Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























MASURAREA PARAMETRILOR R,X,Z

tehnica mecanica


ALTE DOCUMENTE

VERIFICARI SI RECTIFICARI optice
ELECTROFOTOGRAFIEREA
Formulele de transformare ale spatiului si timpului
INSTALATII CU PANOURI SOLARE FOTOVOLATICE CU SILICIU AMORF TIP DS 40 PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE
Biroul pe colt cu loc pentru monitor si unitatea centala a calculatorului si raftul cu 3 sertare.
Aparatul de rulare al locomotivei
Determinarea unor proprietati magnetice ale materialelor magnetic dure (magneti permanenti)
Manual de exploatare tren
MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA N SI S
Mecanica desene



    MASURAREA PARAMETRILOR R,X,Z
    Parametrii electrici R,X,Z reprezinta marimi care caracterizeaza proprietatile unor elemente de circuit (rezistoare, bobine, condensatoare) de a disipa sau absorbi energie electromagnetica sub diferite forme (caldura, energie electrica sau magnetica) si in cantitati ce depind de constructia elementului, de parametrii curentului electric care il parcurge (frecventa, amplitudine, forma) si de factorii de mediu.



    Se masoara astfel in c.c. rezistenta electrica a rezistoarelor si bobinelor (la temperatura ambianta sau temperaturi corespunzatoare regimului de functionare) sau rezistentele de izolatie si rezistentele dielectricilor condensatoarelor. In c.a. se masoara impedanta si componentele sale (modulul si argumentul sau partea reala si partea imaginara) pentru bobine si condensatoare.
    Elementele de circuit sunt in mod uzual dipolare, caracterizate prin:
(4.1)
cu :(convenabila pentru bobine)
sau  (4.2)
cu, corespunzator schemei derivatie (convenabila pentru condensatoare).
    In situatii particulare se mai pot masura impedantele unor multipoli:
- impedanta tripolara - fig.4.1,b - definita ca raport intre tensiunea de intrare UA0 dintre borna A si borna de masa O si 12512o1419m curentul de scurtcircuit IB0 SC dintre borna B si 0 - fig. 4.1.b;
- impedanta cuadripolara - fig 4.1,a - definita ca raport intre tensiunea la bornele de iesire in gol UCD gol si curentul de intrare IAB (utila la masurarea impedantelor mici).
    Metodele folosite pentru masurarea parametrilor R,X,Z pot fi grupate in:
- metode directe - utilizând aparate construite pentru a indica marimile respective;
- metode de punte;
- metode indirecte - prin utilizarea unor relatii de calcul continând marimi masurate direct (I,U,P, instalatii folosind metode de zero, compensatie, rezonanta).

    4.1 Masurarea rezistentelor
    4.1.1 Metode directe
    Se folosesc aparate denumite ohmetre care indica direct valoarea rezistentei masurate. Peste 104 - 106
W ?se numesc megohmetre. Se compun in principal dintr-o sursa de tensiune continua si un dispozitiv magnetoelectric cu bobina simpla sau cu bobine incrucisate (logometre), ultimul având avantajul de a da indicatii neinfluentate de variatiile sursei de alimentare.
    4.1.1.1 Ohmetre

    Se construiesc cu mili- sau microampermetre magnetoelectrice cu bobina mobila simpla, iar ca surse de alimentare se folosesc baterii uscate de 1,5.30 V, montate in interior. Pâna la rezistente relativ mari (10.104 W) se folosesc scheme interioare serie, iar pentru rezistente mici (sub 10.102 W) scheme derivatie.
    Schema serie se da in fig.4.2 .
    Curentul I prin miliampermetru, neglijând curentul prin R, este:

(4.3)

unde:
R0 este rezistenta bobinei mobile a miliampermetrului;
RP este o rezistenta aditionala.
Rezulta:  (4.4)
unde K1 si K2 pot fi considerati constanti.
Observatii:

- scara aparatului - fig.4.3 - este neuniforma (hiperbolica), cu o densitate a gradatiilor mai mare catre ;
- scara este gradata invers, având la mijloc reperul corespunzator rezistentei interne a ohmmetrului Ri:

(4.5)

(4.6)

    Aceasta valoare determina domeniul de utilizare (0,1.10)Ri. De ex., pentru E = 3 V si un aparat cu I0 = 30 mA, rezulta Ri = E/I0 = 100 kW ;
- un inconvenient al acestei variante este dependenta deviatiei de t.e.m. E a sursei. Pentru compensarea scaderii acestei tensiuni, la ohmetrele cu baterii uscate se prevede rezistenta R de reglaj a indicatiei rezultate pentru RX = 0 (K inchis), reglajul de zero fiind obligatoriu inainte de citirea valorii masurate pe oricare din domeniile de masurare. Acest reglaj nu e necesar la ohmetrele electronice, care contin generator de curent constant;

- extinderea domeniului de masurare se face prin suntarea miliampermetrului cu rezistentele R' si R', rezultând domenii cu rezistente interne micsorate.
Schema derivatie (fig.4.4).
Curentul I este:

(4.7)

Sau, explicitând pe a

(4.8)

cu K1,K2 constante.
    Scara este tot neliniara, insa gradata in sensul normal crescator (fig.4.5): pentru R =
(A,B libere) deviatia este maxima, adusa la maximul scarii prin reglarea rezistentei Rp, iar pentru RX = 0 (A,B scurtcircuit), deviatia este nula.
    Extinderea domeniului se obtine prin suntarea instrumentului cu R', rezultând domenii cu rezistente interne micsorate.
    Precizia ohmetrelor in zona mijlocie a scarii este de 0,5.2 % din lungimea totala a scarii.
    Se poate demonstra ca eroarea minima la masurarea rezistentelor cu ohmetrul serie este de circa 4 ori mai mare decât indicele de clasa al microampermetrului folosit:

(4.9)

Raportul  este egal cu . Se poate lucra:
- cu R=cst., citind Vz la VR constant;
- cu R variabil, reglat astfel ca Vz = VR; in acest caz, .






Document Info


Accesari: 7967
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )