Eficienta tehnico - economica a managementului energetic in conceptia cercetarilor operationale

Eficienta tehnico - economica a managementului energetic in conceptia cercetarilor operationale

13.1 Orientari privind abordarea reingineriei economice a eficientei sistemelor energetice

Eficienta tehnico-economica a managementului sistemelor de energie se apreciaza pe baza corelatiilor dintre efectele obtinute si eforturile facute în decursul unei perioade de timp. Eforturile care pot asigura la nivelul sistemelor de energie efecte benefice se refera la:

Cunoasterea si exploatarea rationala a resurselor de combustibil si a instalatiilor de producere, transport si utilizare a energiei.

Studierea din faza de conceptie - proiectare - realizare - pe baza cercetarii operationale a sistemelor de energie.

Asigurarea echipamentelor fiabile care permit eliminarea perturbatiilor.

Conceperea si aplicarea unor tehnici eficiente de monitorizare a cheltuielilor totale actualizate cu scopul reducerii eforturilor fizice.

Cercetarea operationala pune la dispozitia managerilor si executantilor tehnici de reducere a cheltuielilor prin:

Teoria cautarii informatiilor necesare dezvoltarii rationale a sistemelor, prin efectuarea prognozei si prin evitarea riscului cu ajutorul sistemelor expert si neuroexpert.

Teoria formarii si utilizarii resurselor în conditii de reducere a asteptarii.

Teoria inovarii tehnologiei optimizarii regimurilor de lucru si a cresterii calitatii produselor si proceselor energetice.

Teoria eficientizarii resursei umane prin crestere 333u2024d a empatiei si ergonomiei, a normarii, salarizarii si productivitatii, inclusiv extinderea dialogului informatic.

13.2 Modele de analiza economico-financiara a proiectarii si exploatarii obiectivelor energetice

Analiza economico-financiara a proiectarii si exploatarii obiectivelor energetice demareaza o data cu elaborarea studiului de fezabilitate care cuprinde: încadrarea obiectivului nou în sistemul existent; studiul pietei si fundamentarea preturilor; precizarea problemelor de continut a proiectului; costul investitiei si programarea finantarii; determinarea indicatorilor de rentabilitate; rezolvarea problemelor de cooperare si întocmirea devizului final.

Comentati, dupa precizarea celui mai important descriptor energetic sintetic, modul de aplicare al acestui operator managerial în S.E.N.

Raspuns

Cum se motiveaza managerial echivalarea energetica a solutiei de proiectare a centralelor electrice noi si cum se calculeaza P_ech respectiv E_ech la nivelul comparatiei variantelor de proiect?

Raspuns

Ce structura are modelul reingineriei energetice în conceptia managementului performant?

Raspuns

Care sunt obiectivele dezvoltarii durabile în conditii de risc-catastrofa-haos?

Raspuns

Cum se pot diminua cheltuielile comerciale sub aspectul resurselor combustibile si sub aspectul diminuarii asteptarii?

Raspuns

Cheltuielile comerciale se pot diminua sub aspectul resurselor si sub aspectul diminuarii asteptarilor prin constanta cererii, nivelul aprovizionarii impus prin proiect si minimalizarea sau chiar anularea timpilor de asteptare care contribuie la marirea cheltuielilor. În acest demers se stabilesc ritmurile de sosire-servire prin care se evita sirurile de asteptare (vagoane la încarcare cu combustibil, la descarcarea resurselor combustibile, neexecutarea la timp a sarcinilor de serviciu).

Care sunt indicatorii de asigurare practica a regimului economic de functionare a centralelor electrice din S.E.N?

Raspuns

Puterea instalata a filialei energetice

Structura cheltuielilor reflectata în costul energiei în anul analizei:

Combustibil - 72 %; Materiale - 4.5 %; Amortizari - 8 %.

• Salarii 2 %; Diverse - 13.5 %.

Datele prevazute în contractul de excelenta pentru anul care urmeaza se refera la urmatoarele prevederi:

• Cresterea productiei de energie   
• Scaderea consumului specific - 2 %
• Cresterea amortizarilor prin extinderea fondurilor fixe   
• Sporirea cheltuielilor diverse

Cresterea productivitatii muncii prin introducerea sistemelor expert + 25 %

Cheltuielile în anul de referinta sunt de lei.

Energia produsa si vânduta este de MWh.

Filiala va aplica pentru anul viitor doua strategii comerciale:

S­­­­₁ - Vânzarea energiei electrice direct consumatorilor existenti A, B, C, D fara a face apel la cumparatorul unic SEN.

S₂ - Vânzarea prin SEN si direct energie electrica consumatorilor externi.

- Preturile energiei electrice interne si extern lei.

- Livrarea energiei poate fi asigurata atât la ora de vârf cât si indiferent ora de consum solicitata de cumparatori.

• Cererile consumatorilor A, B, C, D în putere si energie cât si regimul solicitat se pot urmari în tabelul urmator:

• Pretul energiei nelivrate ; ;

Structura tarifelor aplicate în S.E.N. si alegerea preturilor pentru fiecare strategie astfel ca venitul sa acopere riscurile si sa asigure profitul programat.

Structura costului energiei electrice pentru anul prognozat si sporul salarial ce se poate acorda personalului implicat în realizarea contractului de excelenta.

Preturile în structura binoma pentru fiecare regim solicitat de consumatori (indiferent de ora si ora de vârf a S.E.N.).

Veniturile si riscurile astfel ca rentabilitatea filialei sa genereze profiturile programate.

Comentarea rezultatelor în ideea stabilirii celei de dezvoltare financiara a filialei analizate.

Rezolvare

1. Structura tarifelor aplicate în Sistemul Energetic National

- În sistemul energetic National se folosesc urmatoarele tarife:

- tariful (A) este de tip binom diferentiat pe tensiune (IT), (MT), (JT) sub forma:

- tariful (B) este de tip monom diferentiat si opereaza cu relatii de forma:

- tariful (C) este binom simplu si se aplica cu relatii de forma:

- tariful (D) este monom simplu si opereaza cu relatii de forma:

- tariful () se aplica consumatorilor care preiau energia din sistem ziua, noaptea inclusiv sâmbata si duminica cu relatii de forma:

- tariful () se aplica consumatorilor care preiau energia din sistem în timpul zilei si a noptii exceptând zilele de sâmbata si duminica

- Tarifele pentru consumatorii casnici opereaza cu preturi monome simple la consumuri pâna la 60 KWh/luna (tarif social) pentru consumuri pâna la 70 KWh se aplica tariful standard nediferentiat (abonament zilnic plus pretul energiei). La consumuri mai mari de 70 KWh se aplica tariful standard diferentiat.

- tariful (A) cuprinde varianta (A₂) ca binom diferentiat pe tensiuni si durate diferite de utilizare a puterii maxime

- Tariful   binom diferentiat este optional si se aplica pe zone orare si durate de utilizare a puterii maxime cu relatii matematice de forma:

- Tarifele speciale fac apel la costuri nivelate si la costuri marginale si se aplica cu ajutorul urmatoarelor relatii de caicul:

2. Structura costului energiei electrice la nivelul filialei supuse analizei:

- Aplicatie: ; Structura costului energiei arata astfel: ; ; ; ; ; ; ; .

- Prevederile contractului de management pentru anul viitor sunt urmatoarele:

Cresterea fondurilor fixe cu 5% si a cheltuielilor diverse cu 10%;

Cresterea productivitatii cu 25% si a productiei cu 30%;

Scaderea consumului specific cu 2% fata de anul trecut;

Cresterea profitului cu 10% si reducerea costului energiei cu 6%.

- Caracteristicile de consum pentru patru societati comerciale arata astfel:

- Structura costului energiei pentru anul care urmeaza arata astfel:

Problema 3

Date de rezolvare

Varianta optima de proiectare a CNE

Indicatorii de performanta si control, respectiv: energiile, puterile, indicatorii de performanta

Costurile si preturile în conditii de risc

Rezolvare

C.l. Varianta optima de proiectare a CNE

Calculul cheltuielilor totale anuale:

Puterea instalata fiind de 3850 MW, aceasta poate fi distribuita prin urmatoarele variante:

• 5 grupuri energetice
• 6 grupuri energetice

În aceste conditii se obtine pentru cele doua variante:

o       Investitia pentru prima varianta:   

o       Investitia pentru a doua varianta:

o       Energia produsa prin intermediul primei variante:

o       Energia produsa prin intermediul celei de-a doua variante:

o       Puterea de echivalare:

o       Investitia de echivalare:   

o       Energia produsa de echivalare:

Costurile totale anuale echivalente pentru varianta I:

Costurile totale anuale echivalente pentru varianta II:

Costurile totale echivalente actualizate pe durata de viata pentru prima varianta:

Costurile totale echivalente actualizate pe durata de viata pentru a doua varianta:

În acest context analiza de cost conduce la urmatoarea remarca: realizarea unei centrale nucj.earo-electricc cu 5 unitati enegelice nucleare de 700 MW instalati fiecare, devine fezabila din punct de vedere costuri totale actulizate în raport cu realizarea unei alte instaltii nucleare energetice ce are în componenta 6 unitati nucleare de aceeasi putere instalata; motivul este:

Astfel, varianta optima va fii considerata ca fiind centala nuclearo-electrica cu 5 grupuri instalate.

C.2. Indicatorii de performanta si control

• Puterea instalata în varianta optima este:
• Puterea absorbita prin strangulari si uzuri:
• Puterea disponibila:
• Puterea de reparatii:
• Puterea utila:
• Puterea de rezerva:
• Puterea de functionare:
• Puterea efectiva:
• Minimul tehnic:   
• Putere economica:   

unde: pierderile pe reteaua de transport

pierderile pe reteaua de distributie

Indicatori de exploatare - costuri - preturi:

Factorul (extensiv) care indica cât timp trebuie sa functioneze centrala electrica:

timp de functionare scazut

• Factorul (intensiv) care indica productivitatea centralei electrice:

• Factorul (integral) care indica cota energiei interval livrate din disponibil:

• Costurile specifice nivelate:

• Profitul programat:

• Pretul intern nivelat al energiei electrice:

• Cifra de afaceri

• Costurile cu combustibilul:

• Cheltuielile cu salariile:

C.3.Costurile si preturile în conditii de risc

În conditii normale:

• Costurile specifice nivelate:

• Profitul programat:

• Pretul intern nivelat al energiei electrice:

În conditii de risc:

Venitual anual net se calculeaza ca fiind:

• Pretul energiei nelivrate:

• Energia nelivrata:

• Riscul:

CONCLUZII:

n realizarea unei centrale nuclearo-electrice una din componentele principale ale deciziei finale de fezabilitate o constituie impactul financiar asupra beneficiarului, ocazionat de constructia si operarea centralei electrice precum si modalitatile de ramburs a creditelor si acoperirilor daunelor generate de diverse situatii incidentale sau accidentale, în aceste conditii se estimeaza diverse cheltuieli pentru variante de. centrale electrice ce aproximeaza sau chiar împlineste necesarul beneficiarului. Dintr-o analiza amanuntita de cost se evalueaza si se impune optimul, în contextul dat, varianta optima s-a dovedit a fi cea în care centrala elecrica este alcatuita din 5 grupuri nucleare de 700 MW fiecare.

Evaluarea optimului ales se face cu ajutorul unor indicatori de performanta care au rolul de-a evidentia calitatile centralei în raport cu cererea si oferta pe piata de energie cât si cu nivelul puterii instalate în sistem. Astfel, centrala cu 5 grupuri analizata în acest context conduce la urmatoarele aprecieri ale calitatilor sale:

• Are o perioada de functionare relativ scazuta deoarece factorul extensiv de energic are o valoare rol|itiy scazuta (0.759)
• Productivitatea centralei se încadreaza înlr-o clasa satisfacatoare dat fund ca factorul intensiv de productivitate este 0.8
• Centrala are un coeficient de utilizare a puterii instalate scazut astfel încât doar 60,7% din energia maxima în conditii de functionare un timp calendaristic la putere instalata, este efectiv livrata sistemului.

Conditiile de risc sunt cele care definesc stabilitatea centralei, în fapt a investitiei si câstigului, în raport cu fluctuatia cotarii pretului energiei pe piata de energie. Ideal este ca venitul realizat de centrala sa fie suficient de mare astfel ca în conditiile de risc sa existe sansa acoperiri supradimensionate riscului în vederea pastrarii profitului programat. Centrala în discutie nu raspunde la aceasta cerinta, cauza fiind multipla: costul marit al energiei nelivrate, pierderile marile de energie prin nelivrare, pretul scazut al energiei externe sau eventuale greseli de calcul a marimilor analizate.

Puterea instalata avuta în calcul este de 3850 MW. Varianta optima calculata este cea corespunzatoare unei centrale de 3500 MW. în aceasta situatie se face urmatorul comentariu: în realitate optimul se cauta în învecinatatea variantei de 3500MW sau 4200MW tinând cont de umatoarele aspecte:

• Servicii comune pentru grupurile centralei care conduc la investitii specifice mai mici si la o crestere ponderata a acestor investitii odata cu cresterea numarului de grupuri (în acest caz cheltuielile cu 3850 MW-instalati pot fi mai mari decât cu 4200MW însa este posibila existenta surplusului de energie pe piata de energie).
• Deficitul sau surplusul pielii de energie si contractul de portofoliu încheiat de beneficiar (centala) îi permite în cazul variantei 4200 MW (optima) vânzarea a 350MW piata fiind în deficit de energie sau în cazul variantei 3500 MW (optima) piata fiind în surplus permite cumpararea a 350 MW (pretul de cumparare contine costuri, taxe si profit) îndcplinindu-sc astfel dezideratul celor 3850 MW instalati.

Problema 4

Date de rezolvare

Introducerea sistemelor expert este justificata doar acolo unde costurile necesare ei sunt mai mici decât câstigurile ulterioare, datorate implementarii acestor sisteme. La CNE aceste sisteme sunt necesare si pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate. Nivelul entropie optim este 0.25, iar gradul de organizare optim

Problema 5

Date de rezolvare

a)   obiectiv nou proiectat fara termoficare si fara puneri partiale în functiune.

b)  obiectiv nou eneretic supus dezvoltarii în etape cu termoficare.

c)   obiectiv energetic supus dezvoltarii în etape.

d)      obiectiv energetic cu termoficare cu puneri partiale în functiune.

Profitul raportat sau rata de formare a capitalului pentru cercetare-proiectare si pentru exploatare.

3. Tariful energiei electrice si termice plecând de la costuri nivelate si luând în considerare taxe actualizate.

4. Structura reala a costului pe cele trei niveluri SEN, SEE si SEM.

5. Solutia de dezvoltare a sistemului în conditia de risc minim.

6. Concluzii.

Rezolvare

1. Venitul net total actualizat pentru, patru situatii.

Voi studia veniturile nete totale actualizate în urmatoarele trei situatii:

a) obiectiv nou proiectat fara tennoficare si fara puneri partiale în functiune.

b) obiectiv nou eneretic supus dezvoltarii în etape cu termoficare.

c) obiectiv energetic supus dezvoltarii în etape.

d) obiectiv energetic cu termoficare cu puneri partiale în functiune.

a) Obiectiv nou proiectat fara tennoficare si fara puneri partiale în functiune:

2. Rata de formare a capitalului.

a) Obiectiv nou proiectat fara tennoficare si fara puneri partiale în functiune:

b) obiectiv nou energetic supus dezvoltarii în etape cu termoficare.

3. Tariful energiei electrice si termice plecând de la costuri nivelate si luând în considerare taxe actualizate.

cost specific de energie.

taxe de energie

profit programat

pret energie electrica

taxe de energie

profit programat

pret energie termica

4. Solutia de dezvoltare a sistemului în conditii de risc minim.

Metoda Laplace:

Calculez pe fiecare linie din matricea profitului media aritmetica între cele cinci componente si apoi

i-au în considerare maximul dintre cele trei valori:

Concluzii

a) Structura costurilor se formeaza în elemente tinând cont de situatiile reale de pe planul national, european si mondial.

b) Pentru obtinerea solutiei se aplica matricei profitului modele de decizie si se obtine varianta ce îndeplineste conditiile tehnice si economice de proiectare si exploatare optime.

c) Varianta optima pentru realizarea unui obiectiv energetic este construirea unei CNE. Aceasta este varianta în care riscul ecologic, tehnologic si economic este minim.