei de suflaj, iar dp este distanta dintre talpile polare.

Cerinte pentru electromagnetul de suflaj

- īnfasurarea se conecteaza īn serie cu arcul(calea de curent) pentru a realiza sincronism īntre variatia curentului si a inductiei

- miezul electromagnetului trebuie lamelat pentru ca energia magnetica acumulata sa fie minima si sa nu se produca defazaj īntre flux si curent

- īn cazul curentilor intensi inductia magnetica este ridicata si-i posibila saturarea circuitului magnetic caz īn care ruperea arcului se face violent cu depunere de metal topit pe contacte.

Domenii de aplicare in special in cc la contactorul de cc RBC sau RMC si la īntrerupatoarele ultrarapide de cc sau de medie tensiune


3.2 Vidul mediu de stingere al arcului

a Proprietatile dielectrice ale vidului

presiune este redusa in domeniul 10-1Pa-10-5 Pa sau 10-3- 10-7 bar. In īntrerupatoare valoarea tipica a presiunii este 10-6mbari Tensiunea de tinere 50KV

12mm distanta intre electrozi


energia de interactiune este neglijabila. La acesta presiune 1mm3 de volum contine 27 106 molecule de gaz a caror interactiune (U/pd) este neglijabila intre doua ciocniri . Valoarea minima a tensiunii de tinere a vidului se obtine la 10-3 bari

b Arcul electric in vid se formeaza emisie termoelectronica

Densitatea de curent are valori semnificative numai pentru cāmpuri electrice intense de 109-1010 V/m (valoare tipica 100KV/cm =107V/m)

Tip arc

arc electric concentrat

difuzat in functie de valoarea curentului electric astfel:

La valori intense >10.000 A arcul este concentrat avānd piciorul de sprijin pe o arie foarte mica mm2 si produce valori foarte ridicate de temperatura . Stingerea arcului este conditionata de cantitatea de vapori metalici Daca densitatea de vapori pe metru cub depaseste valoarea de 1022 arcul se reaprinde

La valori reduse ale curentului electric de cateva sute de amperi arcul difuzeaza intr-o suma de arce mici cu valori ale densitatii curentului de ordinul 105-107A/cm2,

suprafata de sprijin a coloanei arcului fiind de ordinul 10-5cm2,

temperatura atinsa fiind 3000K

combina emisia termoelectronica cu emisia datorata actiunii campului electric unde ionii pozitivi din metal au suficienta energie cinetica (30-50 eV) pentru a parcurge distanta anod-catod Tensiunea in coloana arcului are aproximativ 80V..

Toate realizarile tehnice se confrunta cu

reducerea supratensiunilor

reducerea eroziunii contactelor

reducerea fenomenului de difuziune a arcului pentru cresterea capacitatii de rupere a intreruptoarelor

reducerea cantitatii de vapori metalici

Cercetarile in vederea eliminarii acestor neajunsuri sunt concentrate pe doua directii

controlul arcului electric prin camp magnetic pentru a misca piciorul arcului pe suprafata electrozilor

compozitia materialului de contact

Campul magnetic in intrerupatoarele cu vid poate fi aplicat radial sau axial

Campul magnetic radial este produs de circulatia curentului electric prin modificarea geometrica a electrozilor , arcul rotindu-se circular sub actiunea fortei magnetice si incalzind uniform suprafata electrozilor

Camp magnetic radial

Campul magnetic axial, utilizat in special pentru arcul difuz.





La aceeasi capacitate de rupere a intrerupatorului cu vid , campul magnetic radial reduce temperatura pe suprafata electrozilor iar campul magnetic axial reduce tensiunea coloanei arcului si eroziunea contactelor.

Materialele de contact cele mai utilizate sunt aliajele Cu(50-80%) -Cr(50-20%) avand rezistenta la eroziune , iar mai recent Cu(98%) -Bismut(2%) sau Ag-W-Cu.

Aplicatii

Pe partea de joasa tensiune din cauza costului ridicat al īntrerupatoarelor cu vid se produc pentru curenti de 800-2500A avānd capacitatea de rupere de 75kA.

3.3 Rupere īn ulei

Īntreruptoarele cu ulei sunt folosite īn principal pentru tensiuni cuprinse intre 5 si 150 kV.

Principiul de stingere

Hidrogenul obtinut din descompunerea moleculelor de ulei serveste drept mediu de extinctie. Acesta este un bun agent de stingere datorita proprietatilor sale termice si timpului sau constant de deionizare care este mai bun decāt al aerului, in special la presiuni mari.

La separatie, arcul face ca uleiul sa se descompuna eliberānd hidrogen (≈70%), etilena (≈20%)(?), metan (≈10%) si carbon liber. O energie dezvoltata de arc de 100 kJ produce aproximativ 10 litri de gaz. Acest gaz formeaza o bula care, datorita inertiei masei de ulei, este obtinuta īn timpul īntreruperii la o presiune dinamica care poate atinge de la 50 la 100 bari. Cānd curentul trece la 0, gazul se dilata si sufla pe arcul care este stins.

Tipuri de īntrerupatoare cu ulei

Īntreruptoare cu ulei mult (camera de stingere plasata in cuva)

Īntreruptoare cu ulei putin(uleiul ocupa numai camera de stingere)

Camere de stingere

cu jet trensversal creat prin descompunerea uleiului(curent intens stin in zona superioara iar cel redus in zona inferioara)

jet combinat creat partial mecaniccu aductiune prin tija mobila

expandarea cu control de presiune -camera elastica

q       Principalele caracteristici ale īntreruptoarelor de circuit cu ulei putin

Curentul de scurtcircuit sau curentii de valori ridicate necesita pentru contactul mobil un diametru minimal.

Lungimea camerei de stingere si deplasarea componentelor mobile sunt practic proportionale cu tensiunea aplicata.

Pentru a evita presiunea excesiva, timpul minim de arc pentru a rupe un curent mare trebuie sa fie mai mic de 10 ms si trebuie sa dureze mai putin de 40 ms pentru curentii critici.

Carcasa izolatoare a camerei de stingere trebuie de asemenea sa fie proiectata sa reziste la presiunile mari

Dezavantaje:

Descompunerea uleiului nu este reversibila.

Descompunerea uleiului si uzura contactelor deterioreaza calitatea dielectrica rezultānd costuri suplimentare de īntretinere.

Īn cazul unor reīnchideri rapide polul ramāne la o presiune mare si capacitatea de rupere este redusa.

Riscul de explozie si foc nu este complet eliminat.

Cāmpuri de aplicare pentru rupere īn ulei

Aceasta tehnica de rupere a fost larg folosita īn transmisia si distributia de energie electrica.(120-420KV) si curenti pana la 2000A. Ea este progresiv īnlocuita de tehnicile de rupere īn vacuum si SF6.


3.4 Rupere īn SF6

Tehnica de rupere care foloseste acest gaz a fost prima data dezvoltata īn anii 1970 asemenea tipului de rupere īn vacuum.

A Proprietati ale SF6

Proprietati chimice

Īn starea sa pura SF6 este un gaz incolor nepoluant, inodor, neinflamabil si netoxic. Este insolubil īn apa.

Din punct de vedere chimic este inert: toate legaturile chimice din molecula sunt saturate si are o energie mare de disociere (+1.096 kJ/mol) de asemenea o capacitate mare de evacuare pentru caldura produsa prin arc (entalpie mare).

In timpul arcului, īn care temperatura poate ajunge īntre 15.000 K si 20.000 K SF6 se descompune. Aceasta descompunere este virtual reversibila: cānd curentul este redus temperatura este redusa si ionii si electronii pot sa refaca molecula de SF6.

Un numar mic de produsi sunt obtinuti din descompunerea SF6 īn prezenta impuritatilor dioxid de sulf SO2F2 sau tetraflorura de carbon CF4. Acesti produsi ramān concentrati īn bol si sunt absorbite usor de compusii activi, cum ar fi silicat de aluminiu, care sunt de obicei plasate īn mediul ruperii.

Proprietati fizice

q      


Proprietati termice


Conductivitatea termica a SF6   este egala cu cea a aerului dar cercetarea curbei conductivitatii termice a SF6 la temperatura ridicata scoate īn evidenta un vārf la temperatura 20000K -temperatura de disociere a SF6 .




