INSTALATIA DE ABUR LABIRIRINTI

INSTALATIA DE ABUR LABIRIRINTI

7.1. Schema instalatiei de abur - labirinti

Instalatia de alimentare cu abur a labirintilor (Fig.7.1.) este in strinsa legatura functionala cu turbina. Ea asigura recuperarea scaparilor de abur,alimentarea cu abur si drenarea etansarilor cu labirinti ale turbinei, ventilelor de reglare CIP, CMP si a VIR.

Etansarea la iesirea arborilor din corpurile turbinei este asigurata prin labirinti ( vezi cap.2.4.), grupati in pachete de etansare, avind camere de destindere intermediare 16 pachete si 5 camere in partea din fata a CIP, 4 pachete si 3 camere in partea din spate a CIP, 4 pachete si 3 camere in partea din fata CMP, 3 pachete si doua camere in partea din spate CJP ).

Conductele care compun circuitul de abur - labirinti au fost impartite in 5 linii astfel:

Prima linie -asigura alimentarea la pornirea de la cald cu abur viu laminat a etansarilor si recuperarea scaparilor de parametrii ridicati de la etansarile turbinei astfel:

. o conducta recupereaza scaparile din camera 1 a labirintilor din fata CIP si le introduce in conducta prizei 7. Pe conducta este prevazut un robinet care la pornirea de la cald a grupului, este inchis. in amonte de acest robinet ,intra o conducta care, in cazul pornirii de la cald , aduce abur viu laminat la etansarile turbinei. Laminarea aburului se face din ventile, astfel incit presiunea lui sa nu depaseasca 40 kgf/cm2.

. o conducta recupereaza scaparile din camera 2 a labirintilor din fata CIP si le introduce in conducta prizei 5 ;.

5 conducte extrag aburul din camerele: 3 fata CIP, 1 spate CIP si 1 fata CMP intr-un colector care merge la racitorul etansarilor (RE)care preincalzeste condensatul de baza.

Linia 2 - asigura alimentarea cu abur, din bara de egalizare 353j94d a degazorului de 6 ata, a ejectorului recuperatorului de abur labirinti ( RAL ) precum si alimentarea cu abur, dupa reducerea intr-o bucla de reglare la 1,03 ata, a etansarilor terminale ale turbinei dupa cum urmeaza:

. o conducta de alimentare aduce aburul de 6 ata de la colectorul de egalizare al degazorului la labirintii turbinei. Din aceasta conducta pleaca o ramificatie care alimenteaza circuitul de abur la ejectoarele turbinei si ,printr-un ventil, ejectorul RAL ;

. aburul din conducta de alimentare, ai carui parametri sunt masurati printr-o priza de presiune si una de temperatura, este laminat de robinetul de reglare pneumatic, incadrat de doua robinete,sau prin ocolirea ventilului de reglare. dupa laminare, aburul patrunde in camerele: 4 fata CIP, 2 spate CIP, 2 fata CMP si 1 spate CJP.

Linia 3 - asigura extragerea amestecului abur-aer de la toate camerele de ventilatie : 5 fata CIP, 3 spate CIP, 3 fata CMP si 2 spate CJP din capetele arborilor turbinei. Tot la aceasta linie sunt racordate scaparile de abur de la VR-uri si VIR camerele superioare.

Amestecul abur-aer este extras de fluidul de lucru al ejectorului la RAL de unde, dupa racirea cu condensat de baza, se recupereaza condensatul secundar si se evacueaza aerul aspirat.

Linia 4 - asigura recuperarea spre degazorul de ata a aburului scapat de la etansarile ventilelor de reglare aferente CIP si VIR-ului, din camerele de presiune ridicata.

Linia 5 - asigura evacuarea scurgerilor nerecuperabile de la tijele VIR-ului, VR-ului CIP si CMP la canalizare.

7.2. Recuperatorul de abur de la labirinti - RAL

In schema termica a grupului recuperatorului de abur labirinti este plasat pe circuitul de condensat de baza, dupa racitorii ejectorilor de baza si inainte de primul PJP.

7.2.1. Descriere

Recuperatorul aburului de la labirinti este un schimbator de caldura de tipul, de suprafata, orizontal, cu fascicol de tevi demontabil. El este prevazut cu camere de apa la centru si doua corpuri de schimbator cu fascicole de tevi laterale.

Schimbul de caldura este mixt, cu 4 treceri pentru apa de racire ( sistem tubular ) pentru fiecare corp si 2 treceri pentru amestecul abur - aer.

Recuperatorul este dotat in partea superioara,cu un ejector pentru extractia amestecului abur - aer si eliminarea in atmosfera

Recuperarea condensatului din RAL se face, prin intermediul unui sifon ,in condensatul turbinei.

7.2.2. Caracteristici tehnice

a) Caracteristici functionale

Amestec aer - abur:

- debit maxim abur 1067 kgf/h

- debit maxim aer 398 kgf/h

- presiunea amestecului in functionare 0,97 kgf/cm2

- debit de abur antrenat la iesirea aerului 100 kg/h

Abur pentru ejector:

- debit de abur 1718 kg/h

- presiunea abur 6 ata

Depresiunea posibila creata de ejector: 50 - 100 mm Hg

7.3. Racitorul etansarilor

In schema termica a grupului, racitorul aburului de la etansari este plasat pe circuitul de condensat de baza, intre PJP 1 si PJP 2.

Descrierea si caracteristici tennice ale acestui schimbator de caldura sint prezentate in cap. 8.3 - circuitul regenerativ de JP.

7.4. AMCR - circuitul de abur labirinti

Deservirea instalatiei de abur - labirinti (v.cap.20,lista AMCR pct.N) este asigurata de urmatoarele masuri :

- presiunea aburului amonte de robinetul de reglare(linia 2)-manometru

- presiunea aburului la labirinti - manometru ;

- temperatura aburului in amonte de robinetul de reglare termocuplu ;

- traductor de presiune diferentiala abur aval de robinetul de reglare

- bucla de reglare presiune abur labirinti formata din traductorul de presiune diferentiala, regulator si robinetul de reglare cu actionare pneumatica.

De asemenea, pentru urmarirea functionarii corecte a RAL s-au prevazut urmatoarele puncte de masura:

- presiunea aburului de lucru la ejectorul RAL - manometru ;

- depresiunea realizata de ejector - manovacumetru ;

- temperatura de intrare abur RAL - termometru ;

- temperatura de intrare a condensatului de baza in RAL - termometru ;

- temperatura de iesire a condensatului de baza din RAL - termometru ;

La racitorul etansarilor exista urmatoarele masuri :

- temperatura condensatului de baza la intrarea in RE - termometru ;

- temperatura de iesire a condensatului de baza din RE - termometru ;

- reglarea nivelului de condensat secundar, se realizeaza cu ajutorul unui ventil de reglare actionat pneumatic, inchis intr-o bucla de reglare automata.

7.5. Exploatarea instalatiei de abur labirinti

7.5.1. Punerea in functiune a instalatiei de abur - labirinti

Admisia aburului la labirintii turbinei se executa in cadrul manevrelor de punere in functiune a grupului dupa verificarea sistemului de reglare si realizarea schemei de condensat.

La mersul turbinei pe viror se admite abur la ejectorul RAL si la labirintii de capat prin deschiderea vanelor de punere in functiune a regulatorului de presiune pneumatic, verificindu-se mentinerea presiunii in camerele labirintilor, la 1,03 ata.

Supravegherea instalatiei de abur labirinti in timpul functionarii

In timpul functionarii instalatiei de abur - labirinti trebuie urmariti urmatorii parametrii :

- presiunea aburului la labirinti ( 1,03 ata )

- temperatura aburului la labirinti ( sa nu scada sub 130 C ).

7.5.4. Incidente posibile in exploatarea instalatiei de abur - labirinti

In timpul functionarii instalatiei de abur - labirinti pot apare urmatoarele incidente :

- dilatari relative necorespunzatoare ale rotoaelor ( vezi cap.7.5.1 ) ;

- supravegherea unei garnituri din circuit implica oprirea turbinei;

- supravegherea unor tevi de apa la RE-RAL si imposibilitatea mentinerii nivelului in acestea - implica oprirea turbinei;

- spargerea sau deformarea RE-RAL - implica oprirea turbinei.

CAPITOLUL 8

CIRCUITUL DE CONDENSAT DE BAZA

8.1. Schema circuitului de condensat de baza

Circuitul de condensat de baza este format din echipamentele si legaturile functionale prevazute in schema turboagregatului intre condensator si degazor ( Fig.8.1 ).

Pompele de condensat de baza asigura extragerea condensatului din colectorul condensatului si circulatia acestuia prin diferitele schimbatoare de caldura ale circuitului regenerativ de joasa presiune ( vezi parag. 8.3 ) pina la degazor.

Pe linga pompele de condensat de baza ,din colectorul condensatului mai aspira si o pompa ( D = 160 m3/h , H = 50 mca, P = 37 KW ) prevazuta pentru trimiterea condensatului impurificat la epurarea chimica.

Pe circuitul de condensat de baza, intre RE si PJP 2 este prevazut un ventil de reglare si recirculare a condensatului de baza care are rolul de a mentine nivelul in condensatorul turbinei ( vezi cap.6 ).

In circuitul de condensat de baza este introdus si condensatul secundar provenit de la boilerul de baza. Acesta este extras din rezervorul de condensat al boilerului de baza de catre electropompele de condens boiler baza (4 bucati,fiecare avind urmatoarele caracteristici: D=80 m3/h ,H=140 mca, P=90 KW) si introdus fie intre PJP2 si PJP3 ,fie in conducta comuna de bypass a PJP2,3,4.

Tot intre PJP2 si PJP3 (sau in conducta de by-pass a PJP2,3 si 4) se introduce, in circuitul de condensat de baza, apa de adaus preluata fie din refularea pompelor de transvazare,fie din colectonul de apa demineralizata dupa PAT.In acest mod se face reglarea nivelului in degazorul de 6 ata, pe conducta de apa de adaus fiind prevazut un ventil de reglare.

8.2. Pompele de condensat de baza

8.2.1. Descrierea pompelor de condensat de baza

Pompele de condensat de baza au rolul de a aspira condensatul din colectorul condensatorului si de a-l refula catre degazor.

In schema tehnica sunt prevazute 3 pompe de condensat de baza(3x50%).

In cazul functionarii turbinei in regimul de condensatie la sarcina maxima, debitul condensatului fiind 155 t/h,vor functiona doua din cele 3 pompe.

Pompele de condensat de baza sunt pompe centrifugale cu ax orizontal, antrenate de un electromotor asincron,montate pe o placa de baza.

Pompele de condensat de baza sunt instalate la cota -4m.

8.2.2. Caracteristicile tehnice ale pompelor de condensat de baza

- Tip : DN-100-65-315-Aversa Bucuresti;

- Debitul : 65 m3/h ;

- Inaltimea nominala de pompare : 140 m.c.a. ;

- Puterea motorului electric : 75 KW ;

- Turatia: 3000 rot/min .

8.2.3. AMCR pompe de condensat de baza

Pentru urmarirea functionarii in timpul exploatarii pompelor de condensat de baza sunt prevazute cu urmatoarele puncte de masura:

a) - local ( la fiecare pompa ) :

.presiune aspiratie pompa condensat de baza-manovacumetru(-1 - +1kgf/

cm2) ;

.presiune refulare pompa condensat de baza-manovacumetru(0-25 kgf/cm2)

b) - cu transmitere in CCT :

.presiune colector refulare pompe de condensat de baza ( manometru ) ;

.debit de condensat de baza ( diafragma si traductor).

8.2.4. Exploatarea pompelor de condensat de baza

8.2.4.1. Pregatirea de pornire a pompelor de condensat de baza

Inainte de punerea in functiune a pompelor este necesar sa se execute urmatoarele verificari si manevre :

- se verifica existenta punerii la pamint a motoarelor electrice de antrenare ;

- se verifica pompele si circuitele aferente sub aspectul integritatii, al terminarii tuturor lucrarilor si evacuarea din zona respectiva a sculelor,materialelor si accesoriile folosite;

- se verifica rotirea usoara a ansamblului rotor(cu mina);

- se verifica daca lagarele pompei sunt bine umplute cu ulei;

- se deschid vanele manuale de pe conductele de aerisire aspiratie si refulare pompa;

- se inchid golirile circuitului de condensat de baza;

- se umple prin manevre manuale condensatorul cu apa pina la nivel normal;

- se umplu pompele de condensat de baza prin deschiderea vanelor de aspiratie;

- se realizeaza schema de pornire a circuitului de condensat de baza(vezi pct-ul 8.3.6.3);

- se anunta terminarea operatiilor de pregatire apompelor si circuitului si se cere punerea sub tensiune a motoarelor de antrenare.

8.2.4.2. Punerea in functiune a pompelor de condensat de baza

Pornirea unei pompe de condensat de baza se face prin apasarea pe butonul de pornire de pe panoul din CCT.

La pornirea pompelor de condensat de baza se vor deschide treptat vanele de refulare pina cind se va amorsa circuitul.

In timpul functionarii pompelor se vor controla local .

- functionarea pompei fara zgomote, vibratii sau socuri;

- temperatura lagarelor;

- presiunea la refularea pompei.

In camera de comanda se urmareste modul de functionare al pompelor prin presiunea de pe colectorul de refulare al pompelor si debitului de condensat de baza.

8.2.4.3. Oprirea pompelor de condensat de baza

Oprirea pompei poate interveni fie ca un proces voit al personalului, fie ca urmare a unei situatii accidentale ce apare in instalatie.

Oprirea pompei se poate face din butonul de oprire din pupitru sau din butonul de avarie local.

Pompa de condensat de baza se va opri imediat imediat in urmatoarele situatii :

- daca se produc socuri puternice in pompa sau vibratii si incalziri excesive ale lagarelor;

- daca se aud zgomote metalice in pompa sau motor;

- daca iese fum din motor sau lagarele sale ;

- daca pompa sa dezamorsat.

In aceste cazuri se procedeaza dupa cum urmeaza:

- se opreste imediat pompa prin actionarea butonului de comanda din CCT

sau butonul de avarie ;

- se inchide vana de refulare ;

- se porneste pompa de rezerva ;

- se scoate motorul de sub tensiune si se pregateste pompa pentru reparatie.

8.3. Instalatia regenerativa de joasa presiune

8.3.1. Descrierea schemei regenerative de joasa presiune

Circuitul regenerativ de joasa presiune ( vezi Fig. 8.1 ) este format in principal din schimbatoare de caldura de suprafata, instalate vertical (cu o singura exceptie), demontabile, avind posibilitatea ca sistemul tubular sa gliseze in interiorul mantalei. Schema cuprinsa de preincalzitoarele de joasa presiune (PJP 1,2,3,4) racitorii ejectorilor (Rej),racitorul de etansari (RE) B si recuperatorul de abur - labirinti (RAL).

La partea inferioara PJP-urile sunt prevazute cu un spatiu pentru rezerva de condensat care se controleaza cu un indicator de nivel.

Sistemul tubular este compus din tevi in forma de ' U ' mandrinate in placile tubulare.

Camera de apa este astfel compartimentata incit sa creeze patru cai de trecere pentru condensatul de baza.

In vederea asigurarii controlului parametrilor de functionare, pe intrarea aburului sunt montate un termometru si un manometru ,iar pe intrarea si iesirea apei de alimentare cate un termometru.

PJP-urile sunt prevazute cu cate un indicator de nivel si cu cate un colector pentru livrarea condensatului secundar.

In urma circulatiei prin linia de preincalzire de joasa presiune , condensatul de baza atinge o temperatura de circa 158 C la o presiune de iesire din ultimul schimbator de caldura ( PJP4 ) de circa 6 ata.

Condensatul secundar format in PJP-uri rece in cascada din PJP4 in PJP3, iar de aici intr-un expandor impreuna cu condensatul secundar al PJP2.Partea de abur a expandorului este legata de spatiul de abur al PJP2.Din expandor aspira pompele de condensat secundar, care reintroduc condensatul secundar in circuitul de condensat de baza intre PJP2 si PJP3.

Condensatul secundar din PJP1 este evacuat direct in condensator printr-un sifon. Reglarea nivelelor de condensat secundar in PJP se face cu ajutorul VR-ului automat.

Aerul care rezulta din condensarea aburului de la priza este trimis in cascada spre condensator de unde este extras cu ajutorul ejectorului de baza.

8.3.2. Constructia preincalzitoarelor

8.3.2.1. PJP2,3,4 si RE (vezi Fig.8.2 , 8.3 si 8. )

Sunt schimbatoare de caldura verticale,de constructie elastica,cu suprafata de schimb de caldura formata din tevi in forma de U. Racitorul de etansari are tevi drepte. Din punct de vedere constructiv se disting urmatoarele parti principale :

- corpul preincalzitorului;

- camera de apa ;

- sistemul tubular;

- acesorii.

Corpul preincalzitorului :este format dintr-o virola cilindrica, avind la capatul inferior montat un fund bombat iar la cel superior o flansa .Pe corp sint sudate racorduri pentru abur,condensat si aer precum suportii pentru rezemarea pe platforma turbinei.

Camera de apa este formata dintr-o virola si un fund bombat,iar in partea inferioara este sudata o flansa. Racitorul etansarilor are si o camera de apa inferioara fixata pe placa tubulara inferioara. Camera de apa are in interior 4 despartituri in scopul asigurarii numarului de treceri ale apei. Pentru rigidizarea placilor tubulare, prin camera de apa trec 4 prezoane. in exterior sint sudate racordurile de intrare si iesire a apei si doua urechi de ridicare.

Sistemul tubular al PJP-urilor este compus din tevi de alama (mai recent OLT) D 16 X 1 in forma de U,mandrinate in placa tubulara si sustinuta de un schelet metaliC, RF este cu tevi drept cu drepte cu d 19x1 mandrinate in ambele placi tubulare.Pentru dirijarea aburului,fiecare preincalzitor este prevazut cu sicane fixate de sistemul de tevi.

Accesoriile sunt prevazute pentru asigurarea controlului parametrilor de functionare.Astfel pe intarea aburului sunt montate un termometru si un manometru,iar pe intrarea si iesirea condensatorului de baza cate un termometru

Pentru reglarea nivelului condensatorului secundar este prevazut un colector pentru preluarea impulsului necesar,existind,de asemenea, un indicator de nivel.

8.3.2.2. PJP 1

----- este un schimbator de caldura orizontal,de constructie elastica incorporat in condensator, la partea superioara a acestuia.Sistemul tubular este asezat pe role,in scopul usurarii extragerii sale din corp.Camera de apa asigura,prin compartimentarea adecvata,cele 4 ale apei, fiind prevazuta cu racorduri de intrare si iesire a apei.

8.3.2.3. Recuperatorul aburului de la labirinti

-------- ----- ------ ------ -----------este deschis la capitolul 7(pct-ul 7.2.1).

8.3.2.4. Racitorii ejectorilor de baza

-------- ----- ------ ------- sunt prezentati la capitolul 6 (pct-ul 6.3.2.).

8.3.3. Caracteristicile tehnico-functionale ale schimbatoarelor de caldura din circuitul regenerativ de joasa presiune

Caracteristicile tehnico-functionale ale RAL si,respectiv Raj sunt dat la capitolele 6(pct-ul 6.3.2 si respectiv 7(pct-ul 7.3.2).

8.3.4. Pompele de condensat secundar

Pompele de condensat secundar au rolul de a aspire condensatul secundar provenit de la PJP3 si PJP2 si de a-l refula in circuitul de condensare de baza in com in conducta care leaga princalzitoarele 2 si 3.

In mod normal functioneaza o singura pompa,iar a doua in rezerva.

Pompa este de tip SADU 100 x 2A antrnata de un electromotor montat pe o placa comuna.Pompele sunt livrate de Intrprinderea Aversa Bucuresti.

Electopompele de condensat secundar sunt amplasate la cota ''0'' sub preincalzitoarele de joasa presiune.

Caracteristicile functionale ale pompei sunt:

- debit : 50 m3/h;

- presiune : 100 m.c.a.;

- turatia: 300 rot/min;

- puterea motorului electric : 40 kw;

NOTA:

----- Pentru o buna functionare a pompei de condensat secundar rulmentii popei se vor unge cu unsoare consistenta RUL 145 STAS 1608-65 la 2500 de ore de functionare.

8.3.5. AMCR la instalatia de preincalzire regenerativa de JP

Pentru urmarirea functionarii in timpul exploatarii in instalatia de preincalzire de JP este prevazuta cu urmatoarele puncte de masura:

a) Pe partea de condensat de baza:

- presiunea condensatului de baza la intrarea, ejectoarelor de

baza (manometru) ;

- presiunea condensatului de baza la iesirea din PJP2 (manometru);

- presiunea condensatului de baza la iesirea din PJP3 (manometru);

- presiunea condensatului de baza la iesirea din PJP4 (manometru);

- temperatura condensatului de baza la iesirea din condensator

(termocuplu) ;

- temperatura condensatului de baza la intrarea in ejectorii de

(termometre) ;

- temperatura condensatului de baza la iesirea din ejectorii de

baza (termometre) ;

- temperatura condensatului de baza la intrarea in RAL (termometru)

- temperatura condensatului de baza la iesirea din RAL (termometru)

- temperatura condensatului de baza la intrarea in RE (termometru);

- temperatura condensatului de baza la iesirea din RE (termometru);

- temperatura condensatului de baza la intrarea in PJP2(termometru)

- temperatura condensatului de baza la intrarea in PJP3(termometru)

- temperatura condensatului de baza la intrarea in PJP4(termometru)

- temperatura condensatului de baza la iesirea din PJP4(termocuplu)

b) Pe partea de abur:

- presiunea abur la PJP2 (manometru);

- presiunea abur la PJP3 (manometru);

- presiunea abur la PJP4 (manometru);

- temperatura abur intrare PJP2 (termometru);

- temperatura abur intrare PJP3 (termometru);

- temperatura abur intrare PJP4 (termometru).

c) Pe partea de condensat secundar:

- presiunea condensatului secundar JP la refularea pompelor de condensat secundar (manometru) ;

- temperatura condensatului secundar JP iesirea PJP4( termometru ) ;

- temperatura condensatului secundar JP iesire PJP3 ( termometru ) .

Pentru functionarea corecta a preincalzitoarelor, nivelul de condensat secundar mentinut in anumite limite astfel incit sa nu acopere tevile si nici sa nu scada complet.

Reglarea nivelului in limitele fixate pentru fiecare preincalzitor se face cu ajutorul a cate doua ventile de reglare cu actionare pneumatica montate in paralel.La alegerea solutiei cu doua ventile de reglare s-a avut in vedere situatia de functionare in regim de deversare din PIP-uri in PJP-uri, caz in care debitul de condensat secundar creste foarte mult.

Ambele ventile de reglare intra intr-o singura bucla de reglare impreuna cu un singur traductor de nivel si un singur regulator.

Elementele prevazute pentru reglarea nivelului in PJP 2 , 3 , 4 sunt urmatoarele:

- traductor de presiune diferentiala nivel PJP4;

- robinete de reglare nivel PJP4;

- traductor presiune diferentiala nivel PJP3;

- robinete de reglare nivel PJP3;

- traductor presiune diferentiala nivel PJP2;

- robinete de reglare nivel PJP2 , pe refularea pompelor de condensat secundar;

- robinete de reglare nivel PJP2 spre condensator.

Cresterea exagerata a nivelului de condensat secundar in oricare din PJP2,3 sau 4 este semnalizata in CCT.

Pentru evitarea patrunderii apei in turbina prin prizele de abur,o data cu semnalizarea in CCT a nivelului ridicat in preincalzitorul respectiv ,prin intermediul unei vane electromagnetice se transmite semnalul pentru inchiderea clapetilor de retinere de pe prizele turbinei care alimenteaza PJP2,3,4. Inchiderea clapetilor de retinere este semnalizata in CCT.

8.3.6. Expoatarea instalatiei regenerative de joasa presiune

8.3.6.1. Instructiuni de exploatarea a PJP-urilor

Exploatarea PJP-urilor se face in conformitate cu prescriptiile tehnice C4-83 , Regulamentul de Exploatare Tehnica a Centralelor si Retelelor Electrice si prezentele instructiuni.

Pentru evitarea avariilor ce s-ar putea produce la pornire se vor respecta urmatoarele reguli :

-se vor verifica minutios stringerile in suruburi,neadmitindu-se stringerea acestora prin ciocanire;

- admisia aburului se va face cu aersirile si purjele deschise si numai dupa ce utilajele s-au umplut pe partea de apa(condensat de baza).

incalzirea se considera terminata in momentul aparitiei aburului saturat la purje;

- admisia aburului si a apei de alimentare se va face treptat pentru a evita aparitia socurilor.

La exploatarea preincalzitoarelor de JPse va tine seama de urmatoarele recomandari:

-in timpul functionarii preincalzitoarelor se interzice efectuarea de reparatii sau lucrari pentru inlaturarea deranjamentelor la elementele sub presiune;

- preincalzitoarele se vor opri si izola de restul instalatiei cind se vor constata:

a) deformari,crapaturi sau fisuri in peretii preincalzitorelor;

b) curgeri sau scapari de abur la imbinari;

c) cresterea nivelului condensatului in preincalzitoare iar aparatul de protectie nu functioneaza,avarie datorata scurgerii tevilor schimbatoarelor de caldura;

- se urmareste permanent nivelul de condensat;

- reducerea presiunii se va face treptat,respectind,masurile pentru impiedicarea aparitiei socurilor dinamice.

Oprirea preincalzitoarelor se va face prin inchiderea,in primul rind a ventilelor de admisie abur si,in final a celui de admisie apa.

Este interzisa umplerea utilajelor in stare calda cu apa in toate cazurile de mai sus se va verifica buna functionare a armaturilor.

Este obligatorie urmarirea continua a aparatelor de masura si control in ideea de a nu admite functionarea utilajelor la parametrii superiori celor inscrisi pe placile de timbru si de a asigura continuitatea functionarii liniei de preincalzire prin compararea periodica a citirilor.

8.3.6.2. Recomandari pentru exploatarea circuitului regenerativ de JP

Prin pregatirea sistemului regenerativ pentru exploatare se inteleg urmatoarele operatii:

- verificarea tuturor A.M.C. ;

- verificarea starii tuturor armaturilor;

- controlul tensiunii la bornele motoarelor;

- verificarea functionarii sistemului de automatizare ;

- verificarea schemelor tehnologice.

In continuare se vor respecta urmatoarele reguli :

- pornirea turbinei se face cu tot sistemul regenerativ cuplat ;

- trebuie sa fie deschise toate ventilele si vanele de pe conductele prizelor nereglabile, de pe conductele de aer ale preincalzitoarelor si vanelor de pe iesirea condensatului secundar din PIP catre PJP4 ;

Se vor deschide toate vanele de pe circuitului de condensat de baza .

Se verifica mentinerea constanta a nivelului in condensator ( 2/3-3/4 din aticala de nivel),verificind buna functionare a ventilului de reglaj nivel condensator;

- se vor inchide vanele de pe conductele de abur spre boiler si condensator;

- se verifica functionarea clapelor si servomotoarelor clapetelor de retinere de pe prize.Conectarea clapetei de actionare electromagnetica ,prin care condensatul ajunge la servomotoarele clapetelor de retinere ,trebuie sa se faca simultan cu inchiderea VIR-ului si VR-urilor turbinei;

- se incearca sistemul de protectie la PJP-uri la cresterea nivelului de condensat ;

- se verifica functionarea pompelor de golire a condensatului secundar din PJP2 , conectindu-se cind turbina este in sarcina ;

- se deschid ventilele de drenaj de dupa clapetele de retinere ale conductelor de priza catre PJP.Dupa incalzirea turbinei cu abur aceste ventile se inchid , in cazul in care preincalzitoarele sunt in functionare.

- in timpul functionarii turbinei se vor controla indicatiile a.m.c.

8.3.6.3. Pornirea instalatiei regenerative de JP

Manevrele pregatitoare sunt indicate in capitolul anterior precum si

in capitolul referitor la pornirea turbinei.

Facind o recapitulare sumara, pornirea instalatiei regenerative de JP cuprinde etapele :

- se efectueaza linia condensatului de baza de la condensator - pompe de condensat de baza-ejectori de baza-RAL-PJPI-RE-PJP3-PJP4-Degazor 6 ata;

- se efectueaza linia de aerisire PJP4-PJP3-PJP2-PJP1 condensator si apoi spre ejectorii de baza;

- se efectuiaza de condensat secundar PJP1-sifon-condensator;RE-condensator RAL-sifon-condensator;

- se efectueaza linia de condensat secundar pe traseul PJP4-PJP3-PJP2-pompe condensat secundar-linia de condensat de baza;

- se deschid vanele de abur la PJP2,PJP3,PJP4,RAL,RE.

8.3.6.4. Oprirea instalatiei regenerative de joasa presiune

Instalatia regenerativa de joasa presiune se scoate din functiune dupa trecerea turbinei pe viror si scaderea vidului la zero.

8.3.6.5.Deranjamente in functionarea instalatiei regenerative de joasa presiune.Instructiuni de revizie si reparatii

in timpul functionarii instalatiei regenerative de PJ pot apae anomalii

care trebuiesc remediate:

- Cresterea anormala a nivelului de condensat.

In aceste cazuri se verifica functionarea vanelor de evacuare a condensatului secundar.In cazul unor dubii se controleaza prin by-pass-ul vanei daca scurgerea este asigurata.

Daca vanele sunt scoase din cauza se ia in consierare probabilitatea fisurarii unor tevi sau neetanseitatea mandrinarii unor tevi in placi tubale.

Pentru constatarea unor astfel de defectiuni se procedeaza astfel:

- se mentine in functiune circuitul de condensat de baza;

- se izoleaza total compartimentul intertubal(abur-condensat secundar);

- se goleste si se pune in legatura cu atmosfera compartimentului intertubular;

- se goleste si se pune in legatura cu atmosfera compartimentului intertubular;

- se urmareste nivelul apei in compartimentul intertubular cu ajutorul indicatorului de nivel. daca se constata o crestere lenta a nivelului avem de-a face neetanseitatea unor mandrinari, iar daca se constata o crestere rapida, aceasta se datoreaza fisurarii tevilor.

Depistarea tevilor defecte sau a mandrinarilor neetanse se face astfel :

- se izoleaza complet aparatul ;

- se goleste camera de apa ;

- se demonteaza camera de apa ;

- se usuca placa tubulara prin suflare cu aer;

- se umple progresiv spatiul intertubular cu apa ;

- dupa umplerea completa se pune sub presiune acest spatiu si se depisteaza tevile fisurate sau mandrinarile neetanse.

Remedierea defectelor de mai sus se face astfel :

- tevile fisurate se obtureaza cu dopuri;

- mandrinarile neetanse se remediaza prin remandrinare , sau atunci cind

acest lucru este posibil, se procedeaza de asemenea la obturare.

Dupa remediere se face proba hidraulica a spatiului intertubular.In cazul in care se constata eliminarea defectiunii, se inchide aparatul si poate fi repus in functiune, respectindu-se instructiunile de exploatare.

Proasta incalzire a condensatului de baza

Daca diferentele de temperatura dintre intrarea si iesirea apei in aparat nu sunt corecte se verifica:

- daca armaturile de inchidere a prizelor de abur functioneaza corect ;

- daca aerisirile functioneaza normal.

Se stie ca prezenta aerului in aparat duce la inrautatirea schimbului de caldura si deci la micsorarea randamentului aparatului.

In acest scop se verifica:

- daca traseul conductelor de aerisire are puncte joase.

Pentru a putea fi depistata si inlaturata orice anomalie in functionare PJP-uriler se recomanda ca:

- sticlele de nivel sa fie curatite ori de cate ori este nevoie pentru a se asigura citirea corecta a nivelelor;

- o atentie deosebita sa se acorde verificarilor si mentinerii in stare perfecta de functionare a armaturilor de inchidere si a supapelor de siguranta

- sa se verifice periodic starea de functionare a aparaturii de masura si control (manometre, termometre).

Se interzice cu desavirsire a se interveni pentru remedierea defectelor cu aparatul in functiune.

Totodata ,atit in timpul functionarii cit si la datele fixate prin normele interne ,ori de cate ori instalatia este oprita,responsabilul autorizat pentru recipiente sub presiune din schema beneficiarului este dator sa execute examinarea potrivit prescriptiilor tehnice C4-83.Preincalzitoarele sunt supusede asemenea controalelor oficiale ISCIR conform prescriptiilor tehnice C4 - 83.

Toate operatiile de intretinere de intretinere ,revizie si reparatii se vor efectua cu personal specializat si instruit in acest scop,luindu-se in considerare normele de tehnica securitatii si protectia muncii in vigoare.