SF6 are un gradient dielectric ridicat datorita proprietatilor electronegative ale fluorului Durata de viata a electronilor liberi ramāne scazuta si cu moleculele de SF6 ei formeaza ioni grei cu mobilitate redusa. Probabilitatea unei defectiuni dielectrice printr-un efect de bulgare este astfel īntārziata. Aceasta da acestui mediu un timp constant extrem de mic de deionizare

B Arcul electric īn SF6

Din punct de vedere electric conductivitatea electrica este functie de temperatura , astfel:

La temperaturi mici ale coloanei arcului < 5.000°C -conductivitatea electrica este neglijabila ( se comporta ca izolator)

La temperaturi ridicate> 50000 K conductivitatea electrica este foarte mare ( se comporta ca un conductor) Raza echivalenta a coloanei arcului este foarte redusa

Din punct de vedere termic regasim un miez cu conductivitate ridicata īnconjurat de un īnvelis rece de gaz pentru temperaturi pana in 5.0000K . Miezul si īnvelisul sunt separate de o diferenta de temperatura asemanatoare cu temperatura de disociere a moleculei. In jurul a 2.000°C acest prag ramāne neschimbat la variatia intensitatii curentului

La aparitia arcului curentul este tinut de miez cānd pragul de temperatura la acest nivel este mai mic decāt temperatura minima de ionizare iar īnvelisul extern ramāne izolant.

Odata cu descresterea curentului, temperatura miezului scade si conductivitatea electrica de asemenea īncepe sa scada. La trecerea curentului prin zero, schimburile de temperatura dintre miez si īnvelis devin foarte mari iar refacerea dielectrica se realizeaza , cu o constanta de timp care este foarte mica (0,25microsecunde)

C Tipuri de dispozitive cu rupere īn SF6 si domeniile lor de aplicare

Tipurile de dispozitive SF6, se diferentiaza prin metodele de racire a arcului , fiecare avānd diferite caracteristici si domenii de aplicare.

Ruperi cu autocompresie

Īn acest tip de īntreruptor, arcul este stins prin eliberarea unui volum de SF6 compresat de actiunea unui piston: cānd aparatul deschide, un cilindru atasat la contactul mobil se misca si compreseaza volumul de SF6 O duza directioneaza gazul pe directia arcului actionand transversal sau longitudinal

La curenti mari, arcul implica un efect de blocare care contribuie la acumularea de gaz compresat. Cānd curentul se apropie de zero, arcul este īn primul rānd racit apoi stins datorita injectiei cu molecule ale noului SF6.

Aceasta tehnologie permite ca toti curentii pāna la capacitatea de rupere sa fie īntrerupti fara nici o problema si fara curent critic, atāta timp cāt energia necesara ruperii arcului este produsa pe cale mecanica care este independenta de curentul care trebuie īntrerupt.

q       Valori caracteristice

Presiunea relativa a lui SF6 folosita de obicei variaza de la 0,5 bari (16 kA, 24 kV) la 5 bari (52 kV),care permite realizarea unor containere etanse la scurgeri de gaz cu siguranta garantata.

Factorii care influenteaza dimensiunile camerei de stingere sunt urmatorii:

Tensiunea de izolare care determina distanta de izolare īntre contactele deschise. Aceasta poate fi constanta de ordinul a 45 mm īn functie de presiunea de SF6 folosita.

Curentul de scurtcircuit ce trebuie rupt determina diametrul duzei si a contactelor.

Puterea de scurcircuit ce trebuie rupta determina dimensiunile pistonului pompei ( la 24 kV volumul rafalei de gaz este īn jur de 1 litru pentru o capacitate de rupere de 40 kA).

Energia de deschidere de 200 J (16 kA) pāna la 500 J (50 kA) ramāne relativ mare īn ciuda compactitatii aparatelor cauzata de energia necesara compresiei gazului.

q       Domeniile de aplicare ale autocompresiei

Principiul autocompresiei este cel mai vechi dintre toate si a fost folosit pentru toate tipurile de īntreruptoare de uz general.

Īntreruptoarele cu autocompresie sunt potrivite cu functionarea bateriilor de condensatoare īntrucāt au o probabilitate mica de reaprindere a curentului postarc, ca si o rezistenta mare la curentii de īnchidere.

Cu toate acestea, o energie relativ mare de operare conduce la o uzura destul de mare a mecanismului de operare si posibilitatea de limitare īn relatii a unui numar de operatii. Aceasta tehnologie este īnca larg folosita īn prezent īn special pentru aparate de intensitati mari si tensiuni mai mari de 24 kV.

Autoexpansiunea

Ruperile prin autoexpansiune folosesc energia termica disipata de arc ca sa creasca presiunea īn volumul de SF6

Efectul de pompa depinde de valoarea curentului, care permite o energie de control mica si o rupere usoara, dar cu riscul aparitiei curentilor critici.

Pentru ca presiunea gazului sa actioneze asupra coloanei arcului , jetul de gaze trebuie ghidat.

Doua metode de ghidare ale arcului au fost dezvoltate, ghidarea mecanica si ghidarea magnetica, care permite stabilizarea arcului īn zona pompei precum si eliminarea curentilor critici.

Ghidarea mecanica (tipul autocompresiei) Arcul este mentinut centrat īntre doua contacte prin pereti izolati condensānd fluxul gazos īntr-un mod asemanator duzelor folosite la auto-compresie.

Aceasta tehnica este sigura si simpla dar creste energia necesara controlului. De fapt, prezenta acestor mecanisme īn zona arcului reduce performanta dielectrica a SF6 īn timpul fazei de restabilire, care conduce la o crestere a intervalului dintre electrozi si a vitezelor de deplasare ale contactelor, si chiar a presiunii SF6.

Ghidarea magnetica (tipul arcului rotitor)

Īn aceasta tehnologie contactele sunt mentinute in SF6 la o anumita presiune . Deschiderea contactului conduce la aparitia arcului ce creste temperatura in camera de stingere , implicit presiunea gazului . Bobina creaza un camp magnetic ce interactioneaza cu curentul din arc , conducand la miscarea coloanei de arc .Arcul se raceste la miscarea lui prin SF6. Viteza mare de rotatie a arcului (care poate depasi viteza sunetului) este datorata fortei Laplace produse de cāmpul magnetic creat de curentii care trec prin bobina si curentul din coloana arcului , forta ce accelereaza arcul īntr-o miscare circulara. Arcul este astfel racit uniform īn SF6.

Capacitatea de racire a dispozitivului depinde direct de valoarea curentului de scurtcircuit, care da acestui dispozitiv o capacitate de rupere blānda folosind o energie de operare mica: energia necesara la rupere este suplimentata complet de arc si curentii mici sunt īntrerupti fara ciopārtiri sau supratensiuni.



Datorita miscarii rapide a punctelor de sprijin ale arcului , locurile īncinse care degaja vapori de metal sunt evitate si eroziunea contactelor este minimizata īn particular īn cazul geometriei axiale.

Trebuie mentionat ca īn apropierea curentului zero, cāmpul magnetic se reduce. Este important ca el sa mentina o valoare diferita de zero astfel īncāt arcul sa ramāna īn miscare īn SF6 rece cānd TTR apare, de aceea se evita aparitia curentilor critici. Aceasta se realizeaza prin introducerea de inele de scutcircuit care forteaza cāmpul magnetic sa fie putin defazat fata de curent.


Eficienta termodinamica este optima si SF6 īsi pastreaza toate proprietatile sale dielectrice. Astfel distantele de izolare pot fi reduse la minimum si energia necesara controlului este mica.

q                  Valori caracteristice

Presiunea de umplere a bolului este apropiata de presiunea atmosferica si volumul pompei termice este īntre 0,5 si 2 litri.

Energia de control este mai mica de 100 J. la 24 kV Toate aceste caracteristici ne arata ca tehnica de auto-rupere este cea mai performanta tehnica pāna īn data de azi. Capacitatile de rupere pot fi foarte mari īn timp ce īnca mai au presiune si energie de control reduse, din aceasta cauza ofera o foarte mare īncredere.

q     Domenii de aplicare

Aceasta tehnologie, dezvoltata pentru ruperea curentilor de scurtcircuit, este potrivita si pentru ruperea curentilor capacitivi atāta timp cāt suporta supracurenti si supratensiuni. Se poate folosii de asemenea si pentru ruperea unor mici curenti inductivi.

Fara alte mijloace aditionale sistemele de expansiune termica au limitat capacitatile de rupere si tensiunile de operare. Tehnica de auto-expansiune este deseori asociata cu arcul rotitor sau auto-compresie asistata de piston. Este apoi folosita īn aparate destinate MV(tensiuni medii) si chiar HV (tensiuni mari) pentru toate aplicatiile.

Nivelele de performanta atinse prin combinarea expansiunii termice cu arcul rotitor sunt īn asa fel īncāt tehnologia sa fie considerata de folosit īn īntreruptoare folosite īn aplicatii foarte solicitante, de exemplu pentru a proteja alternatoarele electrocentralelor (cu asimetrie mare si TTR)


3.5 Materialul granulat mediu de stingere al arcului īn sigurante fuzibile

Stingerea arcului electric īn contact cu granulele din material refractar este un principiu utilizat la functionarea sigurantelor fuzibile.

Nisipul de cuart constituie unul din cele mai eficiente medii de stingere a arcului electric. Elementul fuzibil al sigurantei este īnglobat īn masa de nisip de cuart, astfel īncāt stingerea arcului electric este determinata de preluarea de caldura de catre granulele de nisip..

Procesul complet al deconectarii (arderii) sigurantei fuzibile se compune(teoretic) din urmatoarele faze distincte:

Īncalzirea elementului fuzibil pāna la temperatura de topire

Topirea si vaporizarea elementului fuzibil

Aparitia arcului electric dupa strapungerea spatiului dintre contactele sigurantei

Stingerea arcului , care provoaca ruperea curentului si deci deconectarea circuitului


Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de scurtcircuit este redat īn figura unde distingem:

pe durata 0-t1 are loc īncalzirea firului pāna la temperatura ;

pe durata t1-t2 materialul se topeste īn īntregime , iar temperatura se conserva ;

pe durata t2-t3 lichidul este īncalzit pāna la temperatura de vaporizare ,

Topirea fuzibilului

Evolutia īn intervalul 0-t1

Ipoteza īncalzire adiabata pāna la temperatura de topire a fuzibilului .

Ecuatia caldurii sub forma :

- rezistivitatea materialului la 200 C

- coeficientul de temperatura al rezistivitatii

c1 - caldura specifica volumica īn stare solida

A - aria sectiunii transversale a elementului fuzibil īn sectiunea diminuata

- supratemperatura (peste +200 C )

permite definirea integralei Joule

relatie ce poate fi scrisa sub forma

- constanta lui Meyer

Evolutia īn intervalul t1-t2 este descrisa de transformarea fuzibilului īn metal lichid

- rezistivitatea medie de lichid si solid

- caldura latenta volumica de topire

Evolutia īn intervalul t2-t3

Īn acest interval de timp metalul lichid se īncalzeste de la temperatura de topire la la temperatura de vaporizare ,.

c2 - caldura specifica volumica īn stare lichida

- rezistivitatea īn stare lichida

- coeficientul de temperatura al rezistivitatii īn stare lichida

k3 - constanta de material

Pentru intervalul de timp total de la 0 la t3 :

=Wp energia pre-arc








Comparatie īntre tehnicile de rupere

Īn prezent īn sectorul LV, ruperea magnetica īn aer este, cu exceptia cātorva cazuri rare, singura tehnologie folosita. Īn EHV, tehnica de rupere īn SF6 este practic singura folosita.

Īn aplicatii MV, unde toate tehnologiile pot fi folosite, ruperile īn SF6 si ruperile īn vid au īnlocuit ruperile īn aer din motive de cost si spatiu, si ruperile īn ulei din motive de siguranta, protectie si īntretinerii reduse















Tehnicile de rupere īn vid sau SF6 au nivele de performanta apropiate si din calitatile lor respective se īntelege ca una sau cealalta este mai potrivita pentru anumite aplicatii. In functie de tara, una sau alta dintre aceste tehnologii este folosita īn principal din motive istorice sau la alegerea producatorilor.


Ulei

Aer

SF6/Vid

Siguranta

Riscul de explozie si foc daca presiunea creste (operatii multiple)

Efecte externe semnificative (emisii de gaz fierbinte si ionizat īn timpul ruperii)

Nu exista riscul de explozie si nici de efecte externe.

Marime

Volumul aparatului este destul de mare.

Instalatiile necesita distante mari.

Mica

Īntretinere

Īnlocuirea regulata a uleiului (descompunerea ireversibila a uleiului la fiecare rupere)

Īnlocuirea contactelor de arc cānd este posibil.

Īntretinerea regulata a mecanismului de control.

Nimic pentru componentele de rupere.

Ungerea minima a mecanismelor de control.

Influenta mediului

Mediul de rupere poate fi schimbat de mediul īnconjurator (umiditate, praf, etc.).

Insensibil: bol sigilat pentru totdeauna.

Ciclu rapid de rupere

Timpul lung de reducere a presiunii necesita o subevaluare a capacitatii de rupere daca exista riscul unor ruperi succesive.

Evacuarea īnceata a aerului fierbinte necesita subevaluarea capacitatii de rupere.

Ambele SF6 si vidul īsi recupereaza proprietatile dielectrice foarte rapid: nu este nevoie sa subevaluam capacitatea de rupere.

Rezistenta

Mediocra.

Medie.

Excelenta.


Comparatia performantelor pentru diferite tehnici de rupere












Document Info


Accesari: 18486
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